vineri, martie 29, 2024

Cât este randamentul pilonului I de pensii?

Două subiecte de interes s-au conturat în actuala discuție cu privire la pilonul I versus pilonul II de pensii din România: 1) cum s-a situat randamentul pilonului II de pensii față de creșterea valorii punctului de pensie? 2) cât este randamentul pilonului I de pensii? În prezentul articol voi arăta că de la înființarea pilonului II în anul 2008, randamentul acestuia a fost, în medie, superior creșterii punctului de pensie. Apoi, voi adapta o metodologie din literatura de specialitate (Internal Rate of Return) pentru a calcula randamentul pilonului I de pensii. Rezultatele indică că randamentul curent al acestuia se situează la -5,8%  pentru bărbați – presupunând că aceștia câștigă salariul mediu pe economie – și -0,2% pentru femei: bărbații pierd anual 5,8% din contribuții prin participarea la pilonul I iar femeile pierd 0,2% pe an. Analizele de senzitivitate arată că rentabilitatea pilonului I va crește odată cu majorarea prognozată a speranței de viață în România, dar rămâne ușor negativă pentru bărbați. Redirecționarea contribuției de 5,1% de la pilonul II spre pilonul I va menține neschimbat randamentul pilonului I.

*

În prima parte a acestui articol voi compara creșterea punctului de pensie cu rentabilitatea pilonului II de pensii în perioada 2008-2016. Voi face această comparație deoarece, în multe discuții, creșterea valorii punctului de pensie este considerată a reprezenta randamentul pilonului I de pensii.

Conform legii pensiilor nr. 263/2010, valoarea punctului de pensie: se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a caștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situația în care unul dintre indicatorii realizați pe anul precedent are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Se observă că această formulă de indexare a valorii punctului de pensie transferă către actualii pensionari doar jumătate din creșterea economică dintr-un an. Astfel se încearcă rebalansarea treptată a deficitului sistemului de pensii având în vedere și fenomenul de îmbătrânire a populației care se va accentua în România.

Folosind date de la Institutul Național de Statistică (INSSE), în coloana (4) a tabelului de mai jos am calculat valoarea cu care punctul de pensie ar fi trebuit sa crească anual. Acest algoritm de calculare a majorării punctului de pensie a fost respectat și în practică în perioada 2013-2016 (a se compara coloana (4) cu coloana (6)). Comparând coloana (5) cu (6) se poate observa că, în medie, randamentul înregistrat de pilonul II a fost superior creșterii punctului de pensie (datele privind randamentul pilonului II au fost preluate de la Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF).

Note: – Creșterea salariului mediu brut a fost obținută ca modificare a câștigului salarial mediu brut, în termeni nominali, dintr-un an.

* Randamentul pilonului II pe anul 2008 este calculat luând în considerare lunile mai-decembrie și nu este anualizat.

Voi demonstra în continuare că această creștere anuală a punctului de pensie nu este egală cu randamentul pilonului I, acesta fiind de fapt mult mai mic. Acest lucru se datorează faptului că trebuie luat în considerare nivelul contribuției către acest pilon care poate varia în timp, speranța de viață și vârsta de pensionare.

Voi defini rata internă de rentabilitate (randamentul) a pilonului I ca acea rată a dobânzii care face ca valoarea actualizată a tuturor contribuțiilor către pilonul I plătite de un angajat pe parcursul carierei să fie egală cu valoarea actualizată a tuturor beneficiilor obținute, adică a tuturor pensiilor încasate până la deces.

Mai precis, voi răspunde la următoarea întrebare: la ce rată a dobânzii r ar trebui să plaseze un agajat contribuțiile anuale plătite către pilonul I (să presupunem că angajatul alege să plaseze banii într-un depozit) pentru a obține, după vârsta de pensionare, o valoare echivalentă cu pensia pe care o oferă pilonul I de pensii?

Pe parcursul acestei analize voi utiliza valoarea curentă a contribuției către sistemul de pensii și valoarea actuală a punctului de pensie. Trebuie menționat că în trecut valoarea contribuției totale a fost mai ridicată (31,3% până în 2015), iar partea virată către pilonul II de pensii a fost mai redusă.

Contribuția de asigurări sociale este în prezent 26,3% din salariul brut: angajatorul plătește 15,8%, iar angajatul 10,5%. Din acestă contribuție, pentru cei care participă la pilonul II, doar 21,2% sunt virați către pilonul I. În schimbul acestei contribuții lunare, angajatul primește după împlinirea vârstei de pensionare o pensie lunară care se calculeaza astfel:

salariul brut lunar al angajatului se raporteaza la salariul mediu brut pe economie pentru a obține punctul de pensie lunar;

se face media punctelor de pensie lunare pentru a determina punctele de pensie anuale;

la finalul carierei, punctele de pensie anuale se adună, se raportează la perioada de contribuție și se înmulțesc cu valoarea punctului de pensie. Perioada de contribuție este definită prin lege la 35 ani pentru angajații care ies la pensie la vârsta normală de pensionare. Vârsta normală de pensionare este stabilită în prezent la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.

În cazul în care angajatul a contribuit către pilonul II, se aplică o corecție egală cu raportul dintre contribuția către pilonul I și total contribuție (0,212/0,263).

Pentru a calcula rata internă de rentabilitate, voi considera cazul unui angajat care primește salariul mediu toată cariera sa, deci va acumula anual un punct de pensie. Voi considera salariul mediu egal cu 3313 RON (valoarea înregistrată în iunie 2017) și voi considera valoarea punctului de pensie ca fiind egală cu 1000 RON (valoarea stabilită la 1 iulie 2017). Consider că salariul mediu brut crește în termeni nominali cu 8% pe an (ușor peste creșterea anuală medie înregistrată în perioada 2009-2016), rata inflației este 2,5% pe an (ținta de inflație a BNR). Cu aceste presupuneri, valoarea punctului de pensie crește anual cu (8% – 2.5%) × 50% + 2,5% = 5,25% (50% din creșterea reală a salariului brut plus 100% din rata inflației). Utilizând aceste informații se pot calcula următoarele:

–  Contribuția anuală către pilonul I în anul t = 21,2% × 3313×(1+8%)^t × 12

–  Valoarea actualizată la începutul carierei a contribuțiilor plătite =

unde c este vârsta la care un angajat intră în câmpul muncii, R este vârsta de pensionare stabilită la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, iar r este rata internă de rentabilitate a sistemului de pensii.

Presupunem că angajatul intră în câmpul muncii la c=25 de ani și este bărbat, acumulând astfel 40 de ani de muncă și deci 40 de puncte de pe pensie până la 65 de ani. Aceste puncte de pensie se raportează la 35 (perioada de contribuție) și se înmulțesc cu valoarea punctului de pensie și cu corecția pentru contribuția la pilonul II:

Pensia anuală încasată în anul t=

Valoarea actualizată la începutul carierei a pensiilor ce vor fi primite după pensionare =

unde T este speranța de viață la 25 de ani a angajatului, iar 5,25% este creșterea anuală a punctului de pensie. În prezent, în România, speranța de viață la 25 de ani este de 73 de ani pentru bărbați și 78 de ani pentru femei[i].

Rentabilitatea pilonului 1 este acea rată de dobândă r care face ca:

Valoarea actualizată la începutul carierei a contribuțiilor ce vor fi plătite (Costuri) = Valoarea actualizată la începutul carierei a pensiilor ce vor fi primite după pensionare (Beneficii)


Din rezolvarea ecuației rezultă o rată internă de rentabilitate r de -5,8%, deci un bărbat pierde 5,8% pe an din contribuția sa la pilonul I.

Pentru femei, rentabilitatea pilonului I este mai mare datorită speranței de viață mai ridicate (78 de ani) și a vârstei mai mici de pensionare (63 de ani). Rezolvăm ecuația:

Rezultă r=-0,2%, deci prin contribuția la pilonul I o femeie pierde 0,2% pe an.

Tabelul de mai jos redă senzitivitatea rezultatelor obținute la presupunerile realizate. Se observă faptul că o creștere a speranței de viață, prognozată de Organizația Națiunilor Unite a se realiza treptat în România, va îmbunătăți randamentul pilonului I, dar nivelul acestuia rămâne ușor negativ pentru bărbați. O creștere a contribuției către pilonul I la 26,3% prin redirecționarea contribuțiilor de la pilonul II către pilonul I menține neschimbat randamentul pilonului I.

Tabel. Rata internă de rentabilitate folosind presupuneri alternative

Bărbați Femei
Speranța de viață +7 ani bărbați și +5 ani femei (prognozat pentru 2050) -0,3% 1,6%
Înglobarea contribuției către pilonul II la pilonul I -5,8% -0,2%
Vârstă de pensionare +1 an -7,3 % -0,7%
Creștere salariu mediu brut 6% pe an în loc de 8% -4,6% 0 %
Creștere salariu mediu brut 10% pe an în loc de 8% -7,2% -0,6%

Note:

– randamentul pilonului I în cazul pensiilor speciale este probabil mult mai mare, dar dificil de calculat deoarece depinde de la caz la caz;

– randamentul pentru angajații care au toată cariera salariul minim este mai mare deoarece aceștia primesc pensia minimă care este superioară pensiei calculate pe baza punctelor de pensie;

– Conform legii pensiilor, din 2030 valoarea punctului de pensie se va majora doar cu rata inflației. În acest caz, randamentul pilonului I va fi și mai redus decât cel calculat în acest articol. Trecerea treptată către majorarea punctului de pensie doar cu rata inflației între 2021 și 2030 se face datorită anticipării pensionării unei cohorte mari ca dimensiune (cea a decrețeilor) în jurul anului 2030. Se anticipează că deficitul sistemului de pensii va crește în acel moment, iar reducerea ajustării valorii punctului de pensie este văzută ca o măsură corectoare.

– În prezent pilonul I de pensii înregistrează un deficit considerabil (chiar și înglobând sumele transferate către pilonul II) iar bugetul se balansează din alte taxe și impozite plătite de populație. Deci contribuția la pilonul I de pensie este de fapt mai mare de 21,2% iar randamentul este chiar mai redus decât cel calculat mai sus.

Mulțumesc tuturor celor care au citit și comentat acest articol înainte de publicare. Orice eroare îmi aparține.


[i] Date preluate de la United Nations, Population Division, https://esa.un.org/unpd/wpp/Download/Standard/Mortality/

Distribuie acest articol

52 COMENTARII

  1. Interesanta analiza, seducatoate argumentația, dar complet inutilă…
    Banii din Pilonul I NU EXISTA…Ceva ce nu exista nu poate avea randament.
    În schimb, pentru Pilonul II pot vedea totalul contribuțiilor, istoricul contribuțiilor, nivelul comisioanelor (atât de dragi unora…) și pot calcula un randament.

    • Aproape corect. Cititi ce am scris mai jos si veti vedea ca exista un soi de pseudorandament daca se restituie tot ce ar trebui restituit si eventual cu o crestere, care daca cineva mananca o pensie 40 de ani s-ar putea ca la el, doar la el sa existe in timp ce pentru decedatul la citiva ani dupa varsta de pensionare evident ca randamentul ar fi negativ. :)

    • Vă multumesc pentru comentariu. Voi face trei mențiuni pentru a clarifica scopul articolului meu:
      1. Înțeleg că nu sunteți de acord cu noțiunea de randament pentru pensia pilon I. După părerea mea orice contract care generează intrări și ieșiri monetare în/din bugetul unei persoane genereaza automat și un randament sau, alternativ, are o rată internă de rentabilitate. Pensia pilon I este un contract social ale cărui reguli (costuri și beneficii pentru participanți) sunt menționate în legea 263/2010. Considerând că prevederile legii rămân așa cum sunt până la pensionare, se poate calcula ce rata de rentabilitate generează existența acestui contract social. Sunt de acord că o mare problemă o reprezintă riscul renegocierii acestui contract: legea pensiilor s-a schimbat și se va mai schimba. Dar și randamentele viitoare ale pensiei pilon II nu pot fi prevăzute cu exactitate. De exemplu, angajații din SUA, UK etc. care aveau investiții în pensii tip pilon II și au atins vârsta de pensionare chiar în perioada crizei financiare din 2007-2008 s-au trezit brusc cu un capital diminuat cu 30% sau mai mult din cauza fluctuațiilor extreme ale piețelor în acea perioadă.
      2. Spuneți că pentru pensia pilon II puteți vedea în fiecare moment istoricul contribuțiilor și randamentul la zi.Corect, dar în principiu acest lucru se poate și pentru pilonul I. În alte state, Casele de Pensii își informează anual contribuabilii cu privire la cât au contribuit și la ce pensii se pot aștepta după vârsta de pensionare, dacă regulile de funcționare ale pensiei pilon I rămân aceleași.
      3. Pensia pilon II nu poate fi nici ea retrasă (utilizată) înainte de vârsta de pensionare. Deci, este și ea supusă riscului de deces înainte de vârsta de pensionare adică înainte de a putea beneficia de rezultatul investiției. Este drept, poate fi moștenită.

  2. Buna ziua,

    Multumesc pentru articolul clarificator, sunt intr-adevar niste calcule utile in a ghida discutia publica. Sunt, totusi, cateva premize nescrise a acestui rationament, cea mai importanta fiind urmatoarea: daca vrem sa utilizam mecanismul actualizarii fluxurilor (Cashflows) viitoare, plecam de la premiza ca acesti bani ar putea, ca alternativa, sa fie investiti in niste active de pe piata privata care sa genereze randament. Aceasta premiza nescrisa este bazata pe intelegerea culturala dintr-un Vest al domniei legii si a protejarii proprietatii in care aceasta acumulare (compounding) este posibila.

    Dar cand transpunem acest rationament in Estul salbatic al talibanilor populisti neovenezuelieni, vedem ca are cateva hibe si anume:
    – oricand in viitor un guvern cinic care exploateaza o demografie fragila poata sa impuna rate ale taxarii profiturilor de capital si a dobanzilor care ar face acest randament privat sa dispara
    – asta, desigur, daca nu decid de pe o zi pe alta sa ne confiste pur si simplu activele financiare „pentru considerente de bunastare generala”
    – intr-o tara a carei entitati guvernamentale si parlamentare sunt setate pe distrugerea sistematica a oricarei forme de bun economic privat care sa fie in afara controlului politic, perspectivele pentru randament investitional sunt reduse.

    Deci acest demers de a avea o discutie civilizata ca intre adulti nu tine in fata acestui butoi de pulbere populist-nationalist incarnat de dream-team-ul Dragnea-Vasilescu-Firea and their likes, care doresc sa subrezeasca lucruri mult mai elementare pe care se bazeaza bunastarea generala a natiunii: dreptul la proprietate, libertatea economica, libertatea politica,

    In republica bananiera pe care acestia ne-o pregatesc daca nu iesim in strada, este posibil, intr-adevar, sa fie mai sigur sa ai incredere in acest sistem de pensii de stat falimentar decat sa fii un cetatean gospodar si responsabil care economiseste si nu doreste sa fie o povara pentru ceilalti. In Romania filmului Filantropica, cei care sunt o povara o duc foarte bine!

    • eu as propune nationalizarea , dar nu brutala ca in anii50, si impartirea averilor catre popor…eu as vrea emisiunea lui badea spagat total.

    • In comentariu excelent. Din pacate o natiune si capacitatea ei de rezistenta la abuzuri, se ridica prin educatie si informare corecta, nu prin entertainment si dezinformare.

      • Va multumesc pentru comentariu. Într-adevar, riscul politic este extrem de ridicat pentru pilonul I, dar și pentru pilonul II. Pentru pilonul I orice schimbare a modului în care se stabilesc contribuțiile și beneficiile duce la o schimbare a ratei interne de rentabilitate așa cum am definit-o eu în text. Având în vedere deficitul curent al sistemului de pensii și problemele demografice care se vor amplifica în viitor, este mai mult ca sigur că regulile pilonului I se vor schimba iar rata de rentabilitate se va înrăutații.
        În ceea ce privește pilonul II, cea mai mare parte a investițiilor fondurilor de pensii o reprezintă obligațiunile emise chiar de statul român (din motive de asigurare a unui grad redus de risc pentru acest pilon). Orice eventuală problemă de solvabilitate a acestuia (a se vedea criza datoriilor suverane din America Latina anii 80 sau Uniunea Europeană anul 2011) va afecta puternic negativ randamentul pilonului II.
        Aveți perfectă dreptate și în ceea ce privește incertitudinea în domeniul taxării câștigurilor din investiții care face ca alternativa unei investiții pe piața privată să nu mai fie așa atractivă în comparație cu pilonul I. Din păcate analiza mea este realizată în condiții de certitudine și nu știu cum aș putea să încorporez un asemenea risc în analiză.

        • Probabil ca toate riscurile enuntate mai sus tin de irationalul fara de pedeapsa, sunt, in fapt, sintetizate in sloganul „asa vrea muschiul meu!” –

          Cum sa fie cuantificate asemenea riscuri decat prin actiunea directa ” si am plecat/fugit din tara!” sau ” ce am avut si ce am pierdut!”

          Nu stiu daca exista un organism international, nu am pretentia la unul national, care sa poate sa ii protejeze pe cei care au cotizat si au ramas, dupa nationalizare, doar cu ochii in soare.

          Caile folosite in cazurile deja stiute tin decompensarile oferite de cei care veneau dupa cei care nationalizasera…

    • Este o întrebare foarte bună, vă mulțumesc. Am avut și eu îndoieli cu privire la ce speranță de viață să folosesc, iar diferențele sunt destul de importante. Uitându-mă cu atenție la speranța de viață la diferite vârste, am ajuns la concluzia ca acesta crește abrupt după 50 de ani. Ca urmare, a lua în considerare speranța de viață la vârsta de pensionare nu ar considera și randamentul celor care au contribuit către pilonul I o bună parte din viața lor de angajat (25-50 de ani), dar nu au supraviețuit pentru a beneficia de pensie. Deci analiza mea este făcută pe medie, pentru un angajat reprezentativ. Un coleg mi-a dat acum o idee mai bună: să prelungesc perioada de analiză până la 100 de ani și să actualizez sumele și cu probabilitatea de a supraviețuii de la un an la altul. Cred că așa ar fi mai precis calculul.

  3. Nu va mai agitati cu pensiile, calculele sunt inutile pentru marea masa electorala…. Pe viitor nici nu vor mai exista; din ratiuni economico-electorale sistemul se va prabusi, va fi abolit. Va aparea o chestie marxistoida un hibrid intre pensie si venit garantat(neconditionat!)! Va fi o saracie impartita de toata lumea cu exceptiile de rigoare.

  4. Pensia de stat trebuie sa dispara . Sint bani administrati foarte prost de catre guvernanti . Romanii trebuie sa invete sa foloseasca intrumente investitionale si sa nu mai astepte pomeni de la guvernanti ( sa li se deie ) . Guvernantii trebuie sa aibe pe mina cit mai putini bani din munca noastra . Iar oamenii sa inteleaga ca munca este singura generatoare de bunastare . Cetatenii needucati , iresponsabili si inconstienti sint exact cei care creeaza PIB consumind nebuneste banii pe care ii produc . Banii reprezinta rodul muncii iar banii trebuie pusi la treaba prin investire nu prin consum . Consumind nu facem altceva decit sa umflam bugetele publice cu taxe , impozite , accize, … care toate sint incluse in preturi . Guvernantii de rusine ai tarii asta fac ; se bucura de fiecare incasare pe bon fiscal ; pentru ca in fiecare pret achitat este inclus : TVA , impozit pe munca, impozit pe profit , acciza , s.a.m.d. Care le creeaza lor bugete imense pe care le capuseaza tilhareste . Din pacate votantii partidului aflat la guvernare nu gindesc economic . Asa ca nu avem decit sa asteptam disparitia lor fizica .

  5. Am cateva observatii:
    1. Rata de rentabilitate la pilonul II diferat functie ce „privatul’ care administreaza banii. In dec 2016 ASF da in tabelul cu pricina valori anualizate intre 2,6% si 4,2%, sau in dec 2014 am avut unul pe zeo EUREKO…,sigur ca media ponderata ne da situatia generala, dar sa nu uitam ca daca eu mananc doua paini si tu nimic se cheama ca, in medie, am mancat fiecare o paine :P Basca ciclul economic, car face ca valoarea unitatii de fond sa aib o dinamica cuplata cu, aia, aia, aia…
    2.Avem ani in care rata pilonului 2 este mai mica decat majoarareaa punctului de pensie (2008, 2011, 2015 si 2016, nu putini, as zice 4 din 9)”rentabilitatea” pilonului 1 nu depinde „musai” de formula ci si de …aaaaa, anii elctorali?:P Sau gargaunii unor politruci care calculeaza cu „a-bacul”? sau te miri ce..cum ar fi afurisitele poltici prociclice sau memoria scurata a crizelor sau…ce vreti dvs, vad ca stiti ceva si aduceti argumente, imi place mult articoliul!
    3. Dvs vorbiti de varsta de pensionare fara a aminti de varsta efectiva de pensionare. Ratele la pilonul 1 ar fi altele daca am lua varsta reala la femei (cca 56 ani si la barbati cca 57 ani). CIn plus omparam mere cu pere cand ne referim la valoarea unei unitati de fond si „randamentul” unor cresteri din pix, care nu sunt sustenabile de ani buni prin contributii, necesitand tannsferuri masive de la bugetul de stat. Ce randamentul lui peste mai e asta? Poate ca ar trebui sa scadeti transferuruile si atunci arm ava „randamentul” real.
    Pensiile nu sunt „facute” dupa logica in care faceti dvs analiza, foarte buna si binevenita.
    Doar „fraieri” ies la varsta legala. Si cu punctul ala calculat pe salariul de incadrare (banuiesca ca stiti ce c se intamnpla cu aia care au avut salarii mari, in acord, dar , la vremea resectiva au platit doar pe salariul de incadrare, ca asa era legea atunci, nu ei plateau de fapt)
    Din analiza dva ar trebui ca rata de inlocuire sa se amelioreze, pentru ca, nu-i asa, contribuabilul pierde bagand banii in pilonul 1.,care sunt doar 50% varsati in pensii „livrate”, restul micsorand deficitul, daca ne referim la varsta legal;a, aia pentru fraieri. Dar ia sa calculam cat e „randamentul” la cinecva care iese la pensie la 47 de ani, sau 54. Sau unul care iese cu 80% din media unor 6 luni pe care le vrea el si care pot fi „aranjate” cat mai bine, din timp.
    Sigur ca analiza e buna, dar concluzia e alta:
    -conteaza in principal raportul intre perioada de contributie(anii de munca) si durata cat primesti aceste trensferuri (care depinde la fraieri de speranta de viata, care oricum e mai mica la aia munciti, pe medie ) daca contribui 20 de ani si primesc 40 e una si daca contribui 40 si primesc 20 e alta. Basca ratele de inlocuire „specifice” alora „speciali”.
    Sa nu mai pomenim de aia iesiti la cerere, pensiile de „boala” sau de handicap, multe , foarte multe primite pe spagi sau acte false.
    Pentru ca daca era as cum reiese din calculele dvs. defictul la pensii ar trebui sa fie in scdere (prin simplul fapt ca acel 50% crestere vs cresterea salariului mediu brut ar face ca majorarea punctului de pensie sa aiba o dinamica mai mica vs contributii.
    Dar ce ne spun datele (deficit sistem pensii de stat vs PIB?) Cat era in 2008 si cat e acum? In 2013 , din cate retin era pe la 2,4%, in 2016 la 2,7% si acum se indreapta spre 3,5%. Pe cea mai mare crestere economica din UE, pe salarii medii brute in crestere…uos, aici iarasi ar trebui sa discutam despre dinamica la privat si la stat. Ca aia din privat nu am auzit sa iasa la lensie la 45 de ani si cu o rata de inlocuire de 80%!
    Mi-ar placea o analiza privind perioadele de contributie vs perioada benficiu tinand cont si de rata de inlocuire ( dorita sau posibila)si procentul de contributii cat esti contributor. La toti la fel (sau tinand cont de impactul alora speciali). Ca aici e spilul!

    • Vă mulțumesc pentru comentariu, aduceți în discuție câteva probleme importante pe care articolul meu nu le tratează:
      1. Aveți dreptate, randamentele variază de la un fond de pensii la altul, eu am considerat media. Trebuie să știm însă că angajații au dreptul să își transfere sumele de la un fond de pensii la altul în căutarea unui randament mai mare, deci e puțin probabil să supraviețuiască un fond de investiții care în mod sistematic are o performanță mai proastă.
      2. Într-adevăr, sunt câțiva ani în care creșterea punctului de pensie din lege nu se potrivește cu cea din practică. În anul 2008 nu exista încă prezenta lege a pensiilor; în 2011, 2012 formula nu s-a aplicat din cauza efectelor crizei financiare și a deficitului bugetar ridicat. Pe termen mediu și lung însă, cred că nu se poate evita aplicarea acestei formule de indexare a punctului de pensie, altfel deficitul sistemului de pensii se va majora semnificativ.
      3. Trebuia să menționez foarte clar în articol că analiza este realizată pentru cineva care intră pe piața forței de muncă în anul 2017. Pentru un astfel de angajat legea precizează clar că pensionarea se poate face cu maxim 5 ani înainte de vârsta de pensionare în condițiile în care s-a depășit cu 8 ani stagiul normal de cotizație de 35 de ani (deci poate ieși anticipat la pensie cineva cu 43 de ani în câmpul muncii!). Pentru cei care ajung la vârsta de pensionare în prezent (2017) condițiile sunt mai relaxate: de exemplu la femei, vârsta de pensionare este de doar 60 de ani și 6 luni cu numai 30 ani pentru un stagiu complet de cotizație. Sunt de acord, randamentul este mult mai ridicat în acest caz. Fiind vorba însă despre o discuție pilon I versus II care privește angajați mai tineri, am făcut analiza luând în considerare condițiile mai stricte de pensionare care vor fi în vigoare după anul 2030.

      Rămâne desigur problema cadrelor militare, polițiștilor, magistraților care vor beneficia de pensii la vârste mai reduse (60 de ani atât bărbați cât și femei) și cu stagii complete de cotizații mai reduse (30 de ani). Într-adevăr, ar fi interesant să calculez pentru aceștia rentabiliatea (mult mai ridicată probabil) – se va evidenția astfel redistribuirea pe care o promoveaza sistemul de pensii pilon I. În ceea ce privește pensiile speciale, m-am gândit și nu prea am cum să calculez randamentul deoarece baza de calcul (ultimul salariu) depinde de la caz la caz.

      În ceea ce privește deficitul sistemului de pensii, formula de indexare a punctului de pensie ar trebui să ducă la scăderea deficitului sistemului de pensii doar în condițiile în care nu vor fi schimbări în dinamica demografică ceea ce nu este cazul – vor fi modificări adverse puternice în viitor în special datorită creșterii speranței de viață. Datele publicate de Ministerul de Finanțe arată că deficitul bugetului asigurărilor sociale a crescut de la 0,4% din PIB în 2008 la 2% în 2016. O parte din creșterea acestui deficit e dată de creșterea contribuției virate către pilonul II de la 2% din salariu la 5% în salariu. Fără această schimbare deficitul ar fi crescut de la 0,4% din PIB la doar 1,3% din PIB. Un alt motiv important al acestei creșteri o reprezintă scăderea contribuției CAS de la 31,3% la 26,3% în anul 2015 care nu s-a concretizat (așa cum se aștepta) în creșteri de venituri bugetare.

      • Nu uitati ca randamentele de astazi ale Pilonului II includ si o valoare de piata a unor instrumente non-cash (actiuni). Pensiile nu vor putea fi platite direct in actiuni, acestea trebuind sa fie vandute pentru a genera cash. Nu garanteaza nimeni ce valoare efectiva vor avea niste actiuni in momentul in care Fondurile vor trebui sa vanda masiv si ritmic pentru a genera milioane de pensii in RON LUNAR. Experienta ne spune ca vanzarea IN MASA a actiunilor duce la scaderea dramatica a pretului acestora.
        Nu uitati ca pentru a avea valoare, pentru orice instument financiar este nevoie sa doar de unul singur: CUMPARATORUL.
        Se naste intrebarea: Pentru partea de investitii a Fondurilor, CINE vor fi cumparatorii acestor instrumente?
        Una e cand stau cu mainile in san si doar incasez bani prin efortul altora (a Statului prin Fisc – pentru ale carui servicii nu achit platesc nimic) si NU platesc nicio pensie… SI ALTA E cand va trebui sa vand constant ca sa platesc pensii.
        Previziunea mea este ca valoarea va cadea, inflatia intre timp va manca si din Pilonul II iar DEFICITUL acestuia (care se va vedea din momentul inceperii platilor) va fi acoperit tot de statul roman care, nu-i asa GARANTEAZA dezinteresat niste investitii private ale unor specialisti care nu au nicio responsabilitate daca gresesc in plasamentele lor.
        E interesant cum de fapt Pilonul II reprezinta in final o schema de investitii private ale unor cetateni privati efectuate prin vehicule financiare private care au garantia INTEGRALA si GRATUITA a Statului. Poate singura.
        In orice alta situatie, acordarea gratuita a unor garantii integrale de stat unor privati care investesc si risca in piata ar reprezenta infractiune iar cei ce au gandit schema ar fi urmariti penal pentru coruptie.

  6. o mica observatie, daca imi permiteti. cred ca e bine sa incepeti cu cazurile simple (ce se intampla daca presupunem zero crestere, zero inflatie, no discounting) pentru a putea urmari intuitiv cum se schimba lucrurile cand relaxam fiecare din aceste presupuneri. v-am refacut calculele, de curiozitate, si m-am uitat ce se intampla in astfel de cazuri. sunt lucruri care pot fi explicate in termeni mult mai simpli, iar relatia pe care doriti sa o scoateti in evidenta e clara de la inceput. 40 de ani de contributii relativ mari, in schimbul a 8 ani, in medie, de beneficii destul de mici. care, probabil vor fi si mai mici in realitate, pentru ca deficitul pilonului I nu poate fi finantat la nesfarsit de la buget (astia sa puna mana pe contributiile viitoare de la pilonul II, nu atat pe activele acumulate pana acum).

    in treacat fie spus, 8% crestere nominala a salariului mediu brut compounded pe urmatorii 50 de ani la numai 2.5% inflatie este mai mult decat optimism… :) nu afecteaza cu mult concluzia, in cazul asta, dar este usor de aratat cu degetul pentru cineva care vrea sa va desfiinteze argumentele. din partea mea felicitari pentru articol.

    • Va multumesc pentru comentariu. Desigur, randamentul negativ al pilonului I pentru bărbați putea fi prefigurat și fără un calcul exact. Nu mă așteptam insă în mod neapărat la acest rezultat pentru femei, care beneficiaza de pensii cu 7 ani mai mult decât bărbații. De asemenea nu mă așteptam să persiste randamentul negativ chiar și când am majorat speranța de viață a bărbaților la 80 de ani (in cel de-al doilea tabel al articolului). Aveți dreptate, era probabil mai corent să încep cu 0 indexare pentru salarii și pensii pentru a arăta cum se modifică rezultatele. Am încercat însă să arat arăt că lucrurile nu se îmbunătățesc semnificativ dacă presupunem o creștere de doar 6% anual a salariului brut. 6% nu este o cifra exagerată daca ținem cont că este o creștere nominală, deci include rata inflației de 2.5%. Ar rezulta o creștere economică reală de 3.5% pe termen lung – poate totuși un pic peste ceea ce ne putem aștepta în mod consistent pe următorii 40 de ani.

  7. Stimata doamna CIurila, va multumesc pentru acest articol.

    Era necesar, chiar daca, asa cum mentiona cineva mai sus, compara mere cu pere. Guvernantii incearca sa ne faca sa credem ca exista un randament, acolo unde de fapt nu este vorba de nicio investitie. In realitate vorbim de un sistem care se subrezeste anual, in comparative cu un sistem bazat cu adevarat pe contributie personala si recompensa pe masura efortului de economisire.

  8. Calcul de time value of money aplicat foarte frumos in practica..pacat ca inteleg prea putini ce si cum. Sa nu omitem totusi ca in functie de interesele politice calculul pentru punctul de pensie poate fi modificat (sigur ca nu se putea include acest lucru in analiza).

    • Aveți perfectă dreptate, riscul de modificare a contractului social care guvernează pensiile pilon I este extrem de ridicat având în vedere deficitul actual al sistemului și problemele demografice care se vor accentua în următorii ani. Totuși, vedem că și fără a lua în considerare aceste riscuri, pentru individul mediu, pilonul I este o investiție neprofitabilă.

      • Riscul este cu atat mai mare cu cat politicienii care guverneaza in Romania par sa nu fie familiarizati cu conceptul de „contract social”. Contractul social este o chestiune miscatoare care poate fi adaptat permanent la nevoile si interesele temporare ale politicienilor.

  9. Pilonul I de pensii nu are atributiile unui instrument de economisire: stagneaza, creste sau descreste in functie de variabile viitoare imprevizibile intrucat este indeobste admis ca viitorul ne surprinde mereu. In mare, existenta si potenta economica a statului ca si durata vietii aspirantului transforma intr-un fel de loterie jocul cu pensia.
    Contribuie angajatul pentru intreg stagiul de cotizare si da coltul de bucurie cand primeste decizia de pensionare: castiga statul si eventual urmasul.
    Contribuie angajatul pentru intreg stagiul de cotizare si valorifica dreptul de pensie in orizontul statistic al sperantei de viata: se mentine un fel de echilibru cu care se joaca statul pe seama pensionatului.
    Contribuie angajatul pentru intreg stagiul de cotizare si uita matusalemic sa mai moara: te intrebi mai e sau nu cineva stat care sa plateasca semnificativ mai mult peste contributie?

    Pe de alta parte, pilonul II are atributiile unui instrument de economisire: cat pui in cont atat primesti, plus randamentul calculat ca dobanda bancara ori dividend al activului financiar. Nimeni nu poate oferi garantii pe termen lung, chiar presupunand ca exista o protectie divina contra manoperelor dolozive.

    Jugul care tinea legate una de alta generatiile in familia largita a fost inlaturat prin emaniciparea individuala catre o familie din ce in ce mai restransa. Asta nu inseamna ca el a disparut. Doar ca leaga in continuare, mult mai intim individul (ca cetatean angajat) de stat. Ori, in aceasta situatie, caruta se duce dracului cand in jug unul trage hais si altul cea.
    E un altfel de aritmetica, dincolo de prelucrarea savanta a statisticilor pe date din trecut pentru concluzii privind viitorul.

    • Într-adevar, unul din motivele apariției pensiei de tip pilon I a fost disoluția familiei lărgite în care tinerii își susțineau financiar părinții, fenomen petrecut odată cu migrarea de la sate la orașe. În acest fel s-a instituționalizat într-un fel sprijinul tinerilor pentru bătrâni. Un alt motiv a fost însă criza economică din anii 1930 și cel de-al doilea război mondial când bătrânii și-au pierdut activele în care își făcuseră economii iar unii oameni și-au pierdut capaciatatea de muncă. Pensia pilon I, ca transfer monetar de la tineri (care au intrat pe piața forței de muncă după cel de-al doilea război mondial) la bătrâni a fost văzută ca o redistribuire de la o generație norocoasă care nu a trecut prin marea depresie și prin război către o generație de sacrificiu. În plus, natalitatea a fost foarte mare după cel de=al doilea război mondial: populația creștea continuu deci o pensie tip pilon I era extrem de rentabilă.În prezent lucrurile nu mai stau așa, dar costurile monetare și sociale ale abolirii pensiei pilon I sunt prohibitive. De aceea s-a preferat mixul pilon I+pilon II. Să vedem dacă va rămâne așa.

      • Va felicit pentru atentia si rabdarea cu care raspundeti comentariilor unor oameni, daca nu direct interesati, macar curiosi in privinta perspectivei orientate spre amurgul vietii. Pentru o persoana inca tanara, in posesia deplina a capacitatilor fizice si intelectuale, aplecarea catre fragilitatea existentei celor mai in varsta este pe deplin laudabila.
        Oricat ar parea de improbabil, un bilant cinstit prezentat, cu intrari/ iesiri clare si cu o lege interna de functionare transparenta este inteles si acceptat mai usor decat logica unor pomeni aleatorii.

  10. Felicitări pentru articol. Din păcate cei 1000-10000 de borfași înscăunați la butoane sunt analfabeți și au o singura prioritate: sa fure și sa rămână liberi. Strada și gonirea hoților e singura soluție.

  11. Pentru cine este important această prezentare? Pentru cei în vîrstă în pragul pensionării? Pentru cei care au plătit 27 de ani (probabil vor plăti pînă la vîrsta de 67 de ani) contribuții? Pentru cei tineri care mai au de plătit 35 de ani după legea actuală, sau mult mai multi ani (pînă la vîrsta de cel putin 69 de ani e aproape sigur)?

    … „… Contribuția de asigurări sociale este în prezent 26,3% din salariul brut: angajatorul plătește 15,8%, iar angajatul 10,5%. ……. Perioada de contribuție este definită prin lege la 35 ani pentru angajații care ies la pensie la vârsta normală de pensionare. Vârsta normală de pensionare…. „…..

    Pensionarea organizată la nivel de stat național e starea actuală în UE.27 și va rămîne probabil încă mult timp baza pensiilor de la budget. Pensiile se plătesc azi în moneda națională Leu, Sloty, etc. In zona Euro pensiile se plătesc în 19 state în Euro, cea ce a adus Grecia în pragul falimentului de stat (pensiile speciale la bugetari după numai cîtiva ani de contribuții, datorii de stat peste 300 miliarde Euro, practic stat eșuat). Prognose, statisticile pentru pensiile în viitor, prezentate frumos de autoarea, sunt mai mult poesie decît realitate?
    Cum se va orienta regimul de la București în privința „refondării” UE.27? Este important peste 10 ani pentru cei care au trecut de virsta de 57 de ani. Refondarea UE.27 se va face încet și cu multe obstcole din partea esticilor de la Vișegrad (Varșovia, Praga, Bratislava, Budapesta) care au refuzat prin „propagandă politică” 2016 la Bratislava actuala UE. Refondarea UE.27 anunțată de E. Macron la București 2017 înseamnă o scindare, propagată din est de la Bratislava 2016 și cerută la Paris deja 2016 de F. Hollande.

    Noua structură UE are înfluentă asupra pensiilor? Mai sunt cei peste 3 milioane de sezonieri din țară împrăștiați în toate părțile continentului. O parte din sezonieri, „angajați deplasați” participă la sistemele de pensii locale ( în Olanda de 100 de ani- centenar- pensiile se plătesc dintr-un fond de pensii acumulat, deci nu depind numai de contribuțiile lunare actuale. Olanda e în conflict de interese cu domnul Draghi/BCE și dobînda zero, fondurile acumulate sînt în pericol de degradare) și vor avea pensii mixte, din țara natală (cetățenia) și un suplimet foarte divers după contribuțiile locale din anii sezonieri în occident.

    Cel mai sigur pentru cei ceva mai bine situați în țară, medici, mici patroni etc.e asigrarea pensiilor prin încasarea de chirie din apartamente/case proprietate privată la vîrsta de pensionare, mai apropape de 70 de ani. Chiria va crește în raport cu creșterea prețurilor și a salariilor. Valoarea materială (case, apartamente, actiuni ale intreprinderilor) e mai sigură, e mai solidă (nu „trăim” la centenar și în viitorul apropiat „mentalitatea” americană, anglosaxonă, cu proprietate privată la acțiunile firmelor, și asigurarea pensiilor prin fornduri mari de pensii, care dețin „proprietate materială”. Cîți locuitoiri din țară sunt azi posesori de acțiuni internaționale ale firmelor mari?) decît banii de hîrtie în moneda națională.

    Cum s-a dezvoltat moneda națională în cei 100 de ani sărbătoriți pe drept 2018? Ce s-a întîmplat cu pensiile?

    • 1. Am făcut acest calcul pentru un angajat care intră pe piața forței de muncă în 2017, folosind prevederile Legii 263/2010 și presupunând că acestea nu se modifică până la ieșirea la pensie a angajatului.
      2. În Olanda există un mix de pilon I și pilon II iar contribuția celor două la pensia este 50% – 50%. Mai mult, pilonul I este complet redistributiv – pensia este fixă, stabilitp ca procent din salariul minim și depinde de starea civilă și de numărul de ani pe care o persoană l-a petrecut pe teritoriul Olandei. În general, sistemele de pensii din UE sunt foarte diferite. Majoritatea au un pilon I, pilonul II nu este pe peste tot, pilonul III se regăsește în majoritatea țărilor. Așa cum ați menționat, vârstele de pensionare sunt diferite. Fiecare stat este responsabil pentru menținerea solvabilității propriului sistem de pensii și așa cum a aratat-o realitatea ultimilor 25 de ani reformele sunt necesare. De exemplu Italia si Grecia au fost nevoite să ia măsuri extrem de drastice pentru a readuce sistemul de pensii la un echilibru pe termen lung. Deci situația sistemelor de pensii nu este neapărat mai bună în alte state UE și asta din cauza problemelor demografice pe care toate țările le împărtășesc. Imigrația poate îmbunătății demografia dar numai până la un punct. Marea problemă (să-i zicem așa) a statelor europene este creșterea puternică a speranței de viață care debalansează raportul contribuabili/pensionari.
      3. Aveți dreptate, problema relocării românior în alte state UE impune constrângeri suplimentare asupra bugetului de pensii. Să nu uităm însă că cifrele indică 8.9 milioane de oameni activi (adică capabili să muncească), doar 4.8 milioane de angajați cu carte de muncă care contribuie la bugetul de pensii și 5.5 milioane de pensionari. Aceasta este marea problemă a pilonului I.

  12. Nu cred ca se poate compara un sistem de pensii de tip Bismarck cum este pilonul 1 cu cel de tip 2 strict privat, desi daca statul intervine cu o garantare a depozitului lucru absolut obligatoriu in situatia obligativitatii participarii la el(daca nu s-ar garanta de stat obligativitatea ar deveni cu totul anticonstitutionala si un atac la dreptul de proprietate pe retributia muncii ) caracterul total privat ar fi trunchiat.
    De ce spun asta?
    Simplu :
    In pilonul 1 se aduna niste bani de la contributori in fondul de pensii garantat si administrat de stat, care insa nu face alt ceva decat sa distribuie maine(de la o luna la alta) banii depusi azi de toti cei care au obligatia de a alimennta fondul prin contributia obligatorie, catre cei in drept sa primeasca azi si care in trecut au fost si ei contributori .
    Cei care azi sunt contributori vor primi ca pensionari inapoi mai mult sau mai putin corect contributia lor din perioada de contributivitate , corectitudinea fiind un parametru determinat de nivelul contributiilor din momentul platii pensilor pensionarilor in plata in momentul respectiv (adica disponibilul aflat in fond) si suma prin care statistic s-ar recupera contributia actualului pensionar, acel punct de pensie la a carui stabilire corecta ca restituire ar trebui sa se tina cont de durata de cotizare si de suma cotizata cat si de durata statistic calculata (speranta de viata) in care un pensionar si-ar primi pensia. Indexarile sunt doar o protectie contra inflatiei pentru ca suma pe care ai dat-o ca contributor a fost erodata de inflatie si cum banii in fondul 1 nu produc nimic ei trecand imediat ce se preleveaza prin grija administratorului acestui proces adica institutia de stat care se ocupa de acestea de la contributor(deponent) la utilizator(pensionar).
    Suma totala prelevata intr-o luna dela toti contributorii trebuie sa fie macar egala cu cea data ca pensii tuturor pensionarilor ori in realitate aceasta este mai mica si trebuie completata de stat din alte fonduri, adica sub forma unui imprumut din acele fonduri, dar a carui evidenta nu stiu cine o tine si daca celelalte fonduri realizate din alte tipuri de impozite vor mai fi vreodata despagubite. Este insa adevarat ca pana cam acum zece ani raportul era invers adica in fondul de pensii veneau mai multi bani din care erau creditate si alte activitati sociale. Deci acst fond si-a creat din trecut un drept de despagubire dar cred ca nimeni azi nu stie sa faca un astfel de calcul(nu are date utile)
    Astazi insa cu deficitul foondului de pensii este aberant sa mai folosesti termenul de randament orice formularistica mateatica ar imbraca aceasta pretentie.
    Asdar randamentul este un termen asociabil doar piloanelor de pensii private si acesta este azi doar o promisiune pentru viitor un randament aparent care se va dovedi real abia cand vor intra in plata pensiile din aceste piloane. Sper sa se inteleaga ce spun caci este o bulibaseala si un amatorism economic bulversant in toate aceste discutii mai degraba stubitde si proasta ziaristica decat bune la ceva pe care le vedem in media.
    Adica ar avea randament de suta la suta (1) pilonul 1 daca incasarile ar acoperii pensiile corect calculate pentru a se asigura recuperarea lor statistica si azi si de mult timp acesta este subunitar in mod cert , iar un fond privat care se presupune ca inmulteste banul deponentului ar trebui macar sa restituie cat traieste deponentul(nu se mai lucreaza statistic aici si daca da este incorect) asigurand inflatia comparabil cu un depozit bancar pe care deponentul ar putea sa-l faca si singur , numai ca fondul se pretinde o institutie capabila sa ofere cu adevarat un randament adica sa adauge ulterior la restituire un spor care sa fie schivalenta v]cu mai mult decat dobanda medie oferita de banci la depozitele pe termen lung si asta la noi este total nesigur.
    Personal as prefera eu sa-mi investesc personal un surplus de bani daca ar exista decat sa creditez un asemenea fiond care poate fi la noi doar un „tepar sau tunar” grosolan :)

    • Vă multumesc pentru comentariu. Doresc să fac doar câteva precizări:
      1. Nu sunteți de acord cu termenul de randament pentru pilonul I ex ante. Dar ex post, adică după ce primiți pensia? În acest moment sigur se poate calcula cât ați plătit anual pentru acea pensie și cât primiți, deci care este randamentul contractului social numit pensie pilon I. După părerea mea, am menționat și în alt comentariu, orice generează ieși și intrări monetare (chiar și incerte) în bugetul unei persoane are un randament.
      2. puteți privi pensia pilon I ca investițe în capitalul uman al generației viitoare. Dacă ea este mai productivă va putea să vă ofere o pensie mai mare decât ceea ce oferiți dumneavoastră pensionarilor de azi. Dacă nu veți primi mai puțin. De aceea pensiile pilon I au fost extrem de populare în anii 50: populația creștea puternic, generațiile viitoare se anunțau a fi mai numeroase și mai educate, capabile să ofere pensii mai mari.
      3. chiar dacă sistemul de pensii pilon I ar fi balansat, randamentul nu are cum sa fie 100% (asta ar insemna sa primiti ca pensie dublul a cat ati contribuit – niciun instrument din economie in prezent nu are randament 100%) – chiar acesta este scopul articolului meu. Eu fac presupunerea ca bugetul este balansat, calculez cat plateste un angajat si cat primeste ca si pensie – randamentul rezultat este negativ. Cheia sta in nivelul contributiei (daca bugetul se balanseaza cu o contributie de 26.3% sau 50% din salariu evident randamentul nu este acelasi), speranta de viata (daca o persoana traieste pana la 70 sau 100 de ani randamentul nu este acelasi) și varsta de pensionare.
      4. Orice investitie privata are sanse sa aiba randamente puternic negative (chiar-100% pierdere totala). Va dau doar exemplul unei investitii in bonduri grecesti inainte de anul 2011 sau in imobiliare in 2007. Acestea sunt evenimente rare dar se intampla, iar daca se intampla chiar inainte de pensionare si toata averea dumneavoastra era investita in asemenea active consecintele sunt extreme.

      • Va multumesc si eu pentru raspunsul detaliat si voi incerca sa devin mai explicit urmarind punctele comentariului dvs:
        1)Evident ca este cum spuneti daca dati acest sens notiunii de randament adica este constatarea unei realitati care tine de numarul de contribuabili azi si de contributia lor azi .Insa teoretic un sistem de tipul acesta este un fel de CAR intre generatii si ar trebui sa asigure contributoruiui de ieri pensia de azi cu restituirea astfel a contributiei la o aceiasi putere de cumparare ca la momentl depunerii ei intro perioada de timp egala cu speranta medie de viata din epoca retituirii Desigur ca fiecare termen introdus de mine are o evolutie dinamica doar extrapolabila pentru viitor, dar de principiu despre asta vorbim. Cel care moare mai devreme(pensia I nefiind ceva mostenibil) va creea un beneficiu celui care traieste mai mult si desigur ca pot exista programe performante care sa simuleze matematic toate acestea pentru ca sa se realizeze cat mai fiabil un echilibru dorit. Astfel pensia pilon I ar trebui sa aiba randament zero.
        2) Ce inseamna mai productiv la pilonul 1. O crestere a CAS? O scadere brusca a sperantei de viata pentru varsta a treia cea a celor in activitate ramanand aceiasi? Eu nu leg asta de termenul de randament in sensul in care il are notiunea la pilonul privat unde este vorba doar de randamentul unei investitii pe termen lung cu observatia esentiala ca eu imi deleg azi dreptul meu de a-mi administra cum doresc si in mod liber salariul unei alte entitati creditate de mine si mandatate sa faca asta. De fapt asta ar fi pilonul trei caci la nr doi apare obligativitatea care repet ca este neconstitutionala categoric cat timp nu se dau garantii de stat(singurul care poate garanta efectiv si real responsabil o asemenea investitie pentru viitor la care tot el ma obliga prin lege.
        3) Am gresit spunand 100%, de fapt ma gandeam la acel 0% la care ma refer mai sus. Celelalte sunt cum spuneti si desigur ca daca maine marim CAS putem mari si pensiile sau infine sa devenim excedentari la cele de azi si fara nevoie de a lua bani din alta parte in completare , dar cine accepta asta?
        4) De acord si de acea doar pentru ceea ce inseamna investitie se poate vorbi de randament. Pensia I se poate privi ca returnarea de catre stat a unui imprumut cu dobanda nula dat de mine in trecut statul fiind o banca care nu ofera dobanda dar garanteaza imprumutul contra inflatiei . Desigur ca daca statul nu mai poate respecta acest tip de contract pe care de altfel nici nu-l poate face caci nu putem paria pe viitor, ceea ce numiti dvs randament poate deveni si la pilonul unu negativ si azi chiar suntem cu toate finantarile suplimentare in aceasta situatie iar motivele le cunoastem. Dar putem mari CAS ? Accepta cel care-l da azi ceva total nesigur pentru maine?

        In concluzie nu trebuie sa fie decat doi piloni:
        a) Acest Pilon i garantat si administrat de stat ca un CAR intre generatii si incercat de acesta ca cu aprobarea platitorilor de azi si de oricand sa-l mentina intrun echilibru dar sa nu promita ca la CARITAS ceva ce nu se poate promite si sa recunoasca sansa mai mare ca aceste pensii sa fie cu randamente negative in viitor decat cu cel dorit zero , dar ca ele cu siguranta nu vor disparea si staul le va mentine in siuatia asugurarii unui nivel de subzistenta decis de fapt doar politic de cei care azi lucreaza, adica contribuie dar si de cei care sunt in plata adica pimesc inapoi ce au avansat, desigur ca in proportie decisa politic
        b) Pilonul doi, pilon privat liber in care fiecare investeste cat crede din banii personali exact ca la orice depozit bancar si desigur doar cu aceleasi garantii ca si cele bancare, falimentul fiind si el un risc posibil. Desigur este o intreaga cultura a acestui tip de contributie la pensie si SUA sunt avanste in acest sens.

        Un pilon doi ca la noi este doar o „excrocherie” iar garantarea data de stat il face ca prin aceasta sa supuna obligatoriu generatii viitoare la riscurile acestea pe care le are orice activitate privata similra cu cea a unei banci de investitii .Lipsa grantarii cu pastrarea obligativitatii il transforma intro excrocherie neconstitutionala ceea ce este si mai grav. Azi toti cei fortati sa intre in pilonul doi daca merg la justitie pe caz de neconstitutionalitate castiga cu siguranta.

        Intreb : Sunt tari in care sa existe obligativitatea investirii finantelor proprii intro schema de tip pilonul doi si fara garantii clare de stat?

        • Vă răspund în primul rând la ultima întrebare: Da, există țări în care contribuția către pilonul II este obligatorie și rezultatul investiției nu este garantat de stat: eu știu cel puțin cazul Australiei, Olandei și Danemarcei. Însă, în toate aceste țări fondurile de pensii sunt atent supravegheate și există anumite restricții în ceea ce privește tipurile de investiții pe care le pot face fondurile de pensii (mai puțin restrictive decât în cazul României însă). Motivul obligativității vine din două surse: 1) s-a dovedit că mulți agenți suferă fie de miopie fie de lipsă de cultură financiară și nor vor face investiții voluntare pentru a-și asigura un nivel decent al pensiei; 2) organizarea și funcționarea unui fond de pensii necesită costuri fixe, deci un număr minim de participanți permanenți.

          Sunt de acord că trebuie realizat un mix între cele două piloane. De asemenea, costurile și beneficiile pilonului I trebuie atent discutate. În curând vor trebui luate decizii importante pentru rebalansarea acestui sistem și discuțiile trebuie purtate pe bază de argumente și calcule foarte clare și detaliate.

          • Sunt de partea SUA si contra statului paternalist descenden al sfantului marxism-leninism si socialism stiintific care-si considera cetatenii niste copii iresponsabili care trebuie fortati (desigur spre binele lor…) la aia sau la ailatlta, intr-o epoca in care corectitudinea politica retrage adevaratilor parinti ai unor adevarati minori sumedenie de prerogative de fapt si naturale si normale . Repet: legea pilonului ii este neconstitutionala daca introduce coercivitate si sanctiune fara o garantie pe masura desigur ca acoperita de stat.

            • PS Desigur ca pilonul I trebuie sa ramana obligatoriu si garantat, administrat de stat si nu de firme, acoperind de fapt cum spuneti si dvs dar eronat referindu-va la pilonul II,invatamintele fabulei cu greierul si furnica, dar atat.

            • Eram si eu de aceeasi parere cu dumneavoastra – o interventie cat mai mica din partea statului in deciziile personale – pana cand am venit la master in Olanda. Am gasit o tara cu stat paternalistic (contributii obligatorii la pilonul II de pensii, ajutoare sociale generoase, asigurare de sanatate subventionata de stat, taxare foarte progresiva) care totusi functioneaza bine, nu inregistreaza deficite publice semnificative, cu datorie publica in scadere si care sprijina un sector privat prosper. E o intrebare cum au reusit sa faca acest lucru…

            • Au bani si nu sunt tepari sau smenari . Cum de au si de ce sunt asa ? Asta este alta problema. O fi genetica chestia asta?
              Dar exceptia doar confirma regula asa ca nu va schimbati conceptia :)

  13. Se face o mare problema din niste variante de pensionare ( pilon I , II)care altceva nu sint decit niste iluzii de perpetum mobile.
    Pilonul I e deja falimentar. Deoarece:
    -masa de pensionati e mai mare decit masa platitorilor de contributii.
    – sumele lunar varsate de contribuabili acopera cam doar 60% din totalitatea pensilor la plata ( cele speciale aparte deoarece nu au deloc acoperire in contributii varsate lunar)
    Pilonul II e in activ , produce randamente ,profit deoarece :
    – actualmente milioane de contribuabili cotizeaza la fond si in paralel acesta(fondul) plateste extrem de putine pensi. Practic si matematic , ce incaseaza lunar depaseste inzecit platile lunare.
    -cind masa de contribuabili va ajunge egala cu masa de beneficiari de pensi( pilonul II ), si acest sistem va fi deficitar.
    Cine nu crede , sa vada falimentul american General Motors. Sistem de pensi total privat dar cu doar 60.000 angajati platitori de contributii cind firma trebuia sa plateasca lunar 200.000 pensi ( fosti angajati). Nici randamentele ridicate nu mai asigurau necesarul lunar de bani la plata.Imprumuturile contractate de GM au fost aproape in totalitate pentru plata pensilor. Sistemul aexplodat oficial in 2008 si GM a cerut falimentul cu interventia statului prin zeci de miliarde dolari.
    Deci , mai analizati problema.

    • Imi pare rău, dar trebuie să vă contrazic. Pilonul II este mereu balansat indiferent de câți contribuabili și beneficiari sunt în sistem, pentru că fiecare investește pentru propria persoană. Sistemul functionează așa: fiecare contribuie o proporție din salariu, aceasta este investită în obligațiuni și acțiuni, se calculează la sfârșitul anului cât a crescut valoarea contribuției inițiale pe baza prețurilor acțiunilor și obligațiunilor pe piață și se trece în contul clientului. La atingerea vârstei de pensionare, i se eliberează contribuabilului suma strânsă în contul lui sub formă de anuitate. Dacă între timp valoarea investiției a scăzut (deși este puțin probabil să se întâmple asta deoarece majoritatea investițiilor sunt în obligațiuni de stat care au cel puțin randament 0), este problema contribuabilului, va primi o suma mai mica decât a contribuit inițial.
      La GM problema a fost alta: anagajatorul a promis în avans o pensie angajatului (de exemplu 70% din salariul final). A strâns contribuțiile și a făcut investițiile pe piață. din pacate investitiile nu au fost suficient de rentabile pentru a oferi angajatilor 70% din salariul lor final. Dar promisiunea facuta trebuia respectata – de aici problemele de solvabilitate.

      • GM e exemplul de pilon 1 in care dupa o vreme fondurile nu acopera promisiunile. Diferenta minora intre GM si Romania e ca GM e companie privata si Romania e stat, diferenta majora e ca sistemul GM era optional iar in Romania e obligatoriu prin lege. Da, exemplul GM nu e relevant doar pentru ca acolo a existat si optiunea neparticiparii in schema (cine nu era de acord putea sa lucreze la alta companie, in aceeasi tara si poate chiar acelasi oras), in Romania nu exista aceasta optiune.

  14. Un articol bun aici.
    http://www.zf.ro/opinii/controversatul-pilon-ii-pensii-ascunde-spatele-administrarii-celor-35-miliarde-lei-apartin-capitalism-socialist-lipsa-protectie-intereselor-plus-cea-mare-ipocrizie-statul-e-bun-cel-prost-16715794
    De curiozitate, faceti un mic experiment si intrebati-va prietenii salariati, la ce fond de pensii sunt arondati? ce randanent a avut in ultimii ani? la ce sume se asteapta (in plus fata de pensia de stat) cand vor iesi la pensie? Veti vedea ca problema parca nu exista…aproape nimeni nu face aceste calcule.
    Relevant este si: „Sunt numai 200.000 de români care de bună voie şi-au pus banii în pensii private, faţă de 6,9 milioane la Pilonul II, acolo unde banii îţi sunt luaţi automat şi trimişi în Pilonul II.”
    Discutia este foarte utila si sper sa continuati analiza, mai ales pe pilonul I.
    Situatia de acum duce la ciudatenii ( la cei cu salarii mici este suficient stagiul minim ca sa obtina cam aceeasi pensie ca in cazul unui stagiu complet,, de ex) am discutat cu un tip din sistem daca este rentabil, dupa el, ca un PFA sau II sa cotizeze la CAS cu minimul legal (10.5% ca angajat doar) sau integral..raspunsul lui a fost ca cel mai rentabil este sa nu plateassca nimic :P daca are stagiul minim asigurat. Mai bine sa investeasca in altceva, daca bagi banii in titluri de stat castigi mai mult.
    Si pare sa aiba dreptate, un calcul simplu al perioadei de contributie de la 20 la 64 de ani (adica 44 de ani) cu 26,3% din brut ar trebui sa acopere (in leu constant sau in punct de pensie corelat cu mediul brut) o pensie bruta egala cu salariul brut pe o perioada de 11,6 ani. Daca ar incepe lucrul la 20 de ani am ava 20+44+11,6=77,6 ani..(cam cate e speranta de viata maunuoi bucurestean
    http://www.zf.ro/eveniment/harta-sperantei-de-viata-un-bucurestean-traieste-in-medie-cu-2-4-ani-mai-mult-decat-restul-locuitorilor-in-satu-mare-exista-cea-mai-mica-spe-ranta-de-viata-din-romania-de-numai-73-2-ani-16257679
    O rata de inlocuire de 100%!
    Acum este undeva la 36%,Ma rog, daca facem corectii brut, net , dedeductibilitati etc nu depasim, in cel mai fericit caz 50% Ceva este putred, evident. Exista un jaf institutionalizat in care cei care cotizeaza ani multi sunt furati legal de cei care cotizeaza ani putini ( si adesea au rate de inlocuire mai mari) Aici este durerea!
    Am incercat sa ma documetez dar m-am lovit de o lipsa de date pe partea de contributii inexplicabila, sau intentionata daca mergem pe varianta jafului institutionalizat (daca stim cati pensionari sunt astazi, pe caprarii, nu stim cati contibutori la CAS sunt, ce sda mai vorbim de structura- am intrebat la Casa Nationala de Pensii si m-au trimis la ANAF, cica ei nu stiu!- pentru ca nu doar salariatii platesc, unele surse „zic” ca sunt 6,8 milioane , pare logic daca ne uitam pe structura ocupationala, salariati,plus aia independenti etc, practic intreaga populatie ocupata minus somerii, aia la negru si lucratorii familiali neremunerati ( ca o paranteza, daca va uitati pe structura ocupationala la noi vs EU va luati cu mainile de cap, si din aceasta cauza sistemul de pensii de stat sufera, cei care jefuiesc isi iau partea facandu-i partasi si aruncand o ciozvarta si altora)… cam pe aici da, asta vizavi de cifrele care se refera doar la salariati, ca si cum doar ei ar „sangera” la CAS) pentru ca sistemul „pay as you go” este de fapt un sistem de ecuatii ca cateva variabile importante: speranta de viata, perioada de contributii vs perioada de beneficii, procentul contributiei din salariu, numarul de contributori si numarul de pensionari, doar analiza in ansamblu poate face sistemul sustenabil sau poate da parametrii de echilibru, sau macar, subventia prin transferuri de la bugetul de stat, pana la un punct dinainte stabilit.

    • Aveti dreptate in ceea ce priveste rata de inlocuire redusa a pilonului I. Aceasta de altfel este strans legata de randamentul redus pe care l-am calculat eu in text: randamentul mic genereaza o rata de inlocuire mica. Ramane de cercetat daca ea vine dintr-o redistribuire de la angajatul mediu la cel cu pensie speciala sau exista probleme structurale in cazul pilonului I. O problema structurala ati semnalat-o chiar dumneavoastra in comentariu: numarul mic de angajati. Conform ANOFM, in 2016 erau in jur de 4.7 milioane de angajati cu carte de munca care plateau contributii de asigurari sociale. O cercetare statistica paralela, sondajul in cazul gospodariilor, indica 6,2 milioane angajati. Nu e clar deci, care este cifra corecta. In orice caz insa, trebuie observat ca in 2016 erau 5.3 milioane pensionari: raportul pensionari/ angajati este nepermis de mic pentru a avea un pilon I rentabil. Mai mult, INSSE indica 8.5 milioane populatie ocupata – diferenta dintre 8.5 milioane si 6.2 milioane (sau 4.7 milioane) nu participa la pilonul I de pensii.

  15. Articolul este ca un dus rece, plin de cifre si date, dupa care apare normala reactia sa te intrebi oare de ce trebuie sa mai contribui la Pilonul I sau mai grav, pentru guvernanti, se nasc intrebari de genul: „Oare de ce vrea Tudose sa traga banii din pilonul II catre pilonul I?”

    Cred ca daca s-ar face o tabela in excel fiecare cetatean ar putea vedea, in cazul sau concret, cat are de castigat/pierdut daca contribuie la pilonul I.

    Ar merita facut un site din care sa descarci un fisier in excel in care sa poti sa personalizezi datele. si sa vezi ce se intampla daca mai creste un pic salariul, daca mai speri sa traiesti mai mult sau mai putin, s.a.m.d. – cred ca ar putea sa devina viral.

    Nu am mai citit un articol similar cu acesta pe platforma contributors, poate gresesc, – relativ tehnic – care sa aiba comentarii la obiect si de mare interes pentru o larga audienta.

    Efectul lui este ca o bomba care a fost detonata in casa ucigasului.
    Lumea cred ca a inteles si acum poate sa reactioneze in mai buna intelegere asupra situatiei.

    Multumesc pentru articol – il gasesc extraordinar de bine venit.
    Felicitari autoarei!

    • Vă mulțumesc pentru apreciere. Desigur, ar fi extrem de util un program în care fiecare să își calculeze suma pe care se așteaptă să o primească la pensie în condițiile legii în vigoare și cu anumite prognoze macroeconomice și eventual să poată calcula și rentabilitatea implicită a participării la pilonul I. Mai mult, eu consider că este obligatoriu ca administratorii pilonului I să ofere anual o asemenea informare participanților la sistem. Altfel, ne putem trezi peste 30 de ani că vom beneficia de o pensie mult mai mică decât ceea ce preconizam.

  16. Felicitari pt articol! ajuta sa fie puse cifre langa vorbe spuse cu larghete.

    Totusi sunt surprins ca randurile de mai sus presupun ca mecanismul de calcul al pensiilor din prezent va rezista. Cum se poate presupune asa ceva cat timp raportul dintre cei la varsta de munca si cei la varsta pensiei scade la jumatate in urmatorii 35 de ani, conform proiectiilor EC?

    nu s-ar putea extinde micul model sa includa un deficit al fondului de pensii constant (unul mai mare ar presupune venituri fiscale superioare, nefiind prea usor ca deficitul sa creasca de la nivelul curent)? in plus, veniturile sistemului de pensii ar evolua in linie cu dinamica populatiei 15-64 ani iar pensia media ar rezulta raportand veniturile respective la numarul celor 65+.

    imi dau seama ca o asemenea rugaminte tradeaza propria lene… si, in acelasi spirit, aleg sa presupun simplificat ca, daca rata de dependenta se aproximativ dubleaza in urmatorii 35 de ani, pensia medie se va aproximativ injumatati.

    Spun aproximativ pt ca numarul salariatilor s-ar putea sa nu scada in linie cu cel al populatiei 15-64… dar intuitiv imi e greu sa ajung la un randament in afara intervalului [-50;-30] tinand cont de perspectivele demografice.

    • Aveți dreptate, calculele presupun că prevederile legii 263/2010 vor rămâne în vigoare în următorii 30 de ani cu toate că vor exista probleme demografice severe în urmatorii 20 de ani. Pot să vă spun următoarele: 1. În lege se precizează faptul că din 2030 indexarea punctului de pensie se va face doar cu rata inflației. Așa cum menționam în articol, această prevedere intenționează să rebalanseze pe cât posibil sistemul de pensii odată cu pensionarea unei cohorte foarte mari de angajati în 2030. 2. Conform previziunilor Ministerului Finanțelor și Comisiei Naționale de Prognoză, deși vor avea loc modificări demografice adverse importante în următorii ani, ponderea cheltuielilor cu pensiile in PIB se anticipeaza că va rămâne relativ constantă. Găsiți un link către documentul care fundamentează aceste previziuni aici: http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2015/ee3_en.htm
      3. Mărturisesc că mi se pare extrem de tentant să verific aceste previziuni, dar asta ar dura ceva timp deoarece trebuie să simulez evoluția fiecărei cohorte în parte, a salariului și pensiei acesteia și să agreg la nivel național. În plus, calculele ar fi doar o aproximare deoarece nu dispun de date publice cu privire la distribuția salariilor și pensiilor și as putea folosi doar valori medii. Ar fi interesant totuși…

  17. Printre putinele articole bine scrise si la obiect. Va sugerez sa folositi excelul de aici https://drive.google.com/file/d/0B8GKwnltu_gBZERlbW5MeHhMdGM/view pentru a simula mai usor si mai rapid randamentele si comparatiile intre pilonul 1 si 2. Se poate vedea inclusiv ce bani/puncte se acumuleaza la pilonii 1 si 2, cat si cum ar fi fost daca toata contributia ramanea la pilonul 1. Sau alte procente. Sau cum ar fi pentru viitor.
    Eu am calculat pentru un barbat nascut pe 1 ianuarie 1971, care incepe sa lucreze la 20 de ani, ca ar avea o pensie in pilonul 1 de 1193 lei + 193 lei platibili timp de 20 de ani, la un randament 0 al pilonului 2. La un randament anual mediu de 4.5% se ajunge la 377 lei/luna, timp de 20 de ani (chiar mai mult daca luam in calcul dobanda ulterioara.
    Daca nu s-ar fi platit nicio contributie la pilonul 2, pensia totala din pilonul 1 ar fi fost doar 1329 lei, inferioara pana si cazului cu conditiile de randament 0 al pilonului 2.

    In cazul prezentat de premierul Tudose, daca consideram un angajat care are mereu salariul minim pe economie, ar avea la pensie lunar 434 lei pilonul 1 +82 lei pilonul 2 (randament 0) sau 154 (randament 4.5%). Daca nu s-ar fi platit nimic la pilonul 2 si totul ar fi ramas la pilonul 1, pensia lunara ar fi de 491 lei, inferioara si in acest caz, chiar daca pilonul 2 are randament 0.

    Desigur,am considerat ca in viitor situatia ramane cea de acum. (salariu minim, mediu etc.)
    Daca gasiti erori in excel, dati-mi va rog de stire.

    • Foarte interesant excelul! Am doar 2 întrebări si 2 sugestii:
      1. Nu înteleg de ce ații înmulțit punctele de pensie până în anul 2001 cu 1,15 sau 1,14 sau 1,13 (coloana I).
      2. În momentul în care impuneți un randament mai mare ca 0 pentru pilonul II cred ca e necesar sa indexati cu ceva atat punctul de pensie cat si salariul mediu brut intre 2017 si vârsta de pensionare. Altfel, comparați suma de la pilonul II care este in termeni nominali (banuiesc ca 4.5% este o dobanda nominala) cu suma de la pilonul I care este in termeni reali (puterea de cumparare a anului 2017). Sau puteti considera rndamentul pilonului II tot in termeni reali, dar atunci 4,5% este o suma cam mare cred.
      3. E interesant cum se leaga rezultatele dumneavoastra de calculele mele. Ati obtinut ca si cu randament 0, o combinatie pilon I+pilon II domina strict contributia catre pilonul I. Ma gandesc ca este din cauza ca randamentul pilonului I este negativ?
      4. Ca sa simplificati calculele ati putea lucra cu valori anuale si medii anuale. Cel putin pe proiectie, cred ca nu este nicio diferenta intre un calcul pe date lunare si unul pe date anuale.

      Extrem de interesant calculul pe care l-ati facut si de actualitate! Se vorbeste despre niste tabele pe care le va publica guvernul pentru a ajuta angajatii sa se decida intre pilonul I sau pilon I+II. Sunt foarte curioasa cum vor arata si cum se compara cu calculele dumneavoastra.

      • Multumesc de raspuns si sfaturi. Cateva precizari la comentariile dvs:
        1. Pana in 2001 se platea automat si o contributie la pensia suplimentara, care conform metodologiei s-a transformat in puncte de pensie prin ajustarea cu acei coeficienti

        2. Daca va uitati pe coloana N de la 209 incolo, vedeti ca am considerat randamentul pilonului 2 ca si cum ar fi un depozit lunar cu prelungire si capitalizare, avand dobanda anuala de 4.5% (aceasta se poate modifica din celula N6).Asta ca nu am mai avut dispozitia sa pun o formula mai precisa, care oricum este complicata, fiind mai multi administratori, fiecare cu randamente diferite. Dar aveti dreptate, pot pune valoarea medie cunoscuta pana in prezent si o valoare reala pt viitor. Voi adauga si un sheet cu prognoza anuala pt viitor la inflatie, crestere salariu, varste de pensionare, sa fie o comparatie mai buna si mai multe variante de simulare.

        3. Oricine poate pune 0 pe coloana H, cu exceptia unei celule (H323 sa zicem pentru luna curenta) si sa vada implicatia sa in T2 si U2.
        Apoi sa puna in D323 valoarea 0 in loc de 5.1 si vede cum ar fi daca totul ar merge la pilonul 1. Sau pune 26.3 sa vada cum ar fi daca totul ar merge la pilonul 2 ori pilonul 1 ar deveni optional. Oricum guvernul nu pomeneste in iesirile publice de contributia angajatorului, va spune probabil ca ia uite, daca transferam toata contributia angajatului la pilonul 2, randamentul pilonului 1 va deveni infinit, ca nu pun nimic si puncte de pensie se aduna datorita contributiei platita de angajator :)

        4. Am lucrat cu valori lunare pentru ca ideea de inceput a fost sa fac excelul pentru a calcula punctajul si pensia din pilonul 1 pentru mine si alti doritori. Pilonul 2 l-am adaugat ulterior si mai apoi si acel randament al sau.

  18. Am făcut și eu calcul. După aproape 10 ani de contributii am 12000 în fondul privat si as putea incasa o pensie (teoretica) de 110 lei. Consider ca:
    – Libertatea de alegere a individului e un drept fundamental.
    – Statele sunt mai stabile decat bancile.
    – Privatul e mai lacom decat statul.
    – Monopolul privat e mai agresiv ca monopolul de stat.
    – Comisioanele aplicate direct contribuției inițiale anulează randamentele pensiilor private.

    • Nu ne-ați spus ce salariu aveți ca să știm dacă 110 lei pe lună pensie din pilonul II este puțin sau mult. Am facut și eu un calcul: dacă ați strâns 12000RON în 10 ani cu o contribuție medie de 3.5% la pilonul II (contribuția a crescut de la 2% la 5% pe parcusul celor 10 ani) înseamnă că ați avut un salariu lunar în medie de 2860 de RON. În acest caz ceea ce ați obținut de la pilonul II este excelent: sa presupunem că ați participa la pilonul II toată cariera (încă 30 de ani), atunci ați avea 4*110 RON =440 RON pensie pe lună. Și acum gandiți-vă că în loc să contribuiți 3,5% din salariu ați fi contribuit 26,5% adică inclusiv contribuția către pilonul I: ați avea o pensie lunară de 440*0,265/0,035=3306 RON. Din pilonul I ați obține 70% din salariul din timpul vieții deci 2860*0.7= 2002 RON – desigur presupunând că nu primiți pensie specială. Mult mai puțin. Aș putea să fac un calcul mai exact dacă aș avea toate detaliile.
      Argumentele pe care le aduceți dumneavoastră pentru a prefera pilonul I sunt emoționale, dar nu raționale și economice. Să le luăm pe rând:
      1. Libertatea de alegere a individului e un drept fundamental: corect
      2. Statele sunt mai stabile decat bancile. În primul rând, băncile nu au nicio legătură cu pilonul II acesta este administrat de fonduri de pensii nu de bănci. Fondurile de pensii sunt atent supravegheate și țin în jur de 65% din active în tituri de stat. Cât timp e statul stabil sunt și fondurile de pensii. Cât despre cât de stabile sunt statele vă reamintesc cazul Greciei, Argentinei, statelor din America Latină în anii 1980 etc. Aceste state au dat implicit sau explicit faliment.
      2. Privatul e mai lacom decat statul. Asta nu pot eu să judec dar vă reamintesc că anul trecut statul a avut un deficit al bugetului de pensii de 2% din PIB, iar redirecționând contribuțiile de la pilonul II la I deficitul ar fi fost 1.3% din PIB. În plus, deficitul a crescut constant din 2008 încoace.
      3. Monopolul privat e mai agresiv ca monopolul de stat. Cum evaluați asta? În principiu pe piața pilonului II opereaza cel puțin 6 fonduri de pensii care sunt în concurență.
      4. Comisioanele aplicate direct contribuției inițiale anulează randamentele pensiilor private. Greșit. Randamentele incluse de mine în primul tabel sunt nete de comisioane. Acestea se aplică doar o singură dată la încasarea contribuției.

      • Experiența personală cu bancile si societatile de asigurari din România m-a determinat să nu mai am încredere în serviciile lor și să le evit pe cât posibil. Alte persoane poate au avut experiențe fructoase, din care au câștigat, dar nu e cazul meu.

  19. Formula de calcul a randamentului pentru o pensie trebuie sa tina cont de pensia obtinuta fata de contributiile platite deoarece scopul este obtinerea unei pensii(rente) viagere lunare indexabile. In Pilonul I nu putem sti cat va fi deoarece nu avem lege de plata, iar chiar daca am extrapola ratele actuale de crestere(ceea ce nu e corect deoarece am intrat intr-o periada a dobanzilor mici), nu am rezolva problema deoarece rata anuitatii ar depinde de dobanda tehnica pracicata de asiguratori( in functie de randamentele obligatiunilor) si de speranta medie de viata. Oricum, deocamdata Pilonul II nu poate oferi nici o pensie ci doar sume cash.Paradoxal, pentru Pilonul I se poate calcula o rata a pensiei anuale daca se considera ca toate contributiile se platesc inainte de a lua prima pensie, ceea ce e o ipoteza rationala deoarece cuantumul contributiei pentru a avea un punct lunar depinde de salariu mediu brut pe economie si bineinteles contributiile mai vechi au o valoare actuala mai mare.Pornind de la faptul ca valoarea unui punct de pensie este de
    1000 de lei pentru care trebuie sa obtii 35 de ani salariu mediu pe economie-3300 lei actualmente, rata CAS=26,3%:
    rata pensiei anuale=1000×12/3300x 0.263×35= 3,95% Deci s-ar obtine in fiecare an, pana la deces, 3,95% din cat s-a cotizat, suma care este si indexata mai mult decat inflatia. Deoarece sistemul public este in deficit, rezulta ca randamentul sau real e si mai mic! Esential, pt. a nu crea discriminari intre pensionari ar trebui ca rata CAS sa fie constanta ceea ce nu se intampla.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Nicoleta Ciurila
Nicoleta Ciurila
Nicoleta Ciurilă a absolvit masterul de cercetare al Institutului Tinbergen din Olanda in 2014, iar in prezent este doctorandă în Macroeconomie la Universitatea din Amsterdam. Teza sa analizează eficiența sistemelor de pensii pilon I (pay-as-you-go).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro