vineri, martie 29, 2024

Care sunt perspectivele României de avansare a transformării digitale în acord cu prioritățile europene?

Uniunea Europeană (UE) a stabilit o agendă ambițioasă privind conturarea viitorului său digital, încurajând statele membre să sporească procesul de transformare digitală. În România, necesitatea implementării soluțiilor digitale în beneficiul cetățenilor, promovarea unei economii digitale echitabile și competitive, precum și susținerea unei societăți digitale democratice și durabile sunt intens resimțite. Mai mult decât atât, pandemia ne-a demonstrat că avem nevoie de un ecosistem digital performant, pentru a susține inovația și o comunitate rezilientă. 

În martie anul acesta, Comisia Europeană prezenta obiectivele digitale care ar trebui atinse de statele membre până în 2030, în cadrul planului pentru Deceniul digital al Europei care prevede patru paliere principale: obținerea competențelor digitale de bază pentru cel puțin 80% din populație, intensificarea transformării digitale a mediului de afaceri, consolidarea infrastructurilor digitale robuste și digitalizarea serviciilor publice. De asemenea, bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 și NextGenerationEU (instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea economică după pandemie) însumează 2018 de miliarde EUR, urmând ca prin intermediul acestora măsurile care susțin transformarea digitală să fie finanțate în statele membre.

Astfel, România are la dispoziție 29.2 miliarde EUR incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul UE, dintre care aproximativ 6 miliarde EUR vor fi alocate pentru 4 reforme și 19 investiții în sfera transformării digitale, ce trebuie implementate până în 2026. Printre reformele propuse regăsim cloud-ul guvernamental care ar permite conectarea tuturor ministerelor și agențiilor guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă sau creșterea competențelor digitale ale funcționarilor publici și educație digitală de lungă durată pentru cetățeni. În ceea ce privește investițiile, regăsim măsuri care vor face tranziția digitală în domenii precum justiție, medicină, sau mediu, introducerea cărții de identitate electronice și semnătura digitală calificată, susținerea digitalizării sectorului non-guvernamental sau managementul funcției publice.

În prezent, România se clasează pe locul 26 la niveul UE, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI), având cele mai mari realizări la capitolul conectivitate, însă în ceea ce privește serviciile publice digitale, țara noastră ocupă ultimul loc din UE. Nici la nivelul competențelor digitale nu ne situam mult mai bine, ocupând poziția 27, întrucât mai puțin de o treime dintre români dețin competențe digitale cel puțin elementare.

Atingerea obiectivelor pentru transformarea digitală prin intermediul PNRR

Finanțările în valoare de 21% din totalul alocărilor din PNRR pentru investiții și reforme ce sprijină transformarea digitală vor fi acordate în funcție de atingerea obiectivelor pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul. Vedem de altfel că Germania acordă acestei componente de transformare digitală 52% din banii alocați țării prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cel mai important lucru care va trebui urmărit este maximizarea rezultatelor în materie de absorbție a fondurilor europene și implementare de proiecte și reforme, având în vedere că finanțarea va fi atât sub formă de granturi, dar și împrumuturi rambursabile, condiționate de atingerea obiectivelor asumate.

Un semn de întrebare ridicat este dacă România va avea capacitatea de a propune până în 2023 proiecte concrete, de a absorbi fondurile și de a implementa cu succes măsurile promise, având în vedere faptul că istoricul României în atragerea fondurilor europene nu este atât de încurajator. Pentru a avea șanse de reușită, trebuie asumată o viziune pe termen lung, o strategie comună națională care să contureze perspectivele României de a avansa transformarea digitală. Totuși, având în vedere incertitudinea politică actuală în plan intern, lipsa de continuitate și de imagine unitară pot fi obstacole serioase în atragerea resurselor și utilizarea lor în următorii ani.

Intensificarea competențelor digitale

Nu este de ajuns ca statul să aibă responsabilitatea de a implementa proiecte ambițioase în sectorul digital, dacă cetățenii nu le vor folosi la potențialul prefigurat. Propunerile de tipul cloud-ului guvernamental sau instrumente de tipul one-stop shop pentru cetățeni (prin care sistemul administrativ solicită o singură dată documentele în original sau copii ale acestora, iar ulterior informațiile provin din bazele de date care comunică între ele) sunt mai mult decât binevenite, însă România se confruntă cu un procent foarte redus al persoanelor care au competențe digitale suficiente. De aceea, prioritatea ar trebui să fie ca cetățenii să conștientizeze în primul rând beneficiile pe care le pot avea prin folosirea mijloacelor digitale, să reușească să își crească gradul de literație digitală, pentru ca mai apoi să poată fi utilizatori activi ai serviciilor publice digitale pe care statul dorește să le pună la dispoziție.  

Uitându-ne la subiectele propuse în România în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, lansată în luna mai a acestui an, ce reprezintă un forum de dezbateri care dorește să le confere cetățenilor un rol mai important în conturarea politicilor și priorităților europene, printre temele recurente înscrise pe platforma Conferinței regăsim creșterea competențelor digitale, educația digitală și, desigur, transformarea digitală a administrației publice. Așadar, dacă am seta agenda publică pornind de la nevoile cetățenilor, accentul ar trebui pus pe elementele de bază care pot consolida o societate digitală, prin înțelegere publică și cunoștințe de bază, prin oferirea de acces la Internet și resurse digitale la scară largă, și în mediul rural, spre exemplu. Mai apoi, aceste premise ar contribui la atingerea obiectivelor mai complexe care realizează interacțiunea digitală între stat și cetățean. Putem observa rezultatele obținute de platforma Ghișeul.ro, unde cetățenii pot achita online impozite și taxe locale, amenzi sau facturi pentru utilități, care a înregistrat deja peste un milion de utilizatori – deși pare un număr foarte mare, nu este încă suficient dacă România vrea să producă o schimbare de durată, în care tranziția digitală ar obține întâietate.

Inovație și cercetare – poate România deveni un hub european în sectorul digital?

Economia digitală națională este intens susținută prin eforturile din mediul privat, unde avem companii românești cu rezultate remarcabile în a oferi soluții digitale care să modernizeze sistemele publice și infrastructura existentă, transferul datelor în mediul digital și optimizarea proceselor astfel încât tehnologia să fie folosită în beneficiul cetățeanului și al administrației, să faciliteze interacțiunea dintre cele două și să asigure un cadru strategic pentru execuția proiectelor naționale în domeniul digital.

Pentru a susține inovația, sectorul privat este o sursă ce poate contribui la dezvoltarea tehnologică în România, poate crea infrastructură digitală și conduce la un schimb de bune practici și cunoștințe care ar stimula progresul tehnologic la nivel național. Însă companiile au nevoie de premise favorabile pentru a inova, cum ar fi adoptarea conceptului de „regulatory sandbox”, un cadru în care companiile pot lansa experimente într-un mediu controlat, de tipul proiect pilot, sub supravegherea autorităților competente. Legislația națională ar trebui să fie adaptată pentru a permite astfel de oportunități, și în același timp ar trebui modernizată pentru a ne asigura că măsurile desuete care aveau sens în societatea anilor trecuți nu sunt astăzi un obstacol în calea inovării și a progresului tehnologic.

Există de asemenea și hub-uri digitale care contribuie la promovarea inovației, iar România are șanse să devină un actor european de seamă în sectorul digital, însă numai odată cu atingerea obiectivelor asumate și prin canalizarea tuturor eforturilor stakeholderilor care pot implementa un ecosistem digital performant și durabil. Mai mult decât atât, sectorul privat are nevoie de un dialog transparent și deschis cu mediul public pentru a duce la îndeplinirea obiectivelor de transformare digitală asumate de România prin PNRR și nu numai.

În acest sens, consultările publice constante ar putea eficientiza procesul de elaborare a unei viziuni comune la nivelul administrației publice și al sectorului privat pentru a trasa împreună liniile directoare care vor ghida parcursul digital al României. În ceea ce privește zona cercetării în sfera digitală, sunt disponibile finanțări europene prin intermediul programelor precum Horizon Europe, însă universitățile din România nu reușesc să fructifice aceste oportunități cu adevărat, pentru a avea un rol semnificativ în stimularea cercetării și inovării. Însă una dintre soluții ar putea fi reprezentată de ideea dezvoltării proiectelor care includ reprezentanți din mai multe țări, pentru a încuraja schimbul de cunoștințe – aceste măsuri sunt susținute atât în PNRR, dar și în planul pentru Decada Digitală a Europei menționat anterior. Nu în ultimul rând, companiile au stabilit deja parteneriate cu mediul educațional și desfășoară proiecte și activități împreună cu diverse universități, în timp ce instruiesc noua generație să își aducă aportul la construirea viitorului digital.

Astfel, este necesară o viziune transversală și holistică asupra pașilor pe care România trebuie să-i parcurgă pentru ca administrația publică să implementeze tranziția către o economie și o societate digitală, în conformitate cu prioritățile politice europene, iar mediul privat și cetățenii vor reprezenta parteneri indispensabili în realizarea obiectivelor pentru transformarea digitală. Aceste teme au fost dezbătute în cadrul Forumului EUROSFAT 2021, organizat de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, sesiunea „Conectarea României la viitorul digital European”,realizată cu sprijinul UiPath, eMAG și Glovo,ce s-a desfășurat sub egida Conferinței privind Viitorul Europei. Acest eveniment a adus împreună oficiali naționali și europeni, alături de profesioniști din mediul privat și din cel academic/al societății civile:

Dragoș Tudorache – Membru al Parlamentului European
Iulian-Vasile Popescu – Secretar de Stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării  George-Cristian Tuță – Membru al Camerei Deputaților, Parlamentul României
Alina Ujupan – Membru al Cabinetului Comisarului Margrethe Vestager, Vicepreședinte Executiv al Comisiei Europene
Răzvan Atim – General Manager – Europa de Est, UiPath 
Oleg Roibu – Group General Counsel, eMAG 
Denisa Avram – Manager Afaceri Publice, Europa Centrală și de Est, Glovo 
Mirela Mărcuț – Lector dr., Universitatea din Oradea & Fondator digitalpolicy.ro 

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Vedem de altfel că Germania acordă acestei componente de transformare digitală 52% din banii alocați țării
    Germania e o catastrofa in domeniul digital. Sunt zone intregi in care nu bate internetul, sunt zone intregi in care nici macar telefonul mobil nu are retea. Merg pe autostrada cu navi cuplat si din loc in loc pierde legatura cu GPSul, ca te lasa cu ochii-n soare. Nimic nu functioneaza ca luma. Deunazi o mare localitate din Ge era trecuta cu zero infectiuni corona. La o privire mai atenta acest zero se datora caderii sistemului digitalizat. Nu mai vorbesc de siturile magazinelor, firmelor, sau de cele de administratie.
    Productia de auto e partial sistata deoarece lipsesc cipuri fabricate in China. Sistemul 5G nu poate fi instalat de nemti pt ca nu au tehnologia si nici specialisti, vroiau s-o dea Chinei. In scoala lipseste aproape orice curs de digitalizare. Nici chiar in facultati nu e mai bine.

    Dar, desigur, asa zisii experti, in mare parte habarnisti, se pot intilni, mai un piscot, mai o maslina.

    • Perfect de acord.

      In loc sa ia masurile necesare, in special alfabetizarea in toate domeniile relevante pentru digitalizare (inclusiv hardware si inginerie), discuta despre ce bine ar fi daca ar fi.

      Decenii de-a randul unii si-au racit gura de pomana atentionand ca „exportul” fabricatiei catre China este de natura sa distruga resursa umana din Europa. Politicieni cu mintea ingusta si cu viziune pana la radacina nasului s-au extaziat in fata „cuceririlor” Chinei.

      Nici acum nu par sa priceapa ceva. S-au intalnit (sper ca nu fizic, daca imi aduca aminte ca Romania este intr-o incidenta COVID cumplita) si pe banii contribuabililor.

      Adica – hai sa vorbim discutii, ca si asa fraierii de contribuabili platesc, nu noi.

      Culmea este ca se mai si lauda cu asa ceva.

      Ar ai fi facut asa ceva daca plateau din buzunar?

    • @neamtu tiganu
      Va pot confirma ca nu sunteti informat (in gimanzii, copii lucreaza si invata pe tablete si laptopuri incepand din clasele primare, stapanesc cu ochii inchisi o serie de aplicatii incepand cu MS office pana la diverse jocuri in care invata ABC-ul programarii). Am mai intalnit insa cateva persoane din generatia matale (generatia sosetelor rosii, genii carpatine multilateral dezvoltate, etc) care traiesc cu impresia ca sunt de neegalat.

      P.S. ati ramas ancorat in trecut, mai informati-va cu ce se ocupa studentii din ziua de azi pe la universitatile tehnice (TU München, Berlin, Karlsruhe, Dortmund, Darmstadt sa numesc doar cateva dintre ele) programele de cercetare, inventiile, samd. Mai jos doar un exemplu (este evident ca sunteti rau intentionat sau mai degaraba depasit).

      https://www.kit.edu/innovation/english/index.php

      https://www.kit-technology.de/en/technology-offers?tx_solr%5Bfilter%5D%5B0%5D=type%3Atx_dptechnologieboerse_domain_model_technologyproposalcontent

      https://www.mirmi.tum.de/mirmi/mirmi/

      P.S. referitor la aria de acoperire a retelelor mobile (incl. dezvoltarea retelei 5G) nu exista nici o tara a carei suprafata este acoperita in proportie de 100%. Germania sta mai bine decat UK si nu sta considerabil mai prost decat SUA. Apropo, T-Mobile este campioana si in SUA la dezvoltarea retelei 5G.

      https://www.nperf.com/de/map/5g

      https://www.nperf.com/en/map/DE/-/187895.T-Mobile/signal/?ll=50.14874640066278&lg=6.416015625000001&zoom=5

      https://www.nperf.com/en/map/US/-/85.T-Mobile-inc-Sprint/signal/?ll=35.639441068973916&lg=-82.44140625000001&zoom=5

      • As denumi comentariul dvs. „Marele Salt: Tarii cat mai multi programatori”
        Faceti din niste unelte (hard si software) scop in sine. Trend lansat de politrucii actuali incapabili de a intelege orice fel de sistem si incapabili de a avea masura si bun simt in primul rand, si care e preluat si de propagandistii de serviciu. Din pacate in locul simpificarii si debirocratizarii statului si a societatii avem heirupisme, cum este si digitalizarea, care nu duce de exemplu la scaderea numarului de functionari publici sau la simplificarea si eficientizarea proceselor, ci dimpotriva. Si nepotii mei butoneaza cu dibacie telefonul dinainte sa stie sa citeasca si probabil vor fi si buni programatori, adica vor sti sa potriveasca cateva cuvinte cheie gen if, while, for sau sa relationeze niste tabele intr-o baza de date cine stie? Insa asta nu-i va opri poate, sa fie niste analfabeti functionali sau entuziasti idioti utili in lipsa unei culturi generale solide ( nu ms office si jocuri).

        PS numarul mare de linkuri tradeaza nesiguranta de sine si neincredere in propria putere de convingere.

        • Linkurile adresate lui @neamtu tiganu sunt doar „replici” cu evidente negru pe alb, caci munca de convingere pot duce cu copii mei, nicidecum cu pensionari dominati de idei putine si fixe.

          Referitor la analfabetismul functional si digitalizare, Romania ocupa primul loc de la coada in UE (atat la nivel guvernamental cat si in sectorul privat). Zilele trecute tocmai se postase clasamentul. What a shame! Este evident ca speranta ramane in nepotii dvs… si nu ar fi rau sa le acordati mai multa incredere, chiar daca traiti cu impresia (eronata) ca ati fost mai buni. Cert este ca in privinta instruirii profesionale (incepand cu scolile de meserii, gimnazii pana la invatamantul superior) nu puteati fi peste nivelul generatiei de azim asa cum va place sa va pozati (ce bravi ati fost voi domle in tinerete;). Aici nu ma refer neaparat la invatamantul din Romania unde se mai copiaza si in prezent la examenele de Bacalaureat sau se plateste mita la examene in facultati.

  2. Dupa aproape doi ani de pandemie, scoala romaneasca tot nepregatita e pentru invatare digitala (invatare conectata de fapt, dar ma indoisc ca ministerul sa stie macar ce e aceea). Poate Romania va fi pregatita peste 50-60 de ani, Poate.

    Ce hub de inovare sa fie Romania, cand in programele de cercerarea europene, institutele din Romania sunt luate doar ca sa dea bine la evaluare?! Asta, cand se gaseste cineva capabil sa raspunda macar solicitarilor de colaborare.

    Ce expertiza in IT are Romania?! A, ca avem adunati toti palmasii scrierii de coduri, nu ma indoiesc.

    Pe scurt, ne amagim, Banii din PNRR se vor arunca pe tot felul de seminarii inepte, studii inutile si „investitii” fara nicio noima.

    Si pe langa toata aceasta bataie de joc, Romania mai cheltuie si bani pentru gestiunea PNRR. Sa adaug si faptul ca o parte din bani sunt imprumut de fapt?

    ===
    Ar fi mult mai bine sa revenim cu picioarele pe pamant.

    Vedem ca toata aceasta auto-amagire si banii aruncati pe prostii si pe salarii uriase la stat pentru tot felul de potentati politici au dus la o situatie critica a Romaniei.

    Ar trebui sa chelutuim din PNRR strict pentru ce avem siguranta relevantei si impactului, chiar daca asta ar insemna sa cheltuim doar 10% din suma disponibila. Mai bine sa cheltuiesti 10% pe ceva uil, decat 100% pe prostii.

    ===

    Ce inseamna „ceva util”? Ceva ce are justificare in viata reala, nu in tot felul de „invataturi de workshop”.

  3. Inainte de toate cum puteti asigura siguranta datelor personale ? si cum pot fi ele securizate in fata unor abuzuri, in fata intereselor comerciale, in fata serviciilor ?
    Se tot discuta de digitalizare de necesitatea implementarii ei.
    In plan economic este binevenita, atata timp cat nu sunt prelucrate date personale ale oamenilor masinile si robotii sa faca ce „doresc” respectiv conform programului cu toate ca si aici exista destule pericole, nu se stie inca cum va afecta IA functioneara acestora si daca nu cumva vor deveni atonomi fata de cei care ar trebui sa-i controleze.
    Inaintea implementarii in administratie ar trebui facuta „ordine” in sensul debirocratizarii intregii activitati astfel incat totul sa devina mai simplu si transpartent.
    Legislatia trebuie rezizuita din temelii prin legi simple , clare pe intelesul fiecaruia, legislatia nereformata o data intrata pe mana IA va povoca probleme imense, sa nu uitam se lucreaza cu date reale culese din surse diferite, daca datele nu corespund si nu sunt actuale algoritmi vor provoca haos, respetiv vom ajunge sclavii acestor algoritmi care vor decide destinele noastre.
    Astazi deja vietile noastre sunt puternic influentate de acesti algoritmi, mult nu stiu, e normal pt ca nu inteleg cum functioneaza.
    Digitalizarea nu este compatibila cu democratia si libera dezvoltare a individului atata timp cat datele noastre sunt folosite fara acceptul nostru in diferite scopuri incepand cu cele mai banale si termind cu cele mai sensibile privand corpul nostru.
    Nu vreau sa decida alticineva asupra propriului meu corp fara acceptul meu direct, va este constienta acesta problema ?
    Digitalizarea si dezvoltarea technologica este impinsa de cativa oameni, de multe ori motivele acestora nefiind in concordanta cu ce isi doreste fiecare individ.
    Vreti sa fiti urmarit in urma cartii de identitate digitale pe intreg globul prin metoda scanarii faciale ?
    In metroul din Moskova astazi se trece cu ajutorul acestei metode prin portile de acces catre tren, Putin si serviciile isi freaca mainile.
    Inainte ca digitalizarea sa controleze intreaga noastra viata ne-a intrebat cineva daca suntem de acord ?

  4. Cat de naivi sunteti ,voi , generatia tanara. Cum puteti crede ca tehnologia poate bate alfabetizarea? Nu vedeti cat de slabi sunt pregatiti copiii de azi?

  5. Sa fim seriosi.
    Cu brain drainul pe care il avem de 30 de ani singura digitalizare din Romania va avea de-a face cu tesla peste degete.

    „Cererile online se completeaza la etaj”.

  6. ,,creșterea competențelor digitale ale funcționarilor publici și educație digitală de lungă durată pentru cetățeni.”
    Se priveste ,,digitalul” ca pe o solutie miraculoasa a scoaterii procedurilor administrative românesti din coma prelungita. Ca si cum totul ar fi in regula daca functionarii si cetatenii ar fi ,,educati digital”.

    In realitate: procedurile administrative, doctrina pe care se bazeaza, configurarea interactiunii cu cetatenii (indiferent de ce canale sint folosite) sînt concepute sistemic defectuos. Autoritatile sint repetente la perioada postbelica cind democratiile occidentale si-au facut temele optimizindu-si procedurile si mutind centrul de greutate de la pozitia defenisva fata de cetatean spre acea de intimpinare servirea a cetateanului. Aceste teme nu si le-a facut administratia româneasca, si de fapt, nici legislatia, nici politicul. Deci, n-ai ce digitaliza. Pe saiturile multor „Agentii Nationale” la ,,Contact” apare frecvent faxul. Digitalizarea e intentionat confundata cu pdf-urile online pe care le imprimi si le duci la ghiseu (sau, daca ai noroc, le trimiti pe email, nici asta mare scofala).

    In perioada eroica a ,,Pandemiei”, autoritatile, din disperare si in egala masura de ochii lumii, au ,,digitalizat” cum nu s-a vazut. Web-ul autoritatilor românesti abunda de aplicatii concepute execrabil din punctul de vedere al ergonomiei IT (uzabilitatii). Cangrena procedurilor administrative clasice s-a revarsat peste cele digitale, si asa slabe de inger. De standarde cum interfata cu administratia trebuie sa arate, poti sa uiti. De preocuparea de a usura accesul cetateanului. In fata unor aplicatii digitale proaste care sprijina proceduri administrative proaste sintem cu TOTII INCOMPETENTI.

    Comparind experienta de 30 de ani pe care o am ca ,,utilizator” al administratiei suedeze cu cea româneasca si cu cea germana (ultima prin sondaj, bazat pe relatarile unor români care s-au stabilit acolo) se poate spune cu certitudine ca Suedia e virful de lance al celor mai avansate, eficiente si umane proceduri administrative. Tocmai de aceea românii fug ca de dracu de modelul suedez si-i gasesc toate defectele posibile. Cu toate ca cele doua tari se situeaza constant la antipodul aprope al tuturor clasamentelor de performanta.

    Nu, digitalizarea e doar virful aisbergului. Ceea ce e important si indispensabil de dedesubt, invizibil. Sa ne gindim mai bine a cui competenta vrem sa o ridicam.

    Administratia româneasca e unica in lume pentru ca practica ,,cloudul” antropoligico-social ca baza de date administrativa sui generis. Act ID cu domiciliu pe el, numere auto cu judetul, certificate de nastere, casatorie, deces, divort, diplome de facultate, livret militar, cupon de pensii, carte de munca, pina de curind, etc. Cetateanul pune umarul sa intretina aceasta baza de date administrativa haotica. Cu pretul vietii. Vai de cel care indrazneste sa nu aiba domiciliu sau sa piarda unul din aceste ,,suporturi de date”. Va fi decazut din drepturile cetatenesti. Cetateni cu deficiente cognitive? Un moft! Desi Constitutia le acorda drepturi egale, ei vor fi tot timpul discriminati in situatiile in care isi solicita drepturile.

    CNP-ul? O cenusareasa jalnica in acest angrenaj administrativ. GDPR-ul? O catastrofa care aduce un folos minim cetateanul dar il zapaceste si mai tare dind prilej administratiei si bancilor sa devina si mai imposibile.

    • Trebuie sa ai ce sa digitalizezi, de acord.

      Dar acest proces e de durata, nu se termina intr-un an.

      Trebuie inceput insa, iar inceputul depinde de o abordare pragmatica. Nu va incepe pentru ca vorbim despre el – ceea ce si onor cei citati in articol au facut, din cate transpare doar de dragul de a castiga vizibilitate politica.

      Intrebarea principala este prin urmare de ce le lipseste romanilor acest pragmatism? Refuza sa cred in pseudoteoriile referiatoare la popoare mai dotate sau mai putin dotate. Toti oamenii au acelasi genom si traiesc pe aceeasi planeta.

      Atunci de ce romanii avanseaza atat de incet in apropierea lor de civilizatia vestica? As indraznis sa spun ca:
      a) istoria are rabdarea ei, pe care oamenii nu o au – mai simplu spus, mai dureaza
      b) romanii se bucura de o indestulare nemeritata, adica ei consuma mult mai mult decat produc si de cat ar putea rambursa- in consecinta, nu doresc sa depuna efort pentru nimic

      In putine cuvinte, administratia romaneasca nu se digitalizeaza de lene.

      • @Dedalus, dureaza, da. La estonieni parca vreo 13 ani, plus o ,,coada” de lucrari care nu se termina niciodata. Suedezii au trecut ANAF-ul lor (Skatteverket) la o noua generatie de digitalizare incepind din 1993. Le-a luat vreo 8 ani parca, din care primii 3 si ceva s-au facut in directie gresita pentru ca IT-stii n-au tinut seama de recomandarile specialistilor UX (interactiune cu userul). Dupa aceea si-au angajat proprii specialisti UX in afara de grupul de experti de la Universitatea Uppsala. A mers foarte bine de data asta. Noua generatie digitala a impus un lucru foarte important, schimbarea acestei autoritati din Autoritara si temuta, impotriva cetateanului, in autoritate care il pune in centru si-l sprijina, cetateanul nemaifiind tratat ca suspect. Noua generatie a inseamnat o shimbare profunda. Au avut un strateg care ani la rind numai de asta s-a ocupat, de imblinzirea agentiei si de imprietenirea ei cu publicul.

        • In Romania „imprietenirea” autoritatilor statului cu cetateanul va fi un proces care necesita cel putin 50 de ani, nu de alta, reticienta fata de stat este maxima, o vedem acum la masurile impotriva pandemiei dar nu numai.
          Pana nivelul clasei politice nu va fi la nivelul dorit nimic nu poate fi schimbat.
          E nevoie de foarte multa munca de „lamurire” si cum bine spuneti din 20 de milioane de potentiali delicventi trebuie gasit un parteneriat in primul rand in favoarea cetateanului.

        • Care or fi fost cauzele profunde ale acestei actiuni pentru schimbare?
          De ce doresc suedezii asa ceva si romanii nu?

          Spun acest lucru pentru ca indraznesc sa fac o deosebire intre „a vorbi despre digitalizare” [cu „a vorbi” scris cu bold] – ceea ce se petrece acum in Romania (vezi articolul) si a realiza digitalizarea [cu „a realiza” scris cu bold] – cum a facut Suedia?

          • O digitalizare care sa se sprijine pe o de-birocratizare este in mod sigur prevazuta ca o amenintare de catre grupari din administratie si din zona coruptiei. Oamenii n-ar mai fi dependenti de functionari pentru orice, s-ar vedea cu ei foarte rar.
            Sa-ti preschimbi actul ID sau cardul bancar stind acasa, sa te programezi de acasa peste tot, sa nu mai ai nevoie de acte doveditoare, sa nu mai traiesti cu frica ca ala mic ti-a aruncat la hazna actele sacrosancte, sa nu mai trebuiasca sa primesti amenzi pentru orice ,,intirziere”.
            Daca nu ne-am mai simti tot timpul potential culpabili, ne-am pierde teama si respectul fals fata de autoritati. Ei ar deveni niste anomimi, notarii ar disparea si ei – vai, vai. Ar ramîne deschise cîteva ghisee cu functii administrative universale unde cetatenii care au greutati in accesul la digitalizare ar putea fi serviti cum se cuvine. Poate ca un barbat singur de 92 de ani, pe jumatate dement, nu e cazul sa-si descarce un pdf si sa-l completeze. In capitalism un principiu ferm este ,,oricine sa poata plati in orice forma, fara restrictii – cash, transfer bancar, card etc si pentru oricine”. La fel, o tranzactie adminstrativa ar trebui sa fie posibila de facut in forme diferite adaptate pentru cetateni, eliminarea formelor invechite facindu-se cu discernamint.
            E aberant ca o autoritate sa-ti pretinda o procedura complicata pentru virarea unei sume in contul bancar. Ce se intimpla daca indici un cont care nu exista sau contul altcuiva? Nimic, autoritatea platitoare nu pierde nimic. Apoi, mai e si vorba de principii fundamentale de incredere: cite promile din cetateni ar da un cont gresit pentru plata pensiei, atit cit sa fie necesar sa chinuiesti zeci, sute de mii de pensionari?
            O vinzare-cumparare de imobil inclusiv schimbarea la cadastru, finantarea cu imprumut imobiliar, emiterea unui act de proprietate, transferul de asigurare etc s-ar putea rezolva cu citeva clickuri de catre vinzator si cumparator, incheiate cu cite o semnatura electronica. ,,Lant de proceduri”, asa l-am numit. Tehnologia exista, lipseste doar munca de integrare si viziunea.
            Cei mai mari adversari ai digitalizarii administratiei sint cei care au privilegii si profita de pe urma mentinerii starii actuale.

  7. … bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 … 2018 de miliarde EUR, urmând ca prin intermediul acestora măsurile care susțin transformarea digitală să fie finanțate în statele membre.

    Astfel, România are la dispoziție 29.2 miliarde EUR incluse în PPNRR … dintre care aproximativ 6 miliarde EUR vor fi alocate pentru 4 reforme și 19 investiții în sfera transformării digitale.

    Uau! Ce de bani de cheltuit (de sifonat) si câtă bunăstare și fericire (corupție) vor aduce! Și câte simpozioane se vor putea organiza! Și workshopuri, analize în presa de specialitate, dezbateri publice care aduc împreună decidenți politici naționali și europeni, precum și reprezentanți ai mediului privat și ai societății civile, conferințe academice, dezbateri naționale și internaționale, articole pe Contributors etc. etc. etc. Și ce de joburi noi se vor putea crea în ONGuri, în păienjenișul de structuri ale UE, în guvernele statelor membre (câte fiice, nepoate și soții vor putea fi încadrate în câmpul muncii în joburi bine plătite)!

    Dar principalul beneficiar va fi contribuabilul, cel care finanțează toată această grandioasă maree bugetară. Și ceea ce va primi în schimbul banilor săi, pentru care a muncit din greu, va fi o spectaculoasă omletă, la fel de spectaculoasă ca toate omletele făcute de guverne în asociație cu experții din ONGuri.

    Sau cu o construcție care ne va aminti de Stan și Bran și de casa construită de ei. Aceea pe al cărei horn aterizează o cioară chiar în momentul în care e predată proprietarului la cheie.

    S-a schimbat lumea. UE nu mai lasă IT-ul în voia valurilor. E prea mănos domeniul ca să fie lăsat pe seama inițiativei private ca pe vremuri…

    Si ce vremuri erau altădată… Google a fost, la început, o idee pe care doi studenți au pus-o în practică după ce s-au împrumutat de bani ca să cumpere un hard disc de mare capacitate (în anii aceia, fiindcă azi nu găsești discuri atât de mici). Compania Dell a pornit dintr-un garaj și cu ajutorul unei bunici care și-a împrumutat nepotul cu 5000$ (cinci mii de dolari). Microsoft a apărut pe lume după ce Bill Gates a vândut colosului IBM, la un preț de mere pădurețe, cel mai primitiv și rudimentar sistem de operare care a existat vreodată pe planetă.

    În Europa dinamica a fost mereu alta decât în America. Acum vreo 15 ani, guvernul francez, nemulțumit de faptul că cel mai popular motor de căutare era americanul Google, a decis crearea unui produs similar. Într-o întreprindere de STAT! Au aprobat rapid o finanțare masivă, s-a construit o clădire cu multe etaje, s-au creat posturi de directori, asistenți, secretare, șoferi, s-au făcut planuri, simpozioane, presa a vuit etc. După care nu s-a mai auzit nimic de această inițiativă. Probabil că încă se lucrează intens, bugetele anuale sunt tot mai generoase și numărul de salariați în creștere constantă. La un moment dat poate că se va livra și omleta. Sau casa. Contribuabilul e răbdător, fiindcă altfel se alege cu gaze lacrimogene și cu bastoane polițienești. Iar ciorile, la longevitatea lor, nici că se sinchisesc de câteva decenii de așteptare.

    • Spre deosebire de Silicon Valley, companiile din UE nu a avut (si nu au) acces la capital de risk, pe Wall Street. Aici in UE avem 27 de piete de capital cu 27 de legislatii diferite, incepand cu standardele contabilitatii, legea insolventei, publicarea situatiei economico-financiare (ultimul raport al companiei Romgaz de ex. este din 2019) samd. In prim rand, UE ar trebui sa faciliteze accesul startupurilor europene la capital de risk, i.e. sa implementeze Uniunea Pietelor de Capital (membrii din Estul-UE se impotrivesc insa cu incapatanare, cica ca sunt obligati sa cedeze la „suzeranitate”). Privitor la cifra subventiilor, i.e. fonduri pentru cercetare si dezvoltare in domeniu, companiile americane au profitat din plin de stimuli guvernamentali (care au fost mult mai consistenti decat in UE).

    • PS. ca fapt divers, un startup american in vehicule electrice (cu toate ca are zero vanzari) a reusit sa depaseasca valoarea pe piata de capital a companiei Mercedes-Benz. In aceste conditii (cu acces nelimitat la capital prorpriu) companiile americane pot nota o dezvoltare stelara si spre deosebire de UE, SUA poate fi data un exemplu. https://www.cnbc.com/2021/11/10/amazon-backed-ev-start-up-rivian-set-to-go-public-.html

      PPS. Atata timp cat europenii sunt ostatecii caracatitelor din jurul companiilor de stat din Estul-UE (care blocheaza reformele) nu au cum sa faca fata concurentei de pe pietele globale. A se vedea si frictiunile pe marginea strategiei de dezvoltare The Next Generation EU (NGEU /PNRR, tranzitie energetica, etc). Caracatitele doresc acces la banii contribuabililor din vest (cat se poate de multi) cu conditia si doar in sferele in care nu le este periciclitata existenta – vezi AICI. Evident, in acest scop, caracatitele nu se sfiiesc sa arate cu degetul si sa improaste zilnic cu noroi la adresa UE (pe vremea noastra se facea carte, neomarxistii, ecologistii, birocratia de la Bruxelles, Merkel, Ursula, etc sunt de vina, samd). Tind sa cred tot mai mult ca Europa cu doua viteze (sau de ce nu cu mai multe viteze) este singura solutie de a iesi din acest impas.

  8. Cred ca persoanele competente sa decidă fie nu au competente digitale si nu înțeleg măcar nivelul pana la care ar putea digitalizarea sa ușureze viața contribuabilului și cheltuielile publice, sau, mai probabil chiar, un statu quo menține puterea funcționarului asupra cetățeanului și un sistem întreg de posturi atribuite clientelar, fără legătura cu competența.
    Pe scurt cine poate nu vrea, iar cine vrea nu contează!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cezara Panait
Cezara Panait
Cezara Panait este Head of Digital Policy în cadrul organizației Europuls – Centrul de Expertiză Europeană, unde coordonează activitatea privind politicile digitale și lucrează cu precădere pe subiectele legate de inteligența artificială, automatizare și platforme digitale. Astfel, publică analize în presa de specialitate și organizează constant dezbateri publice care aduc împreună decidenți politici naționali și europeni, precum și reprezentanți ai mediului privat și ai societății civile. Cezara a absolvit Facultatea de Drept în cadrul Universității din București și deține un Master în Drepturile Omului acordat de Universitatea Centrală Europeană. Anterior, a câștigat premii pentru elaborarea unor propuneri de politici publice privind inteligența artificială și etica, reglementarea conținutului online și protecția datelor personale, în competiții internaționale organizate de Microsoft Brussels, Internet Generation Forum, cât și în concursuri academice. De asemenea, este frecvent invitată la conferințe academice, dezbateri naționale și internaționale, în calitate de panelist sau moderator, abordând diverse teme legate de tehnologiile emergente. Prin activitățile pe care le desfășoară, își dorește să contribuie la consolidarea unui cadru de dezbatere deschis și transparent între toți actorii implicați în procesul decizional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro