Publicarea deciziei Curtii Constitutionale referitoare la contributia la asigurari sociale in domeniul sanatatii a pensionarilor a determinat un nou val de comentarii. O dovada ca si deciziile Curtii date in urma ridicarii unei exceptii de neconstitutionaliatate pot determina « revolutii » Cei mai multi dintre cei comenteaza au in fata lor decizia din care ar fi putut retine mai multe aspecte interesante. Am putut constata, cu suprindere ca nici unii dintre comentatori, dar si anumite autoritati publice nu cunoasteau faptul elementar ca decizia Curtii Constitutionale publicata in Monitorul Oficial contine motivarea sa.
Acesta decizie- atat de comentata in ultimele zile – este o decizie de interpretare a Curtii Constitutionale. Deciziile de interpretare, pe care le recunoastem dupa folosirea in dispozitiv a sintagmei « in masura in care » sunt putin intalnite in practica altor Curtii Constitutionale si ar putea ridica multe aspecte teoretice si practice. Curtea Constitutionala are o judecata solomonica.
Un text ar putea fi constitutional « in masura in care » asa cum ar putea fi neconstitutional « in masura in care ».
Reactiile oamenilor politici la deciziile CCR sunt normale. Ele exista si in societatile europene avansate. Registrul discursul politic este diferit. De exemplu, in niciun stat democratic consolidat nu se mai mai vehiculeaza ideea desfintarii Curtilor Constitutionale. Sa ne amintim ca Ungaria a renuntat de curand la ideile privind reducerea puterilor Curtii Constitutionale.
Daca se dorea un al tip de control constitutional, eventual printr-o camera a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ; acesta trebuia instituit de la inceputul anilor ’90.
Cu siguranta ca exista alte metode prin care sa se blocheze functionarea Curtii Constitutionale cele mai importante fiind cele bugetare – ratiune pentru care alte Curti Constitutionale au o autonomie financiara extrem de prountata.
In ceea ce priveste comentatorii Curtii Constitutionale- avand in vedere nivelul celor care provin din mediul academic – asteptarile nu ar trebui sa fie deosebit de ridicate. Comparatia politicii cu fotbalul a devenit una clasica odata cu Raymond Aron. Intrebarea constanta dupa ce am devenit judecator al Curtii Constitutionale a una fost una similara fotbalului « Cat a fost ? ». Din nou 5 la 4 ?
Dupa cote neobisnuit de mari atinse in 2010 discursul politizarii Curtii disparuse. Prin « politizare » se intelege in acest context in modul precis faptul ca
judecatorii Curtii Constitutionale voteaza in functie de pozitia politica a celor care i-au nominalizat pentru aceasta functie.
Asa cum se cunoaste votul in Curtea Constitutionala este secret- este dealtfel caracteristica
majoritatii Curtiilor Constitutionale. El se poate descretiza odata cu formularea opinilor separate sau concurente.
Daca deciziile ar fi citite ar deveni evident ca aceasta idee relativ larg raspandita despre Curte este falsa. Multe decizii ale Curtii in cauze relativ controversate in care sesizarea Curtii era formulata de un grup parlamentar sau de o alta autoritate publica competenta au fost respinse sau admise cu unanimitate de voturi. Cu siguranta, unanimitatea este exceptia. Lectura opinilor separate si concurente arata insa cu claritate ca nu exista o separare a judecatorilor Curtii in functie de opiniile celor care i-au propus. In acest sens, « politizarea » este un cliseu fara o baza reala si mai ales bazat pe lipsa acuta a lecturii deciziilor Curtii.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Puteti da exemple? De exemplu, cazul Alistar sau declararea neconstitutionala a mandatelor lui Dan Lupascu, Lidia Barbulescu, etc
Va referiti la primele decizii in care Curtea si-a exercitat competenta de verifica constitutionalitatea actelor Parlamentului. Lectura acestor decizii confirma ceea ce scriam: La decizia 53 din 25 ianuarie 2011 prin care a fost declarata neconstitutionala validarea de catre Senat a trei membrii ai CSM au facut opinie separata trei judecatori ai Curtii. Printre acestia este si Valentin Zoltan Puscas. Nimic mai concludent decat lectura acestei decizii impreuna cu opinia ei separata pentru a demonstra ca regula 5 la 4 nu functioneaza.
Ati putea sa ne dati cazuri concrete in care un judecator a votat opus fata de pozitia exprimata a partidului care l-a propus?
Sunt foarte multe. Avand in vedere ca votul este secret nu pot dat exemple decat din opinile separate si concurente.
Am si dat deja un exemplu in comentariu anterior: Valentin Zoltan Puscas a formulat opinie separata la decizia 53 din 25 ianuarie 2011 prin care a fost declarata neconstitutionala validarea de catre Senat a trei membrii CSM. Nu pot formula opinie separata decat cei care au votat impotriva solutiei majoritare. Nu aceasta a fost opinia UDMR, la propunerea caruia, judecatorul a devenit membru al CCR.
Alte exemple recente: Curtea a declarat in unanimitate ca neconstitutionale prevederi din Legea publicitatii stradale, la sesizarea USL. Unanimitate inseamna in mod evident ca toti judecatirii CCR au votat in acest sens.
Opinia concurenta a judecatorilor Mircea Stefan Minea si Petre Lazaroiu la decizia relativa la Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012 indica faptul ca acestia au votat pentru neconstitutionalitatea acestei legii tot la sesizarea USL. Cei doi judecatori au fost nominalizati de PDL, Profesorul Minea si respectiv de Presedintele Romaniei, Traian Basescu, dr. Petre Lazaroiu.
Nu sunt absolvent de drept insa imi permit si eu un punct de vedere. Problema noastra e insasi constitutia (gaunoasa schweizer mai mult gaura decit brinza) dupa aum a caracterizat-o chiar unul din nanasii ei Iosif Boda.Si deasupra ei a fost construit un intreg cotet legislativ de aceeas calitate. Recent pina si d-l Croitoru de la Banca Nationala a afirmat ca statul isi uraste cetatenii prin felul in care ii trateaza prin intermediul legislatiei fiscale. O logica elementara ne spune ca un stat de drept trebuie sa se intemeieze pe o legislatie de calitate.Diagnosticul e clar : nu o avem. Cine incepe tratamentul de corectare a legilor defecte din Romania ?Ca fara asta lalaim mult si prost ca pina acum?
Aveti drepatate. De obicei moderinzarea rapida a statelor este insotota de un o legislatie adoptata relativ rapid. Nu este numai o caracteristica a Romaniei. Multe sunt si carentele de tehnica legislativa. Curtea Constitutionala a declarat multe dintre dispozitii neconstitutionale pe cale de exceptie, decizii care sunt mai putin cunoscute.
Urmarind deciziile date de CCR incepand din anul 2000, cu privire la pensii, este foarte clar ca in toate se mentine ideea nediminuarii cuantumului existent in plata. In Decizia 872/2010 se pastreaza logica deciziilor anterioare iar in Decizia 873/2010 se precizeaza ca diminuarea pensiilor legal castigate este constitutionala. Aceasta balbaiala in decizii imi intareste concluzia ca aceasta institutie nu analizeaza constitutionalitatea legilor pe baza unor principii de drep si ca este influentata politic. De asemenea, cu privire la oprirea ilegala a CAS si pentru suma de pana la 740 lei, imi este greu sa cred ca judecatorii pensionari de la CCR nu au sesizat-o, dar au considerat ca nu este necesar sa se pronunte pentru ca la veniturile dumnealor (pensie +salariu), 40 de lei nu reprezinta mai nimic.
Prin diminuarea retoactiva a pensiilor, coroborat cu furtul la votul pe legea pansiilor (promulgata – desi a fost evident furtul), cu modul de vot la doua maini in Parlamentul Romaniei, sistemul legislativ in Romania este comparabil cu al unui stat totalitar, de tip Bantustan.