joi, martie 28, 2024

Care sunt atracţiile turistice de top ale României?

Pentru a ne putea promova eficient peste hotare, este esenţial să ştim pe ce anume trebuie să insistăm. Or, în acest caz, avem nevoie de un top al atracţiilor turistice româneşti, top care există în mai toate ţările şi care trebuie întocmit în funcţie de preferinţele turiştilor străini, cu ajutorul unei baze de date cât mai acurate şi complete cu putinţă.

În ţara noastră se realizează cu regularitate topuri ale obiectivelor demne de vizitat, topuri care diferă enorm de la caz la caz, ceea ce denotă o atitudine tipic românească.

Cel mai recent, trenul cu aburi Mocăniţa din defileul Văii Vaserului a fost declarat „Obiectivul turistic al Anului 2013 în România” într-un clasament întocmit de Asociaţia „Cele mai Frumoase Sate din România”.

Asociaţia respectivă a realizat un Top 20 al celor mai importante atracţii, pe baza votării în sistem închis, rezultatul fiind următorul: Mocăniţa de pe Vaser (Vişeu de Sus, Maramureş), Mocăniţa de la Moldoviţa (Suceava), Biserica rupestră din Şinca Veche (Braşov), Valea Zimbrilor (Vama Buzăului, Braşov), Canionul Şapte Scări (Săcele, Braşov), Muzeul Oului (Vama, Suceava), Rezervaţia Tinovul Mare (Poiana Stampei, Suceava), Peşterea de la Polovragi (Gorj), Drumul Brânzei (Mărginimea Sibiului, Sibiu), Poiana Narciselor (Vad, Braşov), Tramvaiul de la Răşinari (Sibiu), Cetatea Poenari (Arefu, Argeş), Codrul secular Giumalău (Pojorâta, Suceava), Abaţia cisterciană (Cârţa, Sibiu), Defileul Lăpuşului (Răzoare – Remecioara, Maramureş), Complexul de agrement Ariniş (Gura Humorului, Suceava), Mănăstirea din Corbii de Piatră (Argeş), Labirintul Poveştilor (Drăguş, Braşov), Stejarii Multiseculari de pe platoul Breite (Sighişoara, Mureş) şi Drumul Bisericilor de Lemn (judeţul Maramureş).

Privind clasamentul, observăm că realizatorii acestuia confundă oraşele cu satele. Astfel, nu mai puţin de cinci obiective din cele 20 se află (integral sau parţial) pe teritoriul unor entităţi urbane: Mocăniţa de pe Vaser, Canionul Şapte Scări, Tramvaiul de la Răşinari, Complexul Ariniş şi Stejarii de la Sighişoara. Întregul parcurs al Mocăniţei, de exemplu, se află exclusiv pe teritoriul oraşului Vişeu. Acum, se ştie că unele oraşe sunt mai rurale ca multe sate (este cunoscut anunţul imobiliar: „vând casă în oraşul X, la marginea satului”) dar, totuşi, Asociaţia „Cele mai Frumoase Sate” ar trebui să se decidă: ori îşi va schimba numele ori se va ocupa numai de promovarea satelor!

Apoi, se observă un subiectivism nemaipomenit. De ce Mocăniţa este obiectivul anului curent? S-a prelungit în 2013 traseul acesteia până la Făina, ca mai demult, pentru a traversa şi defileul cu cele trei tuneluri? S-au pus în circulaţie noi garnituri sau locomotive? Nu. Ori, cum se poate explica inserarea într-un asemenea top a nesemnificativului Complex Ariniş (câteva piscine şi terenuri de sport situate la Voroneţ)? Este unicat în ţară, extraordinar de frumos, atrage zeci de mii de oaspeţi, sau a fost deschis ori rebrănduit anul acesta? Nu. Atunci? Păi, aşa au decis votanţii…

În schimb, restaurarea cetăţii Rupea a fost finalizată, aceasta fiind deschisă publicului pentru prima dată, devenind un important obiectiv pe ruta Braşov – Sighişoara. Tot în vara aceasta, încântătorul sat Archita a fost introdus pe harta europeană a turismului, prin restaurările şi lobby-ul făcut în favoarea acestuia de către prinţul Charles, prinţul Andreas de Habsburg şi colonelul Michael Carrington. Şi alte obiective turistice de calibru, care ar fi putut intra în topul „Cele mai frumoase sate”, au fost deschise sau redeschise anul acesta.

Falsele „unicităţi”

Până se va întocmi o bază de date şi se va decide care este topul turistic naţional, românii continuă să trăiască crezând în sute de „unicităţi” false. Iată câteva exemple:

-Mocăniţa de pe Vaser este unică în lume, cred mulţi români. Fals, există multe alte asemenea trenuleţe prin Asia, Africa şi America de Sud. „Expresul de Vaser” este unic doar în UE, nicidecum pe întreg continentul european (există mai multe asemenea trenuri în Ucraina)!

Ca paranteză, s-a anunţat recent reducerea progresivă a vitezei pe Căile Ferate Române, de la 60 km/oră în anul 1989, la doar 40 km/oră azi. Dacă politicienii care ne conduc „magistral” ar accepta ideea ca trenurile care mai circulă să folosească locomotive cu aburi „Reşiţa”, care pot atinge viteza de 100 km/oră, compania CFR Călători ar putea fi scoasă din necaz şi chiar transformată într-o afacere de succces, deoarece: 1. Costurile ar fi mult reduse – locomotivele cu aburi pot merge pe cărbune autohton şi apă plată (deci adio consum de electricitate şi furt de motorină, plus că ar creşte comenzile la Complexul Energetic Oltenia); 2. Turiştii străini amatori de aşa ceva sunt foarte numeroşi.

-Aproape toate ghidurile Braşovului au grijă să anunţe că Strada Sforii de acolo este cea mai îngustă din Europa (cu o lăţime minimă de 111 cm). În realitate, locul unu este ocupat de Spreuerhofstrasse din Reutlingen – Germania, care are o lăţime de numai 31 cm, iar locul doi, de o stradă britanică.

-Sighişoara este prezentată ca unica cetate locuită din Europa, o aberaţie, pentru că există sute, poate mii de asemenea cetăţi, în multe ţări europene (mai ales în Franţa, Italia, Spania, Germania sau Cehia), inclusiv în România (Alba Iulia)!

-Mulţi iubitori ai bisericilor de lemn susţin că biserica de la Ieud – Deal din Maramureş este ridicată în 1364 şi că este cea mai veche din Europa. De fapt, biserica Ieud a fost ridicată după anul 1611 (conform probelor dendrocronologice, nefiind nici măcar cea mai veche biserică maramureşeană ori românească), iar cea mai veche biserică de lemn din Europa – şi din lume, este cea din Greensted (Anglia), ridicată prin anul 1053.

-În fine, un ultim exemplu, protocroniştii autohtoni cred că tăbliţele de la Tărtăria reprezintă cea mai veche dovadă a scrierii din lume, care ar data de acum 7300 ani. Dar, acelaşi tip de semne a fost descoperit pe tablete similare ca vechime din Bulgaria (Gradeşniţa) şi Serbia (Vinca), în timp ce prima dovadă acceptată a protoscrierii provine din China (Jiahu) şi are o vechime de 8600 ani!

Topurile realizate de străini

Este cunoscut faptul că românii şi străinii văd lucrurile diferit, inclusiv când este vorba despre atracţiile turistice: dacă pentru ai noştri, rromii coloraţi sunt motiv de jenă, la fel ca şi târgurile de vite, stânele tradiţionale ori căruţele tractate de cai prin periferiile oraşelor, pentru străini toate acestea reprezintă obiective de prim plan.

Autorii prestigiosului ghid Rough Romania au realizat propriul top al principalelor atracţii: castelul Peleş, Litoralul, munţii Carpaţi, Delta Dunării, peşterile, Cheile Bicazului, dealurile Bucovinei, munţii Făgăraş, lupii şi urşii, staţiunile de ski, Bucureştiul, Braşovul, Sibiul, Sighişoara, satele săseşti, mănăstirile pictate din Bucovina, Maramureşul cu Mocăniţa de pe Vaser, bisericile de lemn şi Cimitirul Vesel din Săpânţa, Festivalul Junii Sibiului, Dracula, sculptorul Constantin Brâncuşi, brânza de oi, ţuica, obiceiul Mulsul Măsurii, cazările rurale autentice şi muzica populară şi cea ţigănească.

Pentru Lonely Planet, esenţiale sunt hiking-ul în Carpaţi, mănăstirile pictate, Delta, castelul Bran, Palatul Parlamentului din Capitală, bisericile de lemn maramureşene, Sibiul, ţuica, sarmalele şi mămăliga.

National Geographic Traveler recomandă ca principale obiective Bucureştiul, Carpaţii, mănăstirile, peşterile, staţiunile, Dracula, Branul, Maramureşul şi Bucovina.

Conform bine informatelor ghiduri franţuzeşti Bleu Evasion, trebuie neapărat vizitate: Bucureştiul, castelul Bran, Curtea de Argeş, Horezu, Târgu Jiu, Tismana, Cazanele Dunării, cheile Nerei, ţara Beiuşului, platoul Padiş, Rimetea, Mărginimea Sibiului, Sibiul, Mediaşul, Sighişoara, Braşovul, Biertanul, Viscri, Prejmerul, Hărmanul, Târgul Mureş, munţii Harghitei, Maramureşul cu Vaserul, bisericile de lemn, Săpânţa şi valea Cosăului, Bucovina cu mănăstirile pictate, Iaşiul, munţii Neamţului şi Cheile Bicazului, Delta Dunării şi Histria.

Atracţiile turistice, conform studiilor de piaţă

În perioada elaborării brandului turistic al României (2009 – 2010), a fost efectuată o cercetare de piaţă pe 13.000 de intervievaţi autohtoni şi din Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Rusia, Ungaria, SUA şi Austria. Astfel, s-a dovedit că natura este principalul nostru atu, urmată de turismul rural, sănătate şi wellness (relaxare, tratemente de recuperare, mâncare sănătoasă, ritm lent), activitatea în aer liber şi aventură, circuite la obiectivele culturale, istorice, tradiţionale şi naturale, respectiv city break-uri. A reieşit că România este o destinaţie „off the beaten path” cu peisaje, autenticitate şi o moştenire culturală unică.

Pe baza acestui masiv studiu – sondaj, au fost identificate ca atracţii turistice următoarele elemente: parcurile naţionale şi naturale, peisajele atractive şi intacte, speciile rare de plante şi animale din Carpaţi şi Delta Dunării. Apoi, tradiţiile străvechi bine păstrate, viaţa rurală simplă şi bună, hrana organică locală, arhitectura şi îmbrăcămintea tipice, sărbătorile şi festivalurile din Transilvania, Maramureş, Bucovina, Banat, Oltenia, Dobrogea etc. Apoi, siturile UNESCO, Sibiu, Braşov, Sighişoara, Bucovina, Maramureş, cetăţile dacice din Hunedoara, construcţiile în stil brâncovenesc şi ceramica de Horezu, castelele, mănăstirile, bisericile şi arhitectura săsească.

Pornind de aici, consorţiul THS-TNS (realizatorul materialului) a compus pentru brandul turistic un slogan şi un logo idiot („Explore the Carpathian garden” şi o frunză copiată de pe net). Cum ar veni, au început magistral şi au terminat de toată jena!

Un alt studiu de piaţă din 2012 (realizat de CSP Plus Consult şi referitor la comportamentul, aşteptările şi motivaţiile turiştilor străini) a relevat faptul că aceştia apreciază cel mai mult obiceiurile tradiţionale şi cultura locală, peisajele şi natura, ospitalitatea şi amabilitatea localnicilor precum şi bucătăria tradiţională românească.

Promovarea unei ţări pustii

Autoritatea Naţională pentru Turism a comandat recent un număr de clipuri de promovare turistică, realizate de către o companie americană pentru Travel Channel. În schimbul sumei de un milion de euro, pe acest canal TV vor rula 24 de filmuleţe care vor promova „brandul de turism, tradiţiile româneşti, circuitele culturale, turismul în natură, turismul rural, city break-urile, turismul activ şi de aventură, turismul balnear şi wellness” au declarat oficialii. Un clip este dedicat pajiştilor din Piatra Craiului, un altul vorbeşte despre brânza şi pâinea produse în gospodăriile ţărăneşti, altele prezentând cea mai întinsă pădure virgină din Europa şi marele număr de urşi şi lupi din Carpaţi.

Primele două clipuri făcute publice, prezintă sălbăticie şi păduri nesfârşite, cu o creastă (Piatra Craiului) ce apare obsedant de nenumărate ori, apoi cu peisaje alpine modeste şi o cascadă oarecare, fără minunatele peisaje carpatine, un urs amărât şi stingher filmat din mai multe poziţii, fără cerbi, lupi şi acvile şi, mai ales, cu foarte puţini oameni, ca şi cum România ar fi un ţinut pustiu. Nu am regăsit pesiajul antropic animat, cu terase etajate şi mii de clăi de fân, nici cirezile de vaci, nici satele frumoase din Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina: Rimetea, Gârbova, Ciocăneşti, Roşia de Beiuş, Râmeţ, Horezu, Periprava, Charlottenburg, Breb, Ceru Băcăinţi sau Rudăria…Nu am văzut filmate nici salinele sau izvoarele minerale (ţara noastră deţine o treime din sursele minerale ale Europei), festivalurile săteşti, imensele târguri de vite, marile sărbători religioase, impresionantele hramuri şi pelerinaje…De fapt, primele clipuri pentru Travel Channel nu prezintă o Românie foarte atractivă. De vină par a fi şi puţinele locaţii alese pentru filmări (sudul Transilvaniei şi Delta Dunării). Aş recomanda autorilor acestora să se inspire din campania de promovare a Azerbaidjanului, de exemplu, care este atât de bine făcută, încât convinge pe oricine să meargă acolo…

Ambasadori fără o bază de date

Ultima găselniţă a Mariei Grapini, instalată momentan pe fotoliul de ministru al turismului, este cea legată de instituirea unor ambasadori ai turismului românesc. Astfel, un prim grup de cunoscuţi sportivi, doi muzicieni şi un grafician, au fost desemnaţi să promoveze onorific România peste hotare. Aceştia sunt Grigore Leşe (pentru turismul rural) Elisabeta Lipă (turism balnear), Ivan Patzaichin (ecoturism), Gabriela Szabo (turism de aventură), Ştefan Popa Popas (turism cultural), Gheorghe Zamfir (circuite istorice), Iolanda Balaş (turism montan) şi Ilie Năstase (însărcinat cu city break-urile). Practic, s-au preluat liniile elaborate de către realizatorii brandului turistic al României.

Din nefericire, ambasadorii nu au la dispoziţie un catalog al tuturor atracţiilor turistice româneşti, pentru că aşa ceva nu există. Sunt doar listele (incomplete) ale monumentelor istorice şi ariilor naturale protejate, precum şi ale spaţiilor de cazare autorizate de către oficialităţile din turism. Nu există o bază naţională de date cu atracţiile neconvenţionale (eco, aventură sau off the beaten path), nici cu toţi artiştii şi meşterii populari ori cu cazările autorizate de fisc, dar neacreditate de către Autoritatea Naţională pentru Turism. Astfel, tratamentele de la Tăşnad, traseul de bike de pe malul Dunării, căţărările pe gheaţă de la Cascada Cailor, pădurile virgine de la Strâmbu Băiuţ, rotondele transilvănene, basorelieful Maiestas Domini din Alba Iulia, morile pe apă de la Cornereva sau cazări precum cele de la Cund, Cetatea de Baltă sau Orga, nu sunt cuprinse în bazele de date centralizate.

Ilie Năstase a punctat, foarte pertinent, de altfel: ,,Avem nevoie de un ghid complet cu toate hotelurile şi pensiunile, un ghid făcut profesionist, de cineva din străinătate, care să ne spună obiectiv ce avem de făcut. Cred că schimbarea cea mai importantă ar trebui să fie la nivelul serviciilor şi evaluarea stelelor la hotelurile noastre. Dacă nu evaluăm turismul exact cum e, ne păcălim singuri”.

Da, lipsa bazelor de date, cu topurile aferente (existente în ţările care au făcut din turism o prioritate), duce la diminuarea şanselor de promovare a României peste hotare. Simpla bunăvoinţă nu ajunge. Fără informaţii, cât mai complete, corecte, larg răspândite şi actualizate permanent, şansele de a face din turismul de incoming un motor economic sunt minuscule.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Din nou, excelent.

    Nota: tramvaiul Sibiu – Rasinari, din topul respectiv, n-a circulat deloc in 2013. Inainte mai circula cu ocazia Festivalului de Teatru, erau piese care se jucau in el.

  2. foarte bun articol. locuiesc de ceva ani prin alte tari, as dori sa arat familiei mele ce avem prin tara, dar e foarte greu sa gasesc informatii obiective. de multe ori am fost dezamagiti.

  3. Sighisoara nu este prezentata ca „unica cetate locuită din Europa”, cum spuneti in articol, ci ca singura cetate din Europa in care inca se desfasoara activitati cotidiene in partea veche, cel putin o scoala si o biserica se afla in zona medievala. Aceasta zona este de obicei conservata si/sau transformata in muzeu in multe orase.
    Dar se poate prea bine ca din acest punct de vedere, Sighisoara sa nu fie unica in Europa.

  4. ar trebui sa vizitati obiectivele si-apoi sa faceti comentarii.
    referitor la mocanita : da, este pe teritoriul orasului, dar de sa faci daca viseul are peste 600km2 ,fata de municipiul bucuresti care are 220 ?
    mocanita pleaca de la marginea orasului, are peste 30 de km de linie in munte, intr-un peisaj feeric, necalcat de masina (nu se poate merge decat cu trenul sau pe jos)
    deci sa nu-si inchipuie bucurestenii ca-i un fel de tramvai sau metrou !
    locul 1 poate-i subiectiv sau neconcludent dar o excursie pe valea waserului tot merita facuta !

    • Referitor la Mocanita: Viseul are 443 kmp, cunosc locul, umblu acolo incepand din 1986 si am fost si anul acesta. Linia are 43 km pe Vaser la care se adauga ramificatiile de pe Stevioara si Novat, iar in partea superioara, exista acces auto dinspre Baia Borsa.
      Aveti dreptate, o excursie pe Vaser merita facuta!

  5. Cele mai bune informatii si cele mai multe detalii cand e vorba de turismul montan le-am regasit pe diferite blog-uri ale celor pasionaţi de felul acesta de a face turism. Asta nu ajută foarte mult pentru turismul extern pentru că marea majoritate a blog-urilor sunt în limba română. Dar chiar şi aşa aceşti oameni care îşi aştern gândurile fac un mare serviciu turismului de la noi. Oficialităţile(parcuri naţionale, consilii judeţene, ministerul turismului) practic nu există în tot acest lanţ. Eu spre exemplu m-aş gândi în locul unui ministru să creez o mică enciclopdie turistică pe principiul wikipedia şi care să poate fi editată la anumite stanarde de către cei care fac pe viu astfel de turism.

    • Aveti dreptate! Poate solutia ar fi un fel de portal precum Alpinet -ul de pe vremuri, pe care sa poata publica cei din domeniu, bineinteles, in engleza, franceza, germana, mai putin romana.

  6. Curios ca marea majoritate a atractiilor turistice sunt in partea aflata altadata sub administrarea austriaca, Transilvania si Bucovina. E o simpla intamplare ?

    • da, austriecii au construit Cetatile Ponorului si sala mare din Pestera Ursilor.

      tot ei au construit si pictat manastirile din Bucovina (din care una e de fapt in judetul Iași).

      hai dom’le, mai lasati-ma cu austriecii (in afara de Banat si Bucovina erau de fapt unguri). ce obiective din Bucovina sunt facute de austrieci ? poate renumitul cazinou din V.Dornei (presupun, nu stiu) care actualmente e adapost de porumbei.
      sigur ca austriecii, resp. ungurii, germanii, au finantat o mare parte din obiectivele din Transilvania, ca doar locuiau acolo. dar la constructie au participat si romani, ca doar nu se suia nobilul pe schela.
      si eu unul gasesc ce vizita si in restul tarii, si obiective naturale, si culturale.

      imi inchipui o discutie intre turci, unul din sud, de pe malul Mediteranei si unul din nord-est. fiecare e mandru nevoie mare cu mostenirea culturala lasata de greco-romani (temple, amfiteatre, porturi, cetati) respectiv de armeni (manastiri suspendate de stanci, biserici, case vechi). Turcii fac miliarde din ce au construit altii si spun ca ce-i acolo e al lor. Punct.

      gasesc penibila mandria unora ca stramosii lor au fost iobagi sub austrieci, nu tarani legati de glie sub turci.
      aratati-mi un croat mandru de „mostenirea austriaca/ungureasca” din Slavonia, Opatja s.a.m.d. Ei sunt mandri de tara lor, indiferent ca pe ici pe colo e „construita” de greci, romani, venetieni, italieni, unguri, austrieci sau chiar sovietici in vreo doua locatii.

  7. Stiti de ce nu reusiti sa promovati Romania? Pentru ca de fapt mai toti promovati mandria si orgoliul romanesc, nici macar pe romanii adevarati, de tara ce sa mai vorbim. Cel mai bun test de promovarare? Cand promovati si locurile preponderent maghiare, cand promovati istoria adevarata si completa a transilvaniei, atunci putem vorbi ca intradevar promovati Romania pe care va amagiti ca o iubiti asa de mult… pana atunci eu nu vad decat orgoliul national si interese locale… nimic surprinzator de altfel.

  8. „Roamnia este o tara minunata,unicul sau defect ar fi…ca este populata cu Români!”- iata o fraza lansata dezinvolt si cu zambetul pe buze,de un…Român(!),la o discutie informala,ce-i drept,dar intr-un grup reprezentand natiuni reputate ca fiind pasionate de turism.
    Aceasta „gluma” de prost gust nu l-a facut sa rada decat pe el,si mi se pare inutil sa mai adaug ce „succes” a avut ulterior operatiunea de promovare turistica pentru care acest individ fusese,de fapt,delegat…
    Ma intreb si va intreb,deci,atata timp cat noi insine nu ne respectam si nu ne apreciem valorile,este posibil ca altii sa o faca…?
    Din acest articol,ca si comentariile pe care le-am citit aici,reiese in primaul rand CRITICA!
    De ce acolo si nu in alta parte?De ce al lui si nu si al meu?De ce X si nu Y?etc.etc.
    Toata lumea stie cum „nu e bine”,sau detecteaza „cine e vinovatul”,putini insa sunt cei care aduc si solutii,dupa ce si-au deversat resentimentele…Cred ca aici ar trebui inceput!

    Chiar daca locuiesc la Buzau,la Constanta,sau la Paris,sunt Român si România este tara mea,toata România!Ma bucur cand altii reusesc,si ma straduiesc sa fac si eu la fel,si chiar mai bine!Criticarea sau dezaprobarea(?) unora sau a altora,doar pe motiv ca eu nu am fost in stare sa fac ca ei, este absolut paguboasa!De altfel,rezultatul acestei mentalitati este vizibil in mai toate colturile tarii,si se reflecta si in interesul(?) pe care turistii straini il au pentru tara noastra!!!
    Cred ca gresim atunci cand ii judecam pe altii dupa noi,si astfel actionam asa cum credem ca i-am atrage…Americanii nu sunt ca noi,si nici ca Japonezii sau ca Chinezii,Indienii,etc.
    SINGURA cale de a incuraja strainii sa doresca sa ne viziteze tara,este ca fiecare sa faca tot ce stie mai bine,cu ce are,si acolo unde se afla!Nu peste tot sunt castele de vizitat,nici izvoare termale sau paduri seculare,dar peste tot sunt drumuri,case si oameni,si aceste prime indicii despre o tara sunt practic cartea de vizita!
    Daca unora dintre noi nu ne pasa ca in fata vilei noastre somptuoase e o strada gaunoasa,care se inunda la prima ploaie,si pe care oameni nervosi circula anevoios,distrugandu-si incaltamintea sau masinile,altora le pasa!
    Daca unii dintre noi nu,nici macar nu mai remarcam gunoaiele care se acumuleaza in rauri,lacuri,sau la margine de paduri,altii nu doar ca le vad,ci chiar considera ca prin prezenta lor incurajeaza neglijenta…!
    Inainte deci de a ne uita la ce fac,bine sau prost,altii,sa ne preocupam de noi,cat de bine suntem in stare,pentru ca suntem!

  9. Pentru ca locurile respective sa poata fi vazute, turistii trebuie sa poata ajunge cu usurinta la ele. Va inchipuiti pe cineva ca va rula 2000 de km, din Olanda ca sa -si macine apoi nervii pe soselele noastre, cu carute, giste si biciclisti beti? Sau sa fie mereu sub pericolul de a fi spulberat de un individ care face o depasire pe contrasens? Unde sint autostrazile?
    Si un alt aspect: mizeria de pe marginea drumului + mizeria din toaletele romanesti. Nu mai spun ca sint insuficiente toalete, dar alea care exista iti intorc stomacul pe dos. Credeti ca sint atit de multi masochisti in occident? Ar fi interesant de aflat citi dintre turistii vestici vor sa revina in Romania in aceste conditii.

  10. Felicitari pentru articol!

    Atentie, cei de la Lonely planet, alaturi de multe alte organizatii de prestigiu din domeniu, includ Castelul Corvinilor din Hunedoara in topurile internationale realizate. Luna august a anului trecut a adus la Castel peste 40.000 de vizitatori.
    Mai mult, asa cum am detaliat aici http://alinbarna.wordpress.com/2013/05/22/hunedoara-viitoarea-principala-destinatie-turistica-a-transilvaniei-de-ce/
    intreaga regiune a Hunedoarei este un domeniu turistic cu atractii din cele mai variate!
    Urmeaza, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, refacerea traseului Mocanitei Hunedoara, care leaga Castelul Corvinilor de Furnalul de la Govajdie (primul din Europa!).

    • Multumesc. Aveti dreptate, intreaga regiune a Hunedoarei e de top national! Si, abia astept sa mergem pe linia mocanitei hunedorene!

    • Multumesc pentru apreciere!
      Am aruncat o privire peste site-ul pe care il recomandati.
      Ca si parere personala, poate ar fi bine sa traduceti textele de acolo si in limbi de circulatie internationala (deocamdata propuneti doar engleza, dar traducerea nu functioneaza) si, mai ales, sa verificati bine informatiile.
      Pentru ca sunt maramuresean (si, din intamplare, autor de ghiduri turistice despre regiunea natala) am ramas neplacut surprins ca recomandati turistilor vizitatorilor Tarii Voievozilor cascade nesemnificative (Stur) sau „Lacul Albastru-infiltratii”, dar lasati pe dinafara biserici UNESCO (Ieud, Desesti, Poienile Izei si Barsana), cel mai vizitat muzeu din nordul Romaniei (Memorialul Sighet) etc., si oferiti informatii eronate: de exemplu, spuneti ca biserica Sapanta-Peri a fost construita in anul 1766 de catre mesterul Ion Macarie, facand trimitere la un articol dintr-o revista care sustine mai multe neadevaruri (de pilda ca biserica ar fi introdusa in Cartea Recordurilor); in realitate, biserica Sapanta-Peri a fost ridicata intre anii 1997-2003. Atentie la copy-paste!
      Va rog sa nu va suparati, dar, eu sunt adeptul raspandirii de informatii turistice CORECTE, drept pentru care imi reiterez toate afirmatiile de mai sus.

      Cu toata stima

  11. O problema inca si mai mare e cum sa ajungi la aceste obiective. Foarte multi turisti doresc sa circule independent, nu cu autocarul nici cu masina inchiriata. Ori in Romania se intampla o mare porcarie, de voie de nevoie tot mai multi si-au luat masini, mafia autobuzelor si microbuzelor se lupta pe rutele principale de unde ies banii in timp ce sute de sate dintre care unele ascund astfel de comori turistice sunt inaccesibile. Plus ca si microbuzele care sunt au un program alandala e foarte greu chiar si pt un turist roman, sa afle clar unde si la ce ora trebuie sa astepte microbuzul.

    • Aveti perfecta dreptate! Am circulat si eu intr-o perioada cu mijloace de transport in comun si m-am trezit ca nu am avut nici fel de legatura cu anumite sate mai izolate. Este o pacoste care nu va putea fi rezolvata, din pacate. Nici operatorii privati nu pot fi obligati sa lucreze in pierdere pentru a conecta niste localitat care nu le aduc clientela, nici statul nu-si permite sa subventioneze asa ceva.

      • o solutie ar fi conceptul PostBus, microbuzul care duce calatorii poate duce si coletaria, trimiterile postale. este folosit in mai multe tari europene exact pentru localitatile mici, izolate.

  12. Buna,

    daca ai fost la Viseu trebuie sa mai treci prin depoul: locomotiva resita din 1954, bavaria 764 435 restaurata in 2012, functionaza in prezent pe valea Vaserului; automotor RUSSIA, model rusesc, restaurat in 2012 circula pe valea Vaserului; Trenul-Hotel Carpatia Express – langa gara Mocanitei – garnitura de tren din anii 70, restaurat in 2011. Plus ca la statia Paltin exista un traseu tematic si s-a construit o gara dupa schita veche. Faina a fost candva, insa nu mai este. Cabanele de pe malul stang au fost distruse. Nimeni nu zice ca este singura locatie unde mai circula tren cu abur, unic in lume este ca aceasta cale ferata inca mai este folosita in scop industriual, pe cand in alte locuri doar in scop turistic. Am crescut in aceasta zona si inca ma bucur ca exista acest tren. Asa cum a mai scris cineva, prima data documentati-va si apoi argumentati. In Viseu cand ati fost ultima data? Mocanita merita sa fie pe locul 1!!!

  13. O analiza la rece e binevenita. Nu cred ca asta le lipseste celor in masura sa conduca/restructureze turismul sau ideea de turism din Romania, cheful de munca si mai ales, ocazia in care dau ei insisi cu capul in birocratia (tampita) romaneasca sunt problemele majore.

    In unele tari iti subliniaza cu lux de amanunte fiecare cui dintr-o camera laturalnica, ca (parca) aici si a pus in cui halatul nu-stiu-ce printesa. La noi poti trece de 10 ori prin fata unui real monument istoric si nu ai habar despre ce este vorba.

  14. Ideea că frumusețea țării e cel mai important lucru pentru turism e la fel de valabilă ca ideea că calitatea pilotului e cel mai important lucru în Formula 1.

    Eu n-am auzit străini care să dispute faptul că țara e frumoasă. În schimb am auzit multe alte plângeri.

    Celor care doresc să îmbunătățească turismul în România, le-aș recomanda sincer două lucruri:

    1. Să se uite pe forum-urile de turism, la problemele pe care le au turiștii străini în România

    2. Să citească „Molvanîa” – o distopie turistică bazată, din păcate, și pe România.

  15. Adevaru-i ca si mie mi se apleaca de la demagogia cu „falsele unicitati”. Nu prea am calatorit in alte tari in afara de Bulgaria, dar România este o tara ca oricare alta, nu este mI presus sau mai prejos decât altele

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Teofil Ivanciuc
Teofil Ivanciuc
Publicist și travel consultant. Autor a șase cărți. Competențe în turism, istorie, etnologie.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro