marți, martie 19, 2024

Cât de scump e gazul în România?

Este ceva zarvă că se scumpește gazul de la 1 iulie. Asta m-a determinat să aflu cât de scump e gazul acum, comparativ cu alte forme de energie. Căci de fapt, gazul natural, benzina, GPL-ul, lignitul, lemnul, toate conțin energie chimică ce se transformă în căldură prin ardere. Ceea ce ne împiedică de obicei să le comparăm este faptul că unitățile de măsură folosite la cumpărarea tuturor acestor forme de energie diferă: benzina (și motorina, și GPL) se măsoară în litri; gazul în metri cubi (deși mai nou pe factură avem direct unitatea de energie, hWh); lemnul și lignitul pe tonă. Mi-am propus deci să le măsor tuturor prețul pe aceeași unitate de măsură, anume cea a energiei, kWh.

M-am folosit de site-ul www.engineeringtoolbox.com pentru a afla puterile calorifice specifice ale tuturor acestor combustibili. Adică câtă căldură se degajă prin arderea unui kilogram de combustibil. Iar apoi am luat prețurile accesibile mie pe piață: benzinării (ținând cont de densitățile benzinei, motorinei și GPL), factura de gaz, OLX pentru lemn de foc și lignit.

Adaug la comparație și energia electrică care, deși este o forma de energie superioară celorlalte (poate fi transformată direct și cvasi-integral în lucru mecanic) poate de asemenea să fie transformată în căldură, să zicem printr-un calorifer electric. Aici unitatea de măsură folosită este kWh și prețul l-am luat de pe factura de acasă.

Pentru ușurința de comparație am folosit la toate formele de energie prețul exprimat în bani/kWh, adică sutimi de leu per kilowatt-oră.

Iată rezultatele:

Constatăm diferențe foarte mari între prețul pe unitatea de măsură (kWh) între diferitele surse de energie. În prezent gazul este de 4 ori și jumătate mai ieftin decât electricitatea și de 4 ori mai ieftin decât benzina.

Aceste diferențe pot fi explicate de:

  • la gaz de politicile de reglementare de către stat a prețului la care operatorii privați pot vinde către populație energia (încă nu există o piață complet liberă)
  • la electricitate, benzină și motorină de un preț care fluctuează în funcție de cerere și ofertă (piață liberalizată), statul intervenind asupra cererii prin acciză (nesemnificativă în cazul electricității, mai mare în cazul benzinei și motorinei unde reprezintă 30% din preț).    

Și atunci se ridică întrebarea: este oare electricitatea scumpă la noi sau gazul e ieftin? Pentru aflarea răspunsului am apelat la statisticile Eurostat pentru gaz și electricitate și am constatat ca la noi curentul electric (consum casnic) costă 68% din media UE deci Romania deci nu putem afirma ca este scump. Iar gazul este si mai ieftin, la 46% din media UE a prețului gazului la consum casnic. Sau în alte cuvinte, la media UE gazul este de 3 ori mai ieftin decât electricitatea (față de un factor de 4,5 în România).

Să vedem unde se va stabiliza piața după etapa de liberalizare de la 1 iulie.

Doresc să precizez că ajutorarea familiilor defavorizate din societate se poate face țintit către ele (ajutor de încălzire) și nu prin menținerea administrativă a unui preț mic la gaze de care să beneficieze toți consumatorii, defavorizați sau nu, preț ce nu încurajează eficientizarea energetică a locuințelor.

Distribuie acest articol

85 COMENTARII

  1. Discutia este mai complexa, in sensul ca in calcul ar trebui sa intervina niste randamente (de ex. de ardere, daca transformam in caldura), care s-ar putea sa reduca distantele (sau sa le creasca).
    Dar sint de acord ca discutia trebuie tinuta undeva in zona mai simpla, articolul este interesant.

  2. Din putul gindirii verzilor… scumpirea energiei ar duce la eficientizare energetica… chiar daca energia e folosita pt producerea tuturor produselor si deci absolut toate produsele se vor scumpi, rezultatul fiind scadereanivelului de viata.
    Sa scumpim si alimentele ca sunt prea multi grasi, sa scumpim si medicamentele ca sa fie mai putini bolnavi.
    Logica la baza comunista in care se scurcircuiteaza economia de piata prin impunerea unor masuri de catre unii care-si imagineaza ca stiu ei mai bine.
    Un lucru e cert, scumpirea gazelor va duce la taierea si mai agresiva a padurilor, multi vor trece pe lemne, fie legal, fie ilegal.

    • Ce anume scurtcircuiteaza mai tare economia de piata: reglementarrea preturilor de catre stat (ca acum) sau liberalizarea lor?

      • Domnu Stolz, mindru, ati scris preț ce nu încurajează eficientizarea energetică a locuințelor.. Deci ati sugerat ca un pret ridicat ar incuraja eficientizarea. Indiferent daca reglementarea e de stat sau la liber sunteti adeptul scumpirii gazelor, se vede din avion.
        Va repet, pe aici e de bon ton sa ai un camin pe lemne, in sufragerie, au f multi, chiar si-n orase, mai ales ca cele mai multe familii locuiesc in case pe pamint. Nu mai vorbesc de cei din spatiul rural, in Romania sunt peste 40%. Multi dintre acestia inca au sobe clasice, uneori transformate, prin montarea unui arzator, in soba cu gaze. Mai departe va las sa urmariti rationamentul si sa-i spuneti eventual si Codrutei, care se exprima ca-n Codru, care nu intelege nimic si i se pare stupid.

        • @neamtu tiganu
          1. In Germania, focul „cu lemne” in semineu este de bun augur la pensionari. E drept ca mai sunt si ceva cabane la munte care ofera turistilor nostalgie de tip „rustico”. In rest domnule inginer, astazi, la inceputul secolului 21, exista tehnologii mult mai confortabile pentru crearea unui ambient romantic si frumos.
          https://www.youtube.com/watch?v=U5RHhah4poI&t=30s
          https://www.youtube.com/watch?v=PIwfYOGKlHA

          2. In Romania, majoritatea familiilor care se incalzesc cu sobe clasice, pe de-o parte nu sunt conectate la reteaua de gaz (datorita infrastructurii deficitare din RO), iar pe cealalta parte, au venituri foarte mici – datorita mediocratiei si a „neputirintei” guvernelor de a atrage fonduri europene si investitii private (in scopul cresterii economice si al nivelului de trai).

          3. Cat despre tarifele gazului in RO (14 bani /kWh) in urma devalorizarii RON-ului au devenit cele mai mici din UE. https://www.engie.ro/gaze-naturale/
          Gazele statului insa, sunt pe sfarsite, iar cele din Marea Neagra nu pot fi vandute la „tarife” fixate de stat… din moment ce o parte din beneficiarii proiectului (50%) sunt companii private. Cel tarrziu atunci, romanii se vor trezi cu un tarif mai mare si cu locuintele neizolate. Evident, pensionarilor nu le pasa, dupa ei „potopul”, „D-zeu cu mila”, etc.

          P.S. Cehii, slovacii, polonezii si slovenii de exemplu, au liberalizat piata… si atrag de zor fonduri europene si investitii private in eficientizarea locuintelor si a cladirilor. In contrast, o parte a tineretului din RO pleaca in pribegie, iar cei ce raman asteapta sa arda in continuare gazul de pomana – de la stat. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Natural_gas_price_statistics

          • glumele din linkurile postate nu vor inlocui niciodata un semineu adevarat cu lemne. In care daca investesti suficient (termosemineu cu apa) poate sa fie si un sistem de rezerva pentru incalzirea cu gaze.

            • Semineele electrice, pe gaz, etanol, etc sunt dedicate doar pentru crearea atmosferei, incalzirea prorpriuzisa se face in centrale inteligente pe gaz, cu termostat, pompe de caldura inteligente, etc.

              In Germania de exemplu, lemnul nu este de loc ieftin, din partea mea insa, va puteti incalzi si cu lemne (nu am nimic impotriva;) puneti mereu pe foc si curatati cenusa, daca vi se pare mai comfortabil.

    • Nu trece numeni de la gaze la lemne, de unde ideea asta stupida?
      Nici nu mai are rost pierderea de vreme cu insiruirea motivelor!
      In alta ordine de idei: oricum ideea cu compararea preturilor ar fi fost bunicica daca n-ar fi intervenit concluzia tot stupida si ea! In primul rand, sa fi comparat si veniturile; in al doilea rand, de ce n-ar comnpara cu preturile din SUA, d.ex.? >:

      • He, he, he, cred ca fiecare din noi va trebui sa ne multumim cu mai putin, cu fiecare generatie, petrolul, gazele, uraniul, metalele rare sunt epuizabile, extragetea lor de la mari adincime presupune costuri mai mari. Vremea tot msi instabila cu manifestari de distrugere ne trimite alte costuri pentru refaceri.

      • @codruta
        Lemnul si produsele derivate (peleti de ex.) sunt considerați carbon neutral, în principiu, daca este exploatat cu masura. Un copac extrage camionul din sol și atmosfera, redand-ul inapoi la ardere – principiul ecologistilor, simplificat! De aceea si apar tot felul de rateuri de proiecte de centrale pe biomasa pe fonduri UE. Partea simpatica e că nici la Sacuieni Bihor, parca, si nici in judetul suceava, unde sunt două asemenea centrale, nu sunt rentabile!
        Dacă te plimbi un pic prin austria vei observa, cu surpriza poate, multe case la munte cu stive de lemne afară și sub streașină ( cam ca ca noi, da alea cică sunt eco). Ba mai mult, sunt si destule depozite in buza pădurilor virgine.
        Apoi, poate v-a scapat unul dintre motivele scumpiri gazelor – creșterea prețului certificatelor de carbon (de vreo 2.5-3 ori într-un an – vezi lamentările lui Dominic Fritz – nu a mai luat certificate la timp ca acum sunt 50 de euro buc iar bugetul de acum un an le prinsese la vreo 22!!! – prin urmare a luat o amendă de 21 mil€, numai buna sa alimenteze CET Tm, în curand) care a afectat cam fatal, orice producator de energie pe cărbune ( si nu doar Mintia, CET TM, sau Oltenia ci și pe cei din Germania).
        Asta se numeste împușcat în picior cu alice. Băgăm în faliment pe unii ca sa dam banii altora care fie produc scump fără subsidii fie folosesc fondurile pt. inepții nerentabile. Parca am mai vazut chestia asta pe undeva, si nu era economie de piață!

          • Da, ma prinsesem ;)
            STIU cum e cu „carbon neutral” si alte chestii, sunt vreo 30 de ani de cand devenisem una dintre cele mai infocate promotoare ale „energiilor verzi” samd… fara ca, totusi, sa las ideile astea sa ma spele musai pe creieri (din pacate, de-a lungul timpului, s-a dovedit ca multe intrebari „incomode” ale mele erau justificate :(
            Chestia e ca, referindu-ne STRICT la Romania, pretul lemnului pt. consumul „casnic” a crescut accelerat si va mai creste si mai tare! Asta va duce la 2 lucruri: bataia de cap cu lemnele sa nu mai „merite”; sa se intensifice furturile! Mno! nu mai detaliez alte aspecte, ca e tarziu (ca sa nu zic „devreme”).

        • @Nman
          Mh, sa intelegem ca hodoroancele romanesti pe carbune lucreaza pe profit, se numara cumva printre contribuabilii-net la bugetul statului? De cate ori le-au sters guvernele restantele (inclusiv restante la taxe pe salarii, TVA, etc?)

          P.S: In Germania (daca tot ati pomenit aceasta tara) salariile minerilor de carbune au fost din greu subventionate. Nu stiu cum este in Romania.

          • Din 2000 pana acum, in total, CE Hunedoara a primit, direct sau indirect („iertare” de datorii, penalitati samd.) de pesre 5 miliarde (MILIARDE, n-am gresit!)! Doar ei! nu stiu cat o mai fi fost si la Oltenia! >:
            La povestea cu uraniul („tema” de care m-am ocupat multi ani) nici nu mai vreau sa ma gandesc – ca imi creste tensiunea si am auzit ca strica la frumusete!

        • Închipuiți-vă două WC-uri publice. Unul deversează produsele in râul ce trece pe lângă oraș și nu plătește nimic, celălalt e conectat la rețeaua de canalizare și plătește un preț de procesare. Dar in rest ambele oferă clienților aceleași servicii la același preț. Care e mai periclitat de un eventual faliment? Dacă rentabilitatea unuia se bazează pe poluarea mediului, atunci parca nu prea merita …
          Chestia cu certificatele caută sa echilibreze aceasta situație, încercând sa țină cont de legea cererii și ofertei in protecția mediului. Deocamdată se suplimentează aceste certificate la nivelul cererii, doar ca devin mai scumpe, cum e și normal. Cu timpul numărul de certificate disponibile trebuie sincronizat cu capacitatea naturală de neutralizare a emisiilor poluante și, evident, prețul lor va oscila in jurul unei valoare anume. Abia atunci puteți cu adevărat compara eficiența dintre sisteme. Câta vreme ignorați factorul “poluare” din ecuația de rentabilitate energetică, rezultatele obținute vor fi eronate.

          • Chestia cu certificatele de mediu îl avantașează clar pe poluator.

            În exempul dumneavoastră certificatele de mediu înseamnă să-l cocoșezi pe ăla ce folosește rețeaua de canalizare și să-l mîngâi pe cap pe cel ce deversează buda în râu.

            Practic certificatele de codoi îl omoară pe producătorul european ce e oricum infinit mai curat ca cel chinez, pentru a-i face pârtie chinezului ce poluează porcește.

    • @neamtu tiganu
      Mda, din putul gandirii inginerilor multilateral dezvoltati formati in iepoca de aur…. hai cu carpitul, imporovizatiile si legatul cu sarma neamule (ca merge si asa;). Romanul este un om modest, simplut, se descurca si cu 600 euro pe luna daca facturile la utilitati, pretul painii si al legumelor sunt tinute sub control, nu-i asa? De ce sa mai atraga romanul investitii in modernizarea infrastructurii, in unitati de productie, dezvoltarea economiei, reducerea decalajului nivelului de trai fata de vestul UE (asa cum fac competitorii regionali).

      P.S. In SUA (daca tot este data ca exemplu) pretul energiei este considerabil mai mic decat in Germania si iata ca produsele americane nu sunt mai ieftine decat cele germane (in punto balanta comerciala, americanii stau considerabil mai prost decat germanii, cu toate ca sunt exportatori net de gaze, petrol, carbune, etc). Doar ca fapt divers, in ultimii 10 ani, germanii au atras investitii de ordinul zecilor de miliarde (pe an) in modernizarea infrastructurii energetice, valorificarea surselor regenerabile disponibile pe plan local, izolarea termica a cladirilor, cresterea eficientei energetice, au creat peste 200.000 de noi locuri de munca in acest sector, iar salariile medii anuale s-au majorat cu 10.000 euros. Cam atat despre isteria cu cresterea pretului la energie, domnule inginer de la Avioane Craiova.

      • Fals ca de oobicei.

        Tocmai că produsele americane sunt mult mai ieftin la consumator ca cele europene. Partea amuzantă e că inclusiv produsele europene sunt mult mai ieftine în America (între 20%-35%) ca cele europene vândute în Europa. Iar asta e valabil de la șampanie franțuzească, ciocolata belgiană și până la automobilele germane.

  3. Cat ii Produsul Intern Brut ( GDP ) in Germania , Franta , Italia etc si cat ii la noi ?
    Daca vrei sa compari preturile ( cheltuielile ) , trebuie sa compari si veniturile ( income )
    Noi sintem in stare sa producem un GDP de ca 240 miliarde euro anual la o populatie de 20 milioane persoane .
    Cautati GDP-ul la tarile din UE , si raportati-le la numarul de locuitori , si ve-ti vedea esenta.

    • Competitivitatea Romaniei consta in cheltuieli mici cu salariile si in pret mic la energie. Nu tu infrastructura, educatie /instruire profesionala, cercetare, etc. Investitorii, emigrantii, turistii ocolosesc Romania, iar tineretul care doreste sa isi cladeasdca o viata decenta priveste spre vestul continetului.

      P.S. Elitele postdecembriste au mizat si s-au bucurat de mana ieftina de lucru, de tip „slugi” (pe langa drenarea banului public, a fost singurul lor mod sa castige si ei un ban). Asta e, mai mult nu i-a dus bibilica si… vorba romanului „de unde nu este, nu poti astepta”.

  4. Oh, liberalizarea pietei gazului nu este o veste buna pentru romani – avand in vedere ca suntem obisnuiti cu energie ieftina. Statul trebuie sa ne asigure energia la pret redus (subventionata de la buget) sau pe gratis daca se poate. Pe deasupra, dorim si mentinerea celor mai mici impozite din Europa. Nivelul de trai, nivelul salariilor medii, sistemul sanitar, educatie, infrastructura, etc, nu mai conteaza, in special pentru cei care isi permit sa se trateze la Viena, Paris, etc, si sa isi trimita copii la studii in strainatate.

    Cum mentiona si cel mai longetitiv guvernator de banca centrala (geniul carpatin): ia mai lasati romanii in pace, romanul este descurcaret si important este sa ramanem competitivi.

    • De unde si pana unde ideea cu „cele mai mici impozite din Europa”?
      IA faceti bine si, inainte de a face afirmatii trase de par, bagati si o sursa credibila! Tu erai, mai Catule? >:

    • Toată lumea e obișnuită cu energia ieftină. Numai ăia care suferă de grave afecțiuni mintale o vor mai scumpă.

      Pentru ca energia să fie ieftină ea nu trebuie neapărat subvenționată. E suficient să fie reglementată într-un mod mai puțin idiot și să fie mai puțin taxată. În America la un venit mediu binișor mai mare ca cel din UE, toate formele de energie sunt mult mai ieftine. Benzina e la mai puțin de jumătatea prețului din România. La fiecare pompă din statul meu sunt afișate toate taxele pe benzină. Ele fac cam jumătate din prețul galonului de benzină. Lucrătorii benzinăriei sunt plătiți la minimum $15/oră – inclusiv ăla care stânge ce se adună în colurile de gunoi. Muncitorii din industria petrolieră pleacă de le $25/oră. Șoferii de pe cistenrele cu combustiblil pleacă de pe la $30/oră. Barilul de benzină se cumpără de la sursă la același preț atât în România cât și în SUA. Și cu toate astea litrul de benzină costă mai mult decât dublu în România. Ce anume îl scumpește așa de mult în România la o mână de lucru mult mai ifetină ca-n America?! Exact taxele, accizele și reglementările psihedeilce. Acolo trebuie deci umblat.

      România nu are cele mai mici taxe în Europa. Dacă se socotesc toate formele de taxare, CAS-uri, CASS-uri, TVA, accize, truditorul e jupuit de mai bine de jumătate din fiecare leuț pe care-l face. Sigur că sunt locuri în UE unde e mult mai rău – însă nu cred că trebuie imitate.

      Problema cea mai mare o reprezintă exact pomenile de stat. Peste 75% din bugetul României se cheltuie pe pensii și lefuri de stat. Evident că așa ceva e sminteală curată. La cheltuielile nebunești trebuie umblat nu la stors și mai mult nenorociții care se cocoșează ducând statul obez în cârcă…

      • Svejk,
        Europa este saraca in zacaminte in general (si in hidrocarburi in mod special), in contrast SUA este unul dintre cei mai mari producatori de petrol din lume (vezi ponderea industriei petroliere la PIB, consumul de energie si emisiile per capita, etc). Vezi Economic Impact https://www.statista.com/topics/1706/oil-and-gas/

        Asadar nu ne mai obosi cu America, America, America (deficitele conturilor curente s-ar adanci enorm aici in UE daca am consuma la fel de multa energie cat un american). Nu poti compara merele cu perele.

        • @Florix
          USA au devenit doar recent cel mai mare producator de petrol din lume (ultima decadă). Interesant ca si inainte de asta benzina era tot la jumate!
          România are printre cele mai mici preturi la combustibil din UE, achitarea fiind ceva mai redus decat la altii, la fel si salariile si alte costuri de distribuție. E ciudat dar It, Fr, Sp etc., tari care au ceva infrastructură, inclusiv de procesare și distribuție, sa nu mai vorbim de faptul că sunt mai aproape de sursele de petrol din africa si orient, au preturi bine peste De, Be, austria. Nordic nu intra la socoteala, acolo mana statului e mult mai puternică în domeniu.
          Intrebarea e cum de in US era benzina mult mai ieftina decat in Europa inclusiv atunci când primele erau net dependente de importuri de petrol(au fost si ceva santaje open, chiar și războaie pe tema asta)?

          • Am scos autocorectorul ca vad ca da numai inepții 😗!
            Corectura pt. Comentariu anterior – achitari= accize.
            Open=OPEC.
            Intrebarea de final e pusă serios de altfel. US au rezerve pe teritoriul lor dar suprafața țării este mai mare decat a europei de la peninsula Iberica la Urali, Caspica si zonele de nord ale Rusiei, acolo unde există rezerve suficiente! Mai mult, Europa este mai aproape de Golf iar transportul pe apa este infinit mai ieftin decat pe uscat! Prin urmare, putem pune un semn de egalitate, cu un usor avantaj Europa chiar, între logistica de aprovizionare a continentului nostru si cea a celui american!
            După umila mea parere, tot la taxare(carbon printre altele), accize etc. ajungem ca sursa a diferentelor de pret!

          • @nman
            Nu putem compara economia Italiei, a Spaniei sau a Belgiei cu economia SUA . Printre altele, USD reprezinta valuta globala… si in acest context, indiferent de nivelul indatoririi sau al deficitului bugetar, SUA nu duce lipsa de participanti la licitatii de T-Bills/Notes /Bonds (randamentul la aceste instrumente fiind stabilit mai mult de US Treasury Department si mai putin de participantii pietei).

            In fine, faptul ca benzina sau energia este mai scumpa in Europa decat in SUA, Rusia, sau in Arabia Saudita, nu este neaparat un dezavantaj. In timp ce americanii au investit in revolutia argilelor de exemplu, europenii si asiaticii au investit in cresterea eficientei /tranzitiei energetice (vedeti producatorii de componente, lanturile de furnizori, experienta, learning curve, etc). Nu in mod intamplator, dezvoltarea unui parc eolian sau a unui parc fotovoltaic costa mai mult in SUA decat in Germania. Un fenomen asemanator vom sesiza si in domeniul cresterii eficientei energetice la cladiri. https://www.gtai.de/gtai-en/invest/industries/energy/building-efficiency-in-germany-gets-6-billion-619934

            P.S. Atragerea investitiilor, dezvoltare, crestere economica, cresterea salariilor si al nivelului de trai sunt prioritare (evolutia pretului la benzina, energie, popcorn sau mai stiu eu la ce articole este mai putin relevanta). Cum ar fi daca in urmatorii 10 ani, salariile romanilor ar creste cu circa 1.000 euro pe an? Comparatia pretului la energie (Romania vs. Ucraina sau vs. Belarus, Albania, etc) va dispare.

          • @Florix, Florin, etc.

            1. Și euro e valută globală exact ca și globală exact ca și dolarul, deci ăsta nu-i un argument. Nu am auzit ca obligațiunile europene să rămână nevândute. Dimpotrivă, la un moment dat le vindeu chiar cu dobânzi negative.

            2. „Tranziția energetică” europeană e un eșec total. Se importă panouri solare și eoliene din China, iar importurile de hidrocarburi al Europei au crescut în ulimii 10 ani în condițiile în care economia UE a stagnat economic pe la $18500 miliarde între 2008 și 2019 – sau mai precis s-a prăbușit cu cam 15% cât e rata inflației în acel interval. Altfel spue UE e și mai dependentă de importurile de enedgie azi decât era acum 10 ani. În plus prețurile mari la energie + reglementări psihedelice au devastat propria economie.

            • 1. Obligatiunile grecesti nu raman nici ele nevandute (dar nu sunt vandute nicidecum la yield-uri negative, sau echivalente cu cele ale Germaniei) . Chiar si italienii pot spune bogdaproste programului BCE de achizitii obligatiuni emise in Zona Euro . In UE avem 27 de guverne, 27 de emitenti cu ratinguri diferite, dobanzi diferite, etc (UE nu este o federatie precum SUA).

              2. Incerci sa imi dai cumva cu flit pe la nas comparand cresterea UE denominata in USD? Mai ai mult de studiat soldatel ;)
              https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=National_accounts_and_GDP

            • @Florin., Florix, etc.

              1. Deci obligațiunilr europene se vând bine merci,. Asta înseamnă că UE poate vinde câte obligașiuni poftește. Deci care e problema? Ați sugerat că incapacitatea UE de a vinde obligațiuni are cumva legătură prețul oneros al energiei în UE – ceea ce e disgur fals.

              2. Euro și USD sunt monede 100% converttibile una cu alta. Fpatul că PIB-ul în USD al UE e practic același timp de 10 ani înseamnă că UE a stagnat. De fapt înseamnă cădere economică, pentur că dolariul e și el supus inflației. Cam 15% în cei 10 ani. Exact cu atâta s-a prăbușit UE. Vă reamintesc că Merțanul sau VW-ul se exportă în USD pe singurele piețe ce aduc profit producătorilor germani – Americile de nord și sud și Asai. În germania cam toți producătorii eruopeni de automobile PIERD bani la fiecare mașină vândută. E similar la cea mai mare parte a produselor. Di nou, e din cauza taxării și reglementărilor oneroase.

            • Nu pot decat sa iti repet: UE este cel mai mare importatator de petrol si de gaze naturale, iar importurile onoroase de petrol (in valoare de peste 800 milioane dolari /pe zi) contribuie
              – la largirea deficitului comercial, si
              – la crearea presiunilor asupra unor monede (nu toti membrii UE au adoptat moneda comuna).

              Mai jos ceva literatura.

              https://www.statista.com/statistics/265303/oil-imports-into-europe/

              https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=EU_imports_of_energy_products_-_recent_developments#Trend_in_extra_EU_imports_of_energy_products

              https://www.frbsf.org/education/publications/doctor-econ/1999/october/trade-deficit-import-export-imbalance-currency/

              https://www.dallasfed.org/~/media/documents/research/er/1996/er9604b.pdf

            • @Florin., Florix, etc.

              Nu neg c UE e cel mai mare importator de combustibli fosili ai lumi. Tot așa UE e cel mai mare importaror de produse textile din lume. Totuși asta nu aduce hainele din UE la preț dublu față de cele din SUA, ci doar le crește prețul cu vreo 50% :)

              Ceea ce am sus eu a fost doar că benzina e la un preț mai mult decât dublu în România (și UE în general) față de SUA EXCLUSIV din cauza taxelor și accizelor.

            • Repet: in conditiile in care pretul benzinwi si al motorinei ar costa in UE cat in SUA, consumul petrolului si al energiei per capita ar egala nivelul din SUA. Largirea deficitului de cont curent, devalorizarea monedelor (si scaderea nivelului de trai) s-ar numara printre efectele pe termen mediu si lung. Este chiar asa de deficil de inteles?

              Cat despre textile, incaltaminte, aparell si cosmetice, or fi ele cusute prin Asia, Africa, etc, brandurile, designul, marketingul insumeaza cu mult peste 50% din pret, iar europenii sunt mari exportatori (vezi Louis Vuitton, Fendi, Givenchy, Dior, Prada, YSL, Versace, Emilio Pucci, Armani, Zegna, Santoni, Giuseppe Zanotti, Brunello Cucinelli, Boss, Zara, Addidas, brandurile sub LVMH, samd). Doar ca fapt divers, europenii castiga chiar si la textile si incaltaminte made in SUA (branduri americane). Vezi care este diferenta dintre textile si petrolul important pentru spritul la pompa? https://www.youtube.com/watch?v=78WKAB_NqWk

        • Lăsați gargara. Barilul de petrol cumpărat de benzinarii americani e exact la același preț cu cel cumpărat de benzinarii români. Nu are importanță că petrolul e extras din Texas sau importat din Arabia Saudită.

          • Mda, „lasati garagara”.
            1. Spre deosebire de americani, salariile romanilor (din RO) nu sunt achitate in USD, iar nota de plata la pompa a romanilor din RO se achita in Lei „RON”, nicidecum in USD asa cum se practica in SUA. O mica-mare diferenta intre SUA si RO, sau nu?

            2. Importurile de petrol contribuie masiv la adancirea deficitului balantei comerciale (cont curent ) iar dat fiind ca BNR nu se se afla in posesia unei tiparnite de USD, trebuie sa cumpere in fiecare an circa 4-5 miliarde dolari de pe piata pentru achitarea notelor de plata pe barilii de petrol importati din strainatate (Rusia, Kazakstan, Libia si alte state petroliste).

            https://tradingeconomics.com/romania/crude-oil-production

            https://www.economica.net/importurile-de-petrol-ale-romaniei-au-crescut-semnificativ-in-2019-care-a-fost-nota-de-plata_185491.html

            P.S. importurile de petrol exerseaza presiune asupra monedei nationale, respectiv contribuie la devalorizarea RON-ului. BNR nu este FED, mai precis zis, la BNR nu fac rand investitori din intreaga lume , cu cash-ul in mana, sa cumpere obligatiuni, bonuri de trezorerie, etc (la dobanda fixata dupa cheremul BNR;)

          • 1. Nicio diferență Cursul dolar USD e liberalizat. Dolarul nu mai e ținut sub control așa cum era până în 1997. Cine are dolari nu poate cumpăra în România litrul de benzină mai ieftin ca cel ce plătește în lei.

            În Germania petrolul se cumpără direct în euro din Norvegia sau Rusia și se plătește direct în euro. Cu toate astea e mai scump ca-n România și mult mai scump ca-n SUA.

            2. Aberant. Balanța comercială nu afectează prețul unui produs. Înainte de taxe benzinarul american german sau român cumpără barilul de petrol la același preț. Nu-mi vine să cred că rafinăriile germane sunt de 3 ori mai ineficiente ca cele americane sau cu 25% mai ineficiente ca cele românști ca benzina cu 25% mai scumpă ca-n Romînia și aproape de 3 ori mai scumop ca-n SUA, Diferenșța provine exclusiv din taxe și accize.

            • Rolul taxelor si al accizelor este clar: venituri la buget si stimularea consumatorului sa faca economie de combustilbili /petrol din import. Nu in mod intamplator, prin provinciile si prin zonele rurale din UE, putini oameni se dau cu Pickup-uri echipate cu motare de 8 litri. In rest, te prefaci ca nu intelegi si apelezi la smecheria aia ieftina cu mutatul tintelor (schimbarea discursului;). Cum ramanem cu nota de plata a petrolului din import si presiunea asupra balantei comerciale (in RO, evident si presiunea asupra RON-ului)? https://www.economica.net/importurile-de-petrol-ale-romaniei-au-crescut-semnificativ-in-2019-care-a-fost-nota-de-plata_185491.html

            • @Florin, Florix, etc.

              Deci benzina e mai scumpă în România (și-n Europa în general) ca-n America DOAR din cauza taxelor și accizelor. Exact așa cum am spus eu de la bun început. Restul e gargară.

              P.S.; Ce mai bună metodă de reducere a consumurilor e raționalizarea a la Ceaușescu. Ăla a pus o limită de 30 de litri de benzină pe mașină pe lună. Tăia apa, gazul, curentul electric și încălzirea când i se năzărea și astfel ținea consumul „eco” și sub control. Bag seama că ăsta o fi și idealul UE :)

              Ceaușescu a început și el tot cu taxe pe benzină înainte să raționalizeze…

  5. Ideea este ca toti operatorii care vand gaz, factureaza gazul in kwh, DAR, masurarea gazului se face cu un contor care arata mc, (eu stiu ca unitatea de masura a unui gaz este mc),AICI ESTE O INSELATORIE DE FAPT, deoarece consumatorul final nu poate sti exact cati KWH consuma

    • ..de fapt e o formulă matematică simplă : Consumul în Kwh = consumul în mc x PCS în Kwh/mc
      PCS este puterea calorifică superioară, care este variabilă în timp și depinde de fiecare furnizor.
      Ea se măsoară zilnic în toate rețelele de distribuție, iar la calculul facturii se folosește „Puterea calorifică medie ponderată”. Această valoare apare pe factura de gaz.
      Fiecare distribuitor afișează pe site-ul propriu valorile PCS (găsiți adresele respective pe site-ul ANRE). Introduceți localitatea dvs și datele între care vreți să verificați valorile PCS.
      Succes.

    • EXACT! Asta ma pregateam sa spun si eu! N-ai nici un control asupra calitatii, adica a modului in care sunt transformati mc in kWh!
      Uneori, aragazul meu aproape ca scoate funingine. Iar de f. multe ori pute a sulf!

      • Dar o interventie la arzatoarele aragazului s-au facut oare ? Conteaza si arzatoarele sa functioneze bine .Cand flacara este complet albastru ,este bine .Gazul metan in Romania ,,curge ,, de la acelasi furnizor si nu poate fi influentat doar in unele zone se sulpimenteaza presiunea in functie de consum .

        • Daca problema ar fi la arzatoare, ar scoate funingine TOT TIMPUL, nu doar in anumite perioade! >:
          Si, in afara de asta, problema asta apare simultan cam prin cea mai mare parte a cartierului meu!

  6. Analiza este incorecta in sensul in care un KWh de gaze nu are acelasi randament cu un KWh de energie electrica. Daca doriti un exemplu: 33 KWh Energie electrica sunt echivalenti un Galon de benzina. Prin urmare, benzina, este semnficativ mult mai scumpa decat energia electrica in motoare. Centralele de apartament, spre exemplu au un randament de aproximativ 40% de conversie intre KWh gaz natural in energie termica (similar oricare motor termic auto) vs un motor electric care are randament 90%+ in conversie KWh energie electrica in energie termica prin rezistente si chiar 300% – 500% daca vorbim de pompe de caldura. In general, gazul natural pentru uz casnic este cea mai scumpa sursa de energie si printre cele mai poluatoare si cu siguranta cel mai periculos si vine cu dezavantajul unor lucrari de mentenanta cvasi-permanente care adauga mult la costurile de utilizare.

    • @Mihai V
      daca doar nu va pricepeti aveti o oarecare scuza, dar nimic nu va indreptateste sa dati cu bata-n balta pentru a dezinforma cu seninatate;
      insa faptul ca inaintati cifre si comparatii aiurea va recomanda mai degraba ca troll ecologist, ceea ce nicidecum nu exclude nepriceperea, ca religia ecologista si habarnismul merg la brat;
      in primul rand: la incalzire nu ai aceeasi problema de randament ca la motoare, ca nu-i nici o problema ca o parte din energie se transforma, ghici, in caldura; la centrale termice randamentul e dat de caldura care se pierde cu gazele de evacuare;
      in al doilea rand: centralele termice de apartament au randamente de 80-90%, nu de 40% cum trollati dvs.
      ba chiar cele in condensare au un randament si mai ridicat, teoretic de…105%;
      desigur, nu e simplu de inteles cum e cu randamentul supraunitar la gazul care condenseaza si nici nu e cazul sa ne imbatam sau sa ne incalzim cu apa rece; la modul general, dintre nenumaratele linkuri, atasez unul cat se poate de banal: https://sporulcasei.ro/despre-randamentul-supraunitar-al-centralelor-in-condensatie/
      dar oricand se pot gasi si linkuri mai tehniciste; sa vedem si ce zice producatorul, aleg Vaillant pentru ca are si pompe de caldura si e in gama de preturi accesibila: https://mbenergy.ro/centrale-termice-pe-gaz-sau-gpl/vaillant-eco-tec-pure-28-kw/?gclid=EAIaIQobChMIzv-Q1pS18QIVi7h3Ch3t5Qn5EAQYBCABEgI9aPD_BwE
      asadar, avem si randament intre 96,9 si 105,4%, sarcina termica arhisuficienta pana la 28,6kw din care incalzire 24,8kw – cat sa incalzesti un apartament imens si un pret rezonabil de 3850lei;
      – in al treilea rand, despre pompe de caldura; cu aer, evident, ca n-o sa facem o padure de foraje in sol sa captam apa calda freatica; tot Vaillant: https://www.romstal.ro/unitate-int-pompa-caldura-aer-apa-vaillant-vwl-127-5-is-pt-unit-ext-10-12kw-230v-400v-p14783487.html?gclid=EAIaIQobChMIzL6j6ZG18QIVQEKRBR2SCw-JEAYYAyABEgLv2fD_BwE
      la un pret de achizitie dublu (6800lei), consumam pentru incalzire anual vreo 6000kwh (conform fisa tehnica pdf din link) pentru max.12kw sarcina termica incalzire; adica pentru o sarcina de 24kw avem nevoie de doua unitati care impreuna ar consuma anual vreo 12000kwh, adica, rotund, cam vreo 9000lei; pentru centrala cu gaz stie fiecare dintre noi cam cat plateste anual; colac peste pupaza, temperatura maxima e de 35c sau 55C, functie de model (ma intreb cut creste suprafata de radiatoare necesara si cam ce diametre ar trebui sa aiba conductele prin apartament sa acopere un ger de -20C cu 35C in tevi )
      – in al patrulea rand, nu vreau sa-mi amintesc cat plateam pentru incalzire cu radiatoare electrice, dar va urez s-aveti spor, confort si economii;

      • Stimate Domn ,am citit ,parerea d-voastra de 2 ori si este foarte reala si interesanta .
        V-as ,ruga sa-mi dati rasp. la o problema care ma streseaza .
        Am facut o ,casa modesta la tara la 30 km de Cluj Napoca ,am finisat , tot ,am montat caloriferele iar conductele tur-retur stau inca libere ,caci nu stiu si nu sunt hotarat ce sa monez ? Am variante doar ptr curent electric ,sau lemne ,caci gaz nu este (inca ) in zona . Iar la varianta pe curent ,un prieten mi-a indicat pompa de caldura ,cava din China ! Va rog ,daca sunteti specialist in domeniu ,sa-mi dati un sfat ,desi pompa de caldura este cam scumpa ,Ar mai fi CT eloectrica, dar nu am ,bransament trifazic . Va multumesc anticipat .

        • pompa de caldura cu aer e eficienta la racire, ca AC-urile obisnuite functioneaza exact pe acelasi principiu; cand un astfel de aparat furnizeaza si agent de racire si agent termic (ciclu invers de vaporizare-condensare a freonului), poti folosi ventiloconvectoare in loc de radiatoare, care distribuie AC mai confortabil; e de lux, pentru cei care n-au nevoie sa faca economii;
          iar daca tot iti permiti sau esti nevoit sa folosesti incalzire electrica, exista deja o solutie uzuala: AC-urile obisnuite, care furnizeaza si aer cald;
          in ce priveste cazanul cu lemne, depinde de posibilitatile dvs de aprovizionare; in acest sens, va puteti sfatui cu cei care au deja asa ceva, in zonele impadurite de la munte; altfel ar trebui sa va orientati pe motorina sau GPL;
          exista si pompe de caldura care capteaza caldura apei din sol (nu trebuie sa fie neaparat izvoare termale); asta presupune foraje si tevi de captare; instalatiile sunt foarte scumpe pentru ca implica materiale inoxidabile, lungimi si diametre destul de mari; daca as achizitiona o asemenea instalatie, m-as teme ca n-as apuca sa o vad amortizata cata vreme as mai avea de trait;

        • Dat fiind că în țara care extrage metan de peste 100 de ani, nici dvs. și nici mulți alții nu aveți acces la gazul metan , va rămâne alternativa centrala de apartament pe pellet.
          Care e lemn tocat și în formă cilindrică. De regulă românesc vândut austriecilor sub forma de bușteni și reimportat ca pellet.
          Cantrala pe pellet are preț rezonabil ( sub valoarea pompa de căldură) . Trebuie obligatoriu integrata cu un boiler sau mai bine un puffer. Diferența între aceste două variante de rezervor apa calda e vastă dar în primul rând , gradul de izolare termica. Care în puffer e mult superior ( trebuie sa țină apa caldă dar și apă pentru calorifere.)
          Caloriferele sunt o bună soluție de încălzire.
          NU cumpărați de fonta fiind grele și având nevoie de apa calda peste 65 grade C.
          Instalati calorifere in aluminiu. Just dimensionate pentru fiecare încăpere. ( e un calcul tehnic în privința asta)
          Caloriferul in aluminiu da randament maxim deja la doar 50 grade apa din sistem. ( asta înseamnă că consumați mai puțin pellet deoarece una e 80 litri apa încălzit la 50 grade și alta la 65 grade)
          Important că întreg circuitul de încălzire ( de regulă tuburi de cupru de cel puțin 1,5 cm diametru) , de la colectorul central la calorifer, să fie bine izolat. Pentru a reduce puternic pierderea de căldură din sistemul de distribuție.
          Evident că toate acestea sunt inutile daca locuință nu e izolata adecvat termo- acustic.Pereți exteriori și planșeuri între etaje ( inclus pardoseala parter)
          – Ferestre cu dublu geam, camera termica între sticle și din care o sticla specială. Termica sau alta denumire , sticla izolanta. Toți producătorii de sticla au în catalog varie modele.
          NU toți producătorii de geamuri le folosesc. Scade profitul.

          PS.
          Pentru multi cititori . Centrala cu condensatie e recomandata încălzirii prin pardoseli. ( unde o serpentina din tub plastic special , just calculată e innecata in sapa încă din faza de construcție. )
          Asigura încălzirea pardoselii care încălzește aerul. Necesita și temperaturi mai mici a apei din circuit. Max 35 grade. Dar cînd sapa e groasa ( maxim admis ar fi 2- 3 centimetri deasupra tuburilor ) și o acoperi cu lemn peste 1 centimetru grosime) pardoseala, efectele sunt deludente. Masa clienților care nu cunosc greșelile de construcție, măresc temperatura apei in circuit ” că nu încălzește domle”. Deja la 40 grade , lemnul incepe sa se fisureze iar la 45 grade ” salta”. Se dezlipește. Temperatura optima , standard recomandata și măsurată la nivelul pardoselii, max 32 grade.
          Încălzirea prin pardoseala e pretențioasă. Puțini știu să o facă corect și are nevoie de mult timp pentru a încălzii o locuință. Ore.

          Am scris din experiența personală. Peste 30 ani în construcții. In Italia nu Romania.

  7. O statistica verificata dar nu reprezintă realitatea din Romania datorita nivelului de salarizare mic .Mari Sint doar pensiile speciale

  8. Există 3 tipuri de necesități: încălzire, energie electrică (energie pentru elecrocasnice,iluminat,etc.) si combustibili auto. Aproape nimeni nu folosește benzină și motorină pentru incălzire.Randamentul generării electricității din gaz natural e cam 33 % ,restul se pierde sub formă de căldură (legea conservării energiei).Deci electricitatea trebuie să coste cel puțin triplu față de gaz.Randamentul mecanic (lucru mecanic) al combustibililor auto e cam de 20-30 %.In discuțiile
    despre energie se folosesc adesea denumirile de KWh-chimici si KWh-electrici.Evident a compara toți KWh-chimici intre ei are puțină relevanță.Alte influențe sunt date (după cum s-a spus) de nivelul accizelor.

  9. Comparațiile cu preturile din UE trebuie sa tina seama de puterea de cumpărare diferita din România. Dacă ai folosi PPP ar rezulta cu totul alta imagine.

  10. ..prețul la care plătim gazul, în calitate de consumatori casnici, este în funcție de furnizorul pe care ni l-am ales și de producătorul (intern sau extern) de la care acesta cumpără.
    În martie puteai găsi oferte cu prețul de achiziție a gazului de la 62 Ron/Mwh până la în jur de 85 Ron/Mwh. Între timp s-au cam egalizat (în sus..). De asemenea diferă destul de mult costul de distribuție, dar suntem captivi zonei de domiciliu.
    Tot ce putem face, e să alegem corect furnizorul și să nu ardem gazul de pomană.. :)

    • Prețul metanului in lei / Mwh e toată o originalitate românească.
      Deoarece :
      – nu exista o reglementare legală a minimului de putere calorica admisă la vânzare pentru metru cub de metan. ( desi oriunde in vest exista și e obligatorie. Nu poți vinde ” fum” pe post de gaz metan)
      Așa ” furnizorii” mioritici pot fenta cum vor. Mai mult mercaptan, mai mult sulf, etc.
      – Toate contoarele de gaz metan măsoară metri cubi consumați. Deci prețul ar trebui raportat la consum ci nu la un calcul matematic .
      – E cum cineva ar face plinul de benzina plătind in echivalent kWh al benzinei in loc de litri livrați. 😀
      Aberații românești unde organele predispuse sunt pline de habarniști , piloși și ușor coruptibili. Clientela spagara face ce vrea .

    • Exact, reabilitarea termica a cladirilor contribuie masiv atat la evitarea arderii gazlui de pomana, cat si la cresterea confortului. Evident, daca pretul gazului este nesemnificativ nu se deranjeaza nimeni sa faca investitii in domeniu (nu in mod intamplator, Romania este codasa la renovarea si la eficientizarea stocului de cladiri).

      https://ec.europa.eu/energy/topics/energy-efficiency/energy-efficient-buildings/energy-performance-buildings-directive_en

      https://www.bpie.eu/

      https://www.rockwool.com/ro/despre-noi/filozofia-noastra/eficienta-energetica/materiale-eficiente/

      https://www.euki.de/wp-content/uploads/2020/03/20200219-EUKI-Financial-Guidance_final_RO.pdf

      https://static-int.testo.com/media/8f/2f/c823e0325a42/Practical-Guide-Building-Contractors-DE-EN.pdf

      • daca pretul gazului este nesemnificativ nu se deranjeaza nimeni sa faca investitii in domeniu
        Deci s-a gasit o modalitate prin care sa-ti traga banii din buzunar, ori platesti o avere pt reabilitare, ori platesti o avere pt gaz… cam la asta se reduce strategia verde… si… desigur.. dca-ti ia banii cu japca din buzunar se creeaza locuri de munca…care si alea vor fi tepuite… deci statul cistiga… iar saracu care n-are bani de anvelopare traieste in frig sau aduna lemne din padure.

        • Gazul oricum se va scumpi – dat fiind ca sectorul gazelor necesita noi investitii (explorare, exploatare, modernizarea si extinderea infrastructurii, gazul se imputineaza si sa gaseste tot mai greu si la adancimi tot mai mari, in Marea Neagra, etc). Cert este ca Investitorii nu se arunca cu banii pe o piata „reglementatata” din moment ce investitiile trebuiesc amortizate si eventula sa plateasca si niste dividende peste 5%. Daca ar fii dupa pensionari, trebuie lasat asa cum este, carpit ce se mai poate, jumatate din romani sa se incalzeasca in continuare cu lemne, cu coceni sau cu ce se poate (numai in orasele si comune din jurul Timisoarei gen Recas, Deta, Gataia, etc sunt vreo 200.000 de cetateni care asteapta legarea la gaz). Dorinta pensionarilor conectati la gaz este sa aibe pretul cat mai mic, pe gratis daca se poate, in rest nu-i intereseaza nimic (dupa ei potopul) https://www.contributors.ro/cat-de-scump-e-gazul-in-romania/#comment-453884

          P.S. In contextul celor de mai sus (si nu numai) investitiile in modernizarea si in eficientizarea locuintelor proprii nu este trasul banului din buzunar (ca doar nu sunt investitii facute pentru altii, sau pentru stat).

          • Io zic sa le punem pensionarilor cianura in facturi – ca ei sunt de vina pentru TOATE alea care merg prost in Romania! :P
            Deci astia care sunt salariati nu vor gaze ieftine (sau chiar gratis)? Pe BUNE? Sa moara mama lu’ cine spune prostii? >:
            Tu erai, bai, acritura de Catzu?

            • 1. Pensionarii de azi si de maine, au de ales intre cele doua variante:
              A) Atragerea fondurilor europene si a investitiilor private cat se poate de multe, crestere economica cat se poate solida si de sustenabila, crearea noilor locuri de munca si cresterea nivelului de trai (reducerea decalajului cu tarile din vestul continetului -vezi Cehia, Latvia, Polonia, Slovenia), si
              B) Carpeala si dezvoltare anemica, asemeni tarilor din fostul lagar socialist care nu au reusit sa adere la UE (gen RMoldova, Belarus, Georgia, Ucraina, Albania, etc) cu gandul ca cetatenii si pensionarii din aceste tari se bucura de facturi mai mici la energie. https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_European_countries_by_average_wage

              2. In opinea mea, pensionarii „de azi si de maine” trebuie sa bata fierul pe reducerea somajului in randul tineretului (cu varste cuprinse intre 18-25 ani) si evident pe cresterea nivelului de trai. Altfel, o buna parte din contribuabilii de maine isi vor lua talpasita si vor deveni contribuabili la viata altor cetati (si la alte case de pensii) mai la vest. Vezi proiectiile demografice https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/tendinte_sociale.pdf

              P.S. ca fapt divers, eu traiesc in Germania din adolescenta si nu am nici un fel de tangente cu clasa politica romaneasca (premierul Romaniei nu este singurul roman cu prenumele Florin;). Nu am fost si nu sunt membru vreunui partid politic, personal nu cunosc nici un politcian (cunosc doar nume din presa).

  11. Pretul energiei electrice este un element de competitivitate economică a unei țări. Poate fi un preț subvenționat, și atunci avem o competitivitate subvenționată, sau poate fi un preț liber. Un preț taxat/acccizat al energiei este o formă de taxare care poate fi un impediment pentru competitivitate, mai relevant in unele industrii (energofage) sau mai puțin relevant in altele (unde costul energiei este o fractiune nesemnificativă din costuri).
    Prețul electricitatății utilizată în consumul final (populație, stat) este în final o problemă de redistribuire. Consumul de electricitate este relativ inelastic, ceea ce înseamnă ca nu se modifică semnificativ in funcție de preț. Ceea ce se modifică la scumpirea sau ieftinirea curentului de consum este suma disponibilă pentru alte forme de consum. Întrucât piața energiei, chiar și liberalizată, este o piață dacă nu monopolistă, cel puțin oligopolistă, și întrucât este o piață inelastică, tendința producătorilor este de a obține profituri suplimentare prin majorarea prețurilor. Mai exact este mai ușor să obțină profit prin scumpire (nu scade consumul) decât prin retehnologizare, eficientizare (costuri de R&D, investiții). O piață oligopolistă cu grad inalt de concentrare pe o cerere inelastică nu se reglează automat decât spre scumpire, pe termen scurt si mediu. Pe termen lung preturile ridicate fortează consumatorii să reducă consumul, ceea ce poate, ipotetic, duce la inovatie și protectia mediului.
    Probabil, odata cu scumpirea previzibilă a curentului, populația va cauta soluții de prosum, adică producție pentru consum propriu. Cel mai bun exemplu în acest sens este înlocuirea centralelor de cartier cu centrale de apartament. Este posibil să apară tehnologii care să permită consumatorilor să se debranșeze de la rețeaua de curent la fel cu s-au debranșat de la rețeaua de energie termică. Probabil o să vedem pe piață centrale eoliene de montat în balcoane, și baterii care să permită stocarea energiei fie din surse alterative, fie cumpărată la ore cand energia e mai ieftină.

  12. Asta cu birocrația mică am crezut-o si eu, dar cifrele arată altceva. Birocrația in toate tarile dezvoltate este mult mai complexă ca la noi DAR in anumite domenii este mult mai eficientă, poate mai puțin deranjantă.
    Dacă citiți cu atenție comentariul meu, am punctat faptul că scumpirea energiei afectează puterea de cumpărare. Asta nu înseamnă automat inflație, pentru ca unele produse se ieftinesc compensând scumpirea energiei. Ceea ce înseamnă este ca marja de profit a altor ramuri se diminuează. La anumite praguri, într-adevăr se declanșează o scumpire generală, dar și aceasta este diferențiată în funcție de ponderea energiei in cost.

    • Ce țară dezvoltată are milionul de bugetari la 4 milioane de contribuabili?! Egiptul antic avea un scrib la 10 lucrători :)

      În rest aveți exact gândirea creativă a lui Ceaușescu: „Strângem șurubul și prostimea se descurcă cumva învățându-se cu mai puțin.”

      • In US si in vestul Europei, ponderea bugetarilor din nr total de angajati este in jur de 15-20%.https://www.ons.gov.uk/employmentandlabourmarket/peopleinwork/publicsectorpersonnel/timeseries/db36/pse

        In Romania, ponderea este ceva mai mare dat fiind probabil si numarului mare de angajati la intreprinderi „de stat” gen compelexele energetice, CET-uri, Romgaz, Transgaz, Romsilva, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Tarom, etc. Posta Romana este cel mai mare angajator din tara parca, iar nr angajatilor la CFR raportat la serviciile oferite mi se pare extrem de mare.

        P.S. In Rusia, ponderea bugetarilor este in jur de 40% (in acest context, chiar nu e de mirare de ce rusii il iubesc pe Putin).

          • Va multumesc,pentru graficul publicat de World Bank (aparent insa, acest grafic nu publica a doua cifra decimala). In fine, in opinea mea, minerii si angajatii sectorului energetic de exemplu (Complexele energetice, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Transelectrica, etc) s-ar putea incadra in sectorul privat, asa cum este si prin vestul continentului. In locul acestor angajati, statul ar putea pregati si angaja cadre aditionale (in sanatate, invatamant, administratie, protectie sociala, etc) in scopul imbunatatirii calitatii serviciilor publice.

            • daca downloadati fisierul excel, are si a doua zecimala. Cifrele sunt rotunjite in sus, am senzatia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Stolz
Alexandru Stolz
20 de ani de carieră într-o reţea internaţionala de Retail. Detaşat pentru 10 ani in Asia, a locuit şi a muncit in 3 ţări diferite. Interesat de actualitatea politică internă şi internaţională precum şi de chestiuni cetăţeneşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro