joi, martie 28, 2024

Recomandari de lectura: Carti despre care se vorbeste prea putin

Motto: “Frate, o boala invinsa ti se pare orice carte”–Lucian Blaga

Urmaresc si eu, atat cat imi permite timpul, bilantul anului literar 2012. Au aparut carti excelente, romane, amintiri, eseuri, poezie, traduceri. Nu voi insista aici asupra celor care au ajuns sub lumina reflectoarelor, ci voi vorbi despre cele care, din pacate, nu s-au bucurat si nu se bucura suficient de recunoasterea publica pe care o merita. Imi asum, evident, subiectivitatea, un anumit “partizanat”, admit ca sunt optiunile mele de lectura si de valorizare. La fel de evident, imi dau seama ca voi uita unele carti importante. Rog cititorii sa tina cont ca nu locuiesc in Romania, ca unele carti imi sunt trimise de edituri si de autori, altele le cumpar cand vin in tara, dar sansele de a fi la curent cum s-ar cuveni (si cum mi-as dori) nu sunt foarte mari. Si totusi, sunt sunt sigur ca titlurile pe care le propun aici sunt de cea mai aleasa tinuta intelectuala. Ma refer la carti de Dorli Blaga, Micaela Ghitescu, Wolfgang Lepenies, Gabriel Liiceanu, Marta Petreu si Iulia Vladimirov. Toate au aparut in 2012.

Dorli Blaga a publicat la Humanitas editia a doua, revazuta si adaugita, a cartii “Tatal meu, Lucian Blaga”, un volum impresionant despre destinul marelui poet si filosof. Scrisa sub semnul unei admirabile elegante a emotiiilor, cartea vorbeste despre prigoana la care a fost supus Blaga de catre regimul comunist, despre spiritul sau democratic si despre multe alte teme de o dramatica actualitate. Intre acestea, testamentul moral al lui Tudor Bugnariu (1909-1988), sotul doamnei Dorli Blaga, unul dintre atat de putinii comunisti romani onesti. Se ridica statuie azi unui Ion Ianosi si “Internationalei” sale, dar nu se vorbeste despre Tudor Bugnariu, cel care a sustinut ideea ca adevarul trebuie rostit fara reticente si fara menajamente inutile. Nu fragmente de adevar, ci tot adevarul. Semnalez in special capitolul “Tudor Bugnariu sau tradarea prieteniilor in sistemele totalitare”. Sunt de acord cu Dorli Blaga ca, daca apuca prabusirea dictaturii in decembrie 1989, Tudor Bugnariu ar fi solicitat imediat deschiderea arhivelor si un Raport despre crimele sistemului. Cata vreme un Ion Ianosi, asemeni unor Stefan Andrei, Silviu Curticeanu, Dumitru Popescu, nici azi nu considera necesara judecarea intregului trecut comunist, nu doar a personalitatii lui Nicolae Ceausescu. Memorabila este descrierea intalnirii lui Dorli Blaga, in Elvetia, cu istoricul Golo Mann, fiul cel mic al lui Thomas Mann. „Aber was wunschen Sie?”, a intrebat Golo Mann. „”Nichts”, a raspuns Dorli Blaga, dupa care a urmat o conversatie despre Europa de Est dupa revolutiile din 1989. Despre iubirea lui Blaga pentru Thomas Mann ar trebui scris separat. Cred ca nu ma insel, marele poet i-a daruit lui Dorli „Der Zauberberg” (Muntele vrajit”), romanul esential despre criza constiintei europene in veacul al XX-lea.

http://www.humanitas.ro/humanitas/tat%C4%83l-meu-lucian-blaga

Cartea Micaelei Ghitescu, “Intre uitare si memorie”, scriitoare si traducatoare, ani de zile redactor-sef al revistei “Memoria”, este un rascolitor memento al salvarii libertatii in conditiile inchisorilor si persecutiei, o contributie esentiala la literatura Gulagului romanesc. Cartea a aparut la Humanitas in aceeasi serie “Jurnale, Memorii” ca si volumul lui Dorli Blaga. Ar fi bine ca aceia care ne vorbesc despre necesitatea de a retesta „ipoteza comunista” sa citeasca aceasta carte.

http://www.humanitas.ro/humanitas/%C3%AEntre-uitare-%C5%9Fi-memorie

Volumul sociologului german Wolf Lepenies, “Ce este un intelectual european? Intelectualii si politica spiritului in istoria europeana”, tradus de Gabriela Sandu, a aparut in colectia “Constelatii” de la editura Curtea Veche. Citez din “Argumentul” pe care l-am scris pentru aceasta carte subtila, erudita si cat se poate de incitanta: “Comparabila cu ‘Opiul intelectualilor’ de Raymond Aron, cartea lui Wolf Lepenies reprezinta o lectura indispensabila pentru toi cei care vor sa inteleaga raporturile dintre intelectuali si lumea politicului”. Sa spun ca ar fi dezirabil ca aceia care se pronunta public pe acest subiect sa-si gaseasca timpul sa citeasca o lucrare-cheie precum aceasta?

http://www.curteaveche.ro/ce-este-un-intelectual-european-intelectualii-si-politica-spiritului-in-istoria-europeana.html

Gabriel Liiceanu nu are nevoie de prezentari speciale. Din pacate, insa, cartea sa, “Estul naivitatii noastre. 27 de interviuri, 1990-2011″, aparuta tot la Humanitas, nu a provocat discutiile menite sa deblocheze dezbaterile publice din Romania,sa le readuca in directia unei binevenite introspectii. Cuvintele lui Gabriel Liiceanu au influentat intens si imens discutiile politice si culturale din Romania. Ele trebuie recitite, comparate cu efectele lor, asezate intr-u cadru de comprehensiune care sa ne lamureasca asupra sanselor intelectualilor de a fi vocile Cetatii, ale spiritului neinregimentat, mai ales in vremuri intunecate. Gasim in acest volum o mare parte din ceea ce-as numi nucleul ardent al gandirii politice a lui Gabriel Liiceanu.

http://www.humanitas.ro/humanitas/estul-naivit%C4%83%C5%A3ilor-noastre

Marta Petreu este o eseista de prim rang, pe langa faptul ca este o mare poeta, romanciera, ganditoare, profesoara de istoria filosofiei. Refuza tot ce este efemer si facil, are o atractie irepresibila spre dimensiunea ascunsa a lucrurilor, inclusiv si mai ales a lucrurilor spirituale. Recomand aici volumul de eseuri “O zi din viata mea fara durere” aparut la Polirom in seria de autor a scriitoarei. Eseul meu favorit, de o remarcabila densitate a reflectiei, este cel intitulat “Hegel si utopia recunoasterii”.

http://www.polirom.ro/catalog/carte/o-zi-din-viata-mea-fara-durere-4572/

In fine, constient ca am uitat carti remarcabile, recomand volumul Iuliei Vladimirov despre “Monica Lovinescu in documentele Securitatii, 1949-1989″ aparuta in seria “Istorie contemporana” pe care o coordonez, impreuna cu Cristian Vasile, la Humanitas. Cititorii vor vedea cum a devenit Monica Lovinescu obsesia criminalei institutii, cum erau colectionate cu perversa pasiune toate informatiile despre ea, despre mama ei si despre Virgil Ierunca.

http://www.humanitas.ro/humanitas/monica-lovinescu-%C3%AEn-documentele-securit%C4%83%C5%A3ii-1949%E2%80%931989

PS: Voi scrie separat despre volumul “Parabolele lui Iisus” de Andrei Plesu. In ce ma priveste, o consider cartea anulului 2012. Cum i-am marturisit zilele trecute autorului, de care ma leaga peste trei decenii de statornica prietenie, este o tulburatoare coincidenta ca in acelasi an el a publicat o carte despre Isus, iar eu una despre principalul sau inamic (“Diavolul in istorie”). Era in 1979, la Sinaia, cand am vorbit prima oara pe larg cu Andrei despre totalitarism. O conversatie care continua si astazi. Fiindca tot vorbim de subiectivitate, memorie si psihologii abisale, as aminti aici volumul despre Faulkner al lui Mircea Mihaies, aparut la Polirom, un exemplu de critica totala at its best. Ar trebui discutata cartea lui Timothy Snyder, „Taramul mortii. Europa intre Hitler si Stalin” (traducere de Dana-Ligia Ilin), o capodopera a istoriei secolului asasinatelor in masa, al lagarelor de concentrare si al camerelor de gazare, aparuta in traducere romaneasca, tot cu sprijinul IICCMER, la Humanitas, in colectia „Istorie contemporana”.

http://www.humanitas.ro/humanitas/parabolele-lui-iisus

http://www.polirom.ro/catalog/carte/ce-ramine-william-faulkner-si-misterele-tinutului-yoknapatawph-4647/

http://www.humanitas.ro/humanitas/t%C4%83r%C3%A2mul-mor%C5%A3ii

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Da, domnule Tismaneanu : sunt carti despre care nu se prea vorbeste, dar care nu trec totusi neobservate… ! In afara de volumul Iuliei Vladimirov (pe care il voi cauta, negresit) si de volumul Martei Petreu, eu de exemplu am luat toate aceste carti pe care le recomandati. Daca am considera deci semnificativ comportamentul meu de cititor, am putea concluziona ca nimic nu trece neobservat, din fericire.
    Si inca o mica remarca : cei care discuta despre crimele comunismului (cel putin din 2006 incoace) nu s-au straduit suficient, mai ales in a manui judecati nuantate, in tonuri de gri, altfel spus nu au stiut sa se fereasca sa lase impresia unor sentinte in alb-negru. Consecinta ? Radicalizarea opiniilor intr-o populatie si asa confuza de istoria traita. In particular: situarea de neevitat a unor Stefan Andrei, Silviu Curticeanu, Dumitru Popescu, Teodoreanu, Ianosi sau altii – de partea unei reveniri dure a stangii, iluzionandu-se toti acesti oameni, si punandu-si sperantele in pseudo-personalitatile tulburi ale unor Ponta sau /crin. Cata irosire ! Cata irosire umana si de timp pentru tara…
    Ce trista soarta pentru cei amintiti aici, dar nu numai – sunt atatia altii in jurul meu care fac profesiune de credinta usl-ista in pofida evidentei, avand speranta ca, vezi Doamne, tara isi reia drumul ei corect, ca identitatea romaneasca se repune la justa valoare, prin programe cum ar fi de ex, cel al ICR-ului !!! Ce energii pierdute, ce regresie, ce naivitati, ce derive….
    S-a creat asadar – cel putin in viata culturala – un context imposibil, o batalie de “care pe care”. Mie personal imi face sincer rau cand ascult cu stupoare notele false ale lui A Marga, confuziile lui apocaliptice, de care se agata totusi cu speranta oameni de tot felul, de la doctori si academicieni, la condeieri de prin reviste precum “Cultura” sau Observator Cultural”.
    Imbacseala de idei si valori a devenit greu de suportat… in special partitura unor tineri de la care asteptam lucruri bune (ex. P. Cernat, sau pletora de sociologi si istorici care canta partituri iacobine – la rigoare, violente)….
    In fata unei asemenea incetosari a ratiunii, ma intreb daca cu cumva trebuie inceput exact ceea spuneti dvs. mai sus : “judecarea intregului trecut comunist” !!!
    Ceea ce s-a facut in 2006 ramane insuficient si imperfect, trebuie sa recunoastem.
    Reconcilierea intelectuala trebuie inceputa dinspre cei mai intelepti. Asta vara, cand a trebuit sa optam in fata unei conjuncturi istorice, unii am facut-o ferm, fara ezitare, nu am stat nici o clipa in cumpana. Dar nu de acesti anonimi ca mine, fara un loc vizibil in institutiile statului, aveti nevoie, ci de resolidarizarea intelectualitatii, a dialogului pe argumente deschise cu oameni precum Silviu Curticeanu, Ion Ianosi, si, de ce nu, C. Stanescu sau altii…
    Oricum ar fi : TREBUIE developata in fine situatia din vara 2012, si anume optiunea intelectualilor de stanga – pentru ca a celorlalti este clara !

  2. Multumesc mult domnule Tismaneanu.
    Este un lucru minunat ceea ce faceti, constant, aproape zilnic.

    As mai adauga la inventarul dvs. un film recent realizat de Radu Gabrea „Evrei de vanzare” despre ceea ce a facut regimul comunist cu evreii care doreau sa emigreze – dar aceeasi strategie, aceleasi metode au fost aplicate si pentru alte nationalitati, de exemplu pentru etnicii germani. Este in film o marturie coplesitoare data de un medic care a reusit sa ajunga unde isi dorea…

    Totusi ma intreb daca mesajul ajunge mai departe de aceasta platforma, de lumea, relativ mica, in care m-am obisnuit sa ma misc…

  3. Cred ca „Tanar student, caut revolutionar”, coordonat de prof. Zoltan Rostas si Florentina Tone, aparut tot la Editura Curtea Veche, si, mai ales „Scrisorile” Ecaterinei Balacioiu Lovinescu, adresate fiicei sale Monica Lovinescu, aparute tot la Editura Humanitas, sunt doua carti cu un impact pe termen lung la fel de mare ca acelea retinute de dvs. Cu prima, avem o recuperare „la firul ierbii” a revolutiei din decembrie 1989, indispensabila oricarei analize de acum inainte, cea de+a doua, relelatia unui surprinzator talent literar si o cronica detaliata a anilor 50 in Romania comunista.
    multumim pentru semnalari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro