vineri, martie 29, 2024

Cât îl mai ține Dragnea pe Ponta la Palatul Victoria

Partidul Social Democrat are un lider nou. Fostul baron de Teleorman, Liviu Dragnea, este cel care preia frâiele partidului, teoretic, pentru următorii patru ani. Practic, durata mandatului lui Dragnea în fruntea partidului cu cel mai mare număr de membri o vor stabili judecătorii de la Înalta Curtea de Casație și Justiție.

După alegerea liderului și a echipei care va conduce partidul în bătăliile de anul viitor, când vom avea alegeri locale și parlamentare, urmează o altă clarificare esențială pentru social-democrați: cât îl mai ține Dragnea pe Ponta la Palatul Victoria ?

Guvernarea și funcția de prim-ministru este esențială pentru un partid care își dorește să câștige alegerile și să formeze majoritatea parlamentară.

Situația incertă din punct de vedere juridic a premierului Victor Ponta se poate transforma însă într-o vulnerabilitate pentru social-democrați, cu consecințe grave pentru scorul partidului în alegerile parlamentare.

Pierderea guvernării înainte de termen, ca urmare a unei moțiuni de cenzură (PNL poate depune o nouă moțiune în februarie 2016), sau ca urmare a acțiunii procurorilor, poate genera pagube electorale greu de contabilizat.

Rămânerea la guvernare într-un an care se anunță a fi destul de dificil din punct de vedere social și economic, de asemenea, nu este o perspectivă prea îmbietoare pentru partidul lui Liviu Dragnea.

Bilanțul realizărilor guvernului, pe care Victor Ponta îl prezintă tot mai des în ultimul timp, indică o creștere economică fără precedent pentru România, însă efectele acestei ”creșteri economice” bazate pe consum s-ar putea să le deconteze chiar PSD anul viitor.

Măsurile populiste luate de guvernul ”premierului care a reparat nedreptățile comise de regimul Băsescu-Boc” precum – creșterea pensiilor, creșterea salariului minim, creșterea salariilor profesorilor și personalului medical, dublarea alocațiilor pentru copii, reducerea TVA la alimente, etc. nesusținute de măsuri pentru stimularea investițiilor publice, creșterea locurilor de muncă, reformarea și privatizarea companiilor de stat, etc. se pot transforma în 2016 în bombe cu potențial ridicat de explozie.

Potrivit raportului Forumului Economic Mondial privind Indexul Competitivității Globale, într-un clasament de 140 de țări, România ocupă locul 53. O performanță bună pentru țara noastră, însă analiza separată a celor 12 piloni care stau la baza acestei analize, în special a celor care țin de activitatea guvernamentală, demonstrează incapacitatea și ineficiența guvernului Victor Ponta.

De exemplu, în materie de infrastructură România se plasează pe poziția 86, în urma Bulgariei (72), a Republicii Moldova (poziția 83), ca și a Indiei (81) sau a Guatemalei (77). La același capitol, când vine vorba de calitatea drumurilor, România se situează pe locul 120, după Liban (119) și Mongolia (118), iar la infrastructura de transport, România se situează pe locul 91 și poate primi lecții de la Botswana (83) sau Armenia (58).

Inclusiv fostul președinte Traian Băsescu avertizează că, pe fondul acestor creșteri nesustenabile,  România riscă să ajungă în 2018 din nou în situația în care s-a găsit în perioada 2009-2010:Atât timp cât deficitul la fondul de pensii se apropie de 20 mld lei, cât de sustenabil e să mărești și salariile în același timp, să crești și salariul minim pe economie.(..) Nu spun că nu trebuiau făcute anumite economii, dar trebuia găsit un echilibru cu crearea de locuri de muncă.”

Ponta vrea la centru, Dragnea și Zgonea vor la stânga

Indiscutabil Ponta este un animal politic din specia supraviețuitoarelor. A rezistat aproape trei ani de zile atacurilor lui Traian Băsescu și a reușit să depășească episodul plagiatului care l-a vulnerabilizat din punct de vedere al imaginii.

A urmat situația dificilă în relațiile cu liderii Uniunii Europene, generată de încercarea de suspendare a aceluiași Traian Băsescu, peste care tânărul premier a reușit să treacă cu mult lobby pe linia socialiștilor europeni.

A pierdut alegerile prezidențiale din 2014, deși în primul tur de scrutin avea 10 procente în fața contracandidatului său, însă  a reușit să obțină cel mai mare număr de voturi pentru un candidat social-democrat în alegerile prezidențiale, după Ion Iliescu.

Ponta a supraviețuit și celor două moțiuni de cenzură depuse de liberali în acest an, asaltului procurorilor DNA asupra sa și apropiaților săi,  precum și cererilor de demisie venite din partea președintelui Klaus Iohannis.

Nu a reușit să supraviețuiască în fruntea PSD, iar zvonurile despre posibila sa debarcare din fruntea guvernului, chiar de către cel care i-a luat locul în fruntea partidului, nu contenesc să apară.

Încă de la preluarea funcției de președinte al PSD (februarie 2010), Victor Ponta a încercat să reformeze partidul prin aducerea în prim-plan a unor figuri tinere, să șteargă eticheta de ”partid comunist” și să înlocuiască imaginea unei stângi demodate și anchilozate cu imaginea unei stângi noi, moderne, progresiste, după modelul New Labour.

Prin realizarea proiectului USL și alianța cu liberalii lui Crin Antonescu, Victor Ponta a reușit parțial să îndeplinească aceste obiective.

De asemenea, alianța cu PNL a făcut din PSD un partid ceva mai frecventabil în rândul electoratului din mediul urban, apropiat de temele noii stângi.

În ciuda acuzației de plagiat, Ponta a reușit să-și apropie chiar și câțiva editorialiști tineri, cu vederi de stânga, care i-au dat o șansă celui care își propusese să devină un Tony Blair din Balcani.

Adoptarea noului Codul Fiscal l-a readus din nou pe premierul Ponta lângă electoratul liberal. Un electorat pragmatic care privește mult mai mult către beneficiile aduse de noua lege decât la probleme penale, destul de neclare, ale premierului.

Strategia lui Victor Ponta de a aduce PSD mult mai aproape de mediul de business  a generat însă reacții de nemulțumire în partid.

Valeriu Zgonea, pretendentul la funcția de președinte executiv, declara că PSD trebuie să redevină un partid de stânga, pentru că: „am avut câteodată abordări care n-au avut legătură cu stânga, am avut câteodată intenția de a ne închide într-o social-democrație mai pe centru, lăsând spații mari în partea stângă a electoratului” și că partidul are nevoie de o clarificare doctrinară: „în anumite momente ale societății, ale dezvoltării noastre ca partid social-democrat, anumite elemente doctrinare nu au fost clarificate și aici președintele partidului va avea o dezbatere clară în Congres și va transmite un mesaj clar cu privire la linia doctrinara a Partidului Social Democrat”.

Liviu Dragnea susține, de asemenea, că partidul trebuie să treacă printr-o clarificară doctrinară pentru a nu mai exista confuzii între membrii de partid: „Eu insist să ne lămurim și să înțelegem că suntem partid de stânga, stânga nouă, cu principiile care guvernează stânga, cu principiile pe care se bazează stânga, nu să avem tot timpul abordări neclare. (….) Pe noi ne interesează să știm exact cum suntem și lumea să știe: ‘da, PSD-ul este așa, PSD-ul face dezvoltare, PSD-ul este partidul construcției, partidul comunicării, partidul viitorului”.

Cota unică vs impozitul progresiv

Victor Ponta a fost reconfirmat recent în funcția de prim-ministru de către o largă majoritate parlamentară.

Deși lasă loc de speculații atunci când declară că așteaptă ”solicitări” sau ”invitații” de la Palatul Cotroceni, proaspătul președinte al PSD nu își permite să arunce peste bord premierul partidului fără a avea un motiv întemeiat.

Liviu Dragnea riscă să stârnească mânia poporului pesedist, care l-a votat în număr foarte mare, iar nume onorabile care pot ocupa această funcție lipsesc cu desăvârșire în Kiseleff.

De asemenea, premierul nu se poate baza pe imprevizibilul Dragnea care, imediat după demisia lui Ponta din fruntea partidului, declara că nu este interesat de funcția de președinte al PSD.

”Clarificările doctrinare” pe care le reclamă noua conducere a partidului, abandonarea culoarului de centru, reîntoarcerea partidului pe culoarul de stânga și la o guvernare bază pe principiile de stânga, s-ar putea transforma într-o situație de tip win-win atât pentru tabăra Ponta, cât și pentru tabăra Dragnea.

Conducerea social-democraților poate tranșa rapid aceste incertitudini doctrinare prin susținerea reintroducerii imediate a impozitului progresiv.

Victor Ponta, artizanul unui Cod Fiscal extrem de liberal, declara în 2013 la Berlin, la o întâlnire cu mai mulți oameni de afaceri, că atâta timp cât va fi premier nu va renunța la cota unică: ”Vom menține sistemul fiscal cât mai stabil și predictibil posibil. Cota unică de 16% – o sa fiu foarte sincer spunându-vă că eu și alți social-democrați am propus să o schimbăm, dar din cauza influenței pozitive a partenerilor noștri liberali de coaliție am decis să păstram cota unică și o vom menține în mandatul de patru ani”.

Liviu Dragnea și noua conducere social-democrată ar putea solicita guvernului, după congresul din 18 octombrie, reintroducerea imediată a impozitului progresiv și renunțarea la cota unică de impozitare, fapt care ar putea să genereze două scenarii de evoluție:

Scenariul 1 – Victor Ponta  își dă demisia din fruntea guvernului. Ponta se erijează astfel în apărătorul cotei unice și își consolidează  imaginea creată în rândul electoratului liberal ca urmare a adoptării noului Cod Fiscal.

Scenariul 2 – ALDE decide să se retrageră de la guvernare iar coaliția PSD-UNPR-ALDE se destramă (Călin Popescu Tăriceanu fiind artizanul introducerii cotei unice în 2005). În acest scenariu, Tăriceanu este aruncat din nou în brațele liberalilor sau poate decide construirea unui  proiect politic nou, alături de Victor Ponta.

Scindarea – soluția pentru supraviețuirea PSD

Demisia din fruntea guvernului ar putea fi urmată inclusiv de o demisie a premierului Ponta din PSD și de înscrierea acestuia în partidul lui Tăriceanu.

Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu s-ar putea erija astfel în principalii susținători și apărători ai cotei unice și ai noului Cod Fiscal, construind un proiect politic nou.

Dezbaterea stârnită în jurul propunerii PSD de revenire la impozitul progresiv ar putea readuce partidul pe culoarul de stânga, iar această măsură ar putea să devină principalul obiectiv al programului de guvernare în viitoarea campanie electorală.

Înscrierea lui Victor Ponta în ALDE, urmat și de alți fideli ai acestuia din PSD, ar întări micuțul partid în perspectiva alegerilor parlamentare. Partidul lui Ponta și Tăriceanu ar putea să obțină un scor suficient de bun pentru a forma o nouă majoritate parlamentară alături de PSD.

Pentru PNL un asemenea scenariu ar genera costuri electorale semnificative. Liberalii ar ajunge la guvernare cu un partid nereformat și înainte ca procesul de fuziune să se fi încheiat, ceea ce va accentua și mai mult tensiunile dintre membrii fostului PNL și cei ai fostului PDL.

Lipsa unei leadership și a unei viziuni despre guvernare, apariția figurilor compromise pe lista miniștrilor, administrarea moștenirea bombele economice lăsate în urmă de guvernarea Ponta-PSD, garantează eșecul liberalilor în alegeri.

O simplă clarificare doctrinară nu este suficientă însă pentru uriașul Partid Social Democrat. Dacă vrea să mai supraviețuiască pe termen lung, inclusiv schimbărilor demografice care vor avea loc în structura electoratului, PSD trebuie să ia măsuri urgente.

Întrebarea ”Cât îl mai ține Dragnea pe Ponta la Palatul Victoria” ar trebuie să se transforme în întrebarea ”Cum îl poate folosi Dragnea pe Ponta pentru ca PSD să nu ajungă o ruină”.

PSD poate să supraviețuiască pe termen mediu și lung doar prin scindarea în două partide: partidul lui Dragnea, care să reprezinte stânga conservatoare, pensionarii și asistații sociali și partidul lui Ponta, care să reprezinte segmentele progresiste ale societății.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Din fotoliu, ca la teatru, am destule necunoscute (pe unele nu cred ca le cunoaste nici Dragnea: finalul sentintei in cazul Referendumului).
    Apoi, nu stiu cit de ferm ar fi Dragnea sa-l inlature pe Ponta.
    Odata Ponta cazut, generalul „interesul national” nu mai are nicio obligatie fata de PSD, si poate glisa unde „interesul national’ il indeamna. Ca nu are greturi!
    Ca atare si Dragnea ar ramine foara coledzi, si nu se face.
    Dragnea a mai spus ca nu concepe o guvernare fara membru pesede ca prim condamn, pardon, ca prim ministru.
    Situatia e incurcata.
    Doar presedintele ar putea face ceva daca chiar vrea sa-si demoleze fostul aliat.
    Dar vrea?

  2. Eu cred ca treaba e mult mai simpla.

    Ponta va ramane in fruntea guvernului atata timp cat poate plati pensiile si salariile. Ajungerea la incetare de plati si sughituri la plata lefuruilor si pensiilor de stat sunt singurele pericole adevarate pentru PSD. Iar aici riscul e mic. Vor gasi de unde sa se imprumute in orice conditii pana in toamna 2016. Restul, adica investitiile publice, competititvitate, viitorul Romaniei, sustenabilitatea economica si „dupa noi pototpul” sunt chestii care valoareaza pentru grosul electoratului PSD-ist, analfabet, lacom si ticalos de dragul ticalosiei, tot ata cat valoareaza „Critica ratiunii pure” a lui Kant pentru manelistul Gutza.

    Eu chiar cred ca guvernul PSD va face tot ce-i sta in putere pentru a lasa in urma sa o situaie cat mai dezastruoasa. Adversarii PSD-ului au dovedit de fiecare data ca sunt incapabili sa faca electoratul constient de dezastrul lasat in urma de guvernarile PSD-iste si a fost intotdeauna facut responsabil de greutatile provocate de dregerea dezastrului PSD-ist. Iar daca PSD va castiga alegerile din 2016 (ceea ce nu e deloc imposibil!) atunci vor vedea ei cum se vor descurca.

    In ce-l priveste pe Ponta, creatura fara onoare si fara nici o urma de demnitate, nu s-a inventat umilinta care sa-l faca sa plece de buna voie. Deci el va ramane acolo pana la sfarsit. Afara de o motiune de cenzura nimic nu-l poate alinga pe Ponta de la butoane. Pentru el existenta politica se va incheia imediat ce pierde guvernare.

    Dragnea poate sa-l umileasca pe Ponta cat vrea. Dar Dragnea nu poate provoca demitera lui Ponta si scoaterea astfel a partidul de la guvernare. Geoana a putut sa-l rada pe Nastase de la sefia Camerei Deputatilor in 2005 ca sa se razbune si Ponta a putut sa-l rada pe Geoana de la sefia senatului pentru in 2011 tot ca sa se razbune penteru ca astea nu erau functii executive responsabile de impartirea paralelor. Insa pozitia lui Ponta e una esentiala pentru ca jaful institutionalizat PSD-ist sa continue. Daca Dragnea taie raul de parale revarsat asupra ostilor PSD-iste va fi maturat din fruntea partidului ca o frunza luata de vant. Iar el stie asta foarte bine. De aceea nus e va atinge de Ponta atata timp cat Ponta insusi nu opreaste prapadul. Iar Ponta nu are nici cel mai mic interes sa faca asta. Speranta lui Ponta e ca Dragnea va ajunge in final la zdup si atunci el are o sansa sa recupereze din terenul pierdut.

    • @Josef Svejk (14/10/2015 la 17:00)

      E cama ca in USA: cand sunt republicanii la putere se fac cheltuieli si se „debalanseaza” bugetul si apoi vin democratii si-l „rebalanseaza”.

      In Romania PSD sunt un fele de „republicani” iar PDL sunt bineinteles „democrati”.

      • La aia cu SUA le-ati incurcat exact cu 180 de grade. Da’ astea-s detalii, si e pacat sa va incarcati mintea cu ele :-)

        Toate municipalittile si tinuturile falite (fara nici o exceptie!) sunt ale democratilor, care reprezinta stanga americana asa cum PSD e stanga romaneasca. Majoritatea zdrobitoare a politiceinilor americani ce au ajuns a fie bagati la zdup in ultimii ani pentru coruptie, sunt de asemenea democrati:

        Cele mai remarcabile cazuri:

        Congressmen-ul democrat William Jefferson ce a primit o spaga de $90000 (un PSD-ist serios nu se da jos din pat pentru banii astia) si o tinea in frigider. A fost condamnat in la 13 ani de inchisoare fara drept de eliberare conditionata.in prmii 10 ani

        Guvernatorul demcrat de Illinois, Rod Blagojevich a primit 14 ani de inchisoare pentru ca a incercat sa vanda locul de senator al lui Obama dupa alegerea acestuia ca presedinte (nu se fac alegeri partiale, guvernatorul numeste un inlocuitor senatorului ce-si inceteaza mandatul inainte de termen, in acelasi partid).

        Primarul democrat de Detroit Kwame Kilpatrick, a produse pagube de peste $1 milion prin contracte preferentiale si alte gainarii. In plus a primit o spaga de ~ $9000 ca sa mearga cu familia in vacanta in California. In final a fost cndamnat in 2011 la 28 de ani de inchiosare cu posibilitate de eliberare conditionata in 2037.

        Sigur ca toti astia par niste amatori pe langa PSD-eii romaniei. Incearca si ei :-)

  3. Da, economia Romaniei merge (mai )bine; nu pot sa stiu cat se datoreste guvernului si cat conjuncturii economice in care iata, nu doar Romania ci toate tarile din zona au prosperat in ultimii doi ani. Vad ca ati preluat automat si necritic formula cu „cresterea economica bazata pe consum” , mult invocata de catre adversarii guvernului Ponta si care e doar partial adevarata. A crescut si productia, si serviciile, sa fie clar!
    Nu cred ca in PSD, un partid „de prada”, fara ideologie in ciuda titlului, sunt mari discutii pe principii. Scopul lor e sa ramana cat mai mult la guvernare, spre binele propriu. Asa ca discutia cu „cota unica” poate fi doar de ochii lumii. Sincer vorbind, o cota progresiva incepand de la niste venituri mari, peste medie, ar fi ceva normal. O normalitate ce se aplica peste tot. Atata doar ca in Romania ar atrage rapid oprirea investitiilor straine si chiar retragerea multinationalelor din mai multe domenii. Cu tot tacamul ce ar urma :prabusirea productiei si a veniturilor statului, somaj, saracie. Cine se poate angaja intr-un asemenea vartej? Pana cand Romania nu va deveni atractiva pentru marii investitori prin productivitate, calitatea si competenta lucratorilor, infrastructura moderna versus salarii mici si „cota unica” la valori reduse nici un guvern nu va renunta la acest „panaceu” !

  4. Interesant punct de vedere. Chiar nu ma gandeam la trecerea tontului in partidul manechinului (apropo, ALDE este un partid si din punct de vedere juridic, ca initiativa anterioara a motocicleanului nu avea si binecuvantarea juridica?).
    Ceea ce nu ati luat in considerare, cu o mica exceptie la inceputul articolului, este si posibilitatea foarte reala ca atat psd cat si guvernul Romaniei sa ramana fara conducatori. Dragnea prin, in cel mai rau caz, definitivarea sentintei, ar fi obligat moral sa demisioneze de la conducerea partidului, iar tontolici, printr-o condamnare penala, ar trebui sa-si dea demisia, intr-un final apoteotic pentru efemera-i cariera politica.
    Intr-o foarte posibila situatie ca cea de mai sus, precum si tinand cont de slaba prezenta a noului pnl macinat de neputinta (pana acum nu am vazut altceva de la ei), nu credeti ca base are toate sansele sa revina in prim-planul politichiei romanesti? Chiar cu sperante la fotoliul de prim ministru la toamna? Mai ales daca scapa de tinicheaua Udrea?

  5. Scindarea PSD? Mai bine desfiintarea completa a PSD. Scoaterea in afara legii. Inclusiv aripile socialiste sau ce ma-sa mai vor Mareanii si Dabulenii lor.
    E un partid post-comunist, anti-romanesc, tatucii lui sint comunistul Ilescu si mafiotul Nastase. E un partid corupt, multi sint aproximativ analfabeti, iar organizatia e bazata nu pe idei ci pe relatii de gasca mafiota.
    Si PNL nu e departe, e clientelar si el. Ar trebui revizuit din temelii. Ala nu e partid liberal, care face pact politic cu urmasii propriilor tortionari.

  6. „Cât îl mai ține Dragnea pe Ponta la Palatul Victoria?”
    Exact pana la finalizarea procesului, pr obabil…
    – daca Dragnea e condamnat definitiv, PSD implodeaza, si se pierde implicit si guvernarea
    – daca Dragnea castiga, in maxim 2 saptamani e prim ministru.
    Oricum, ma indoiesc ca cei 2 se isi vor ura „sarbatori fericite” la Craciunul 2015…!?

    • Sunteti hiperoptimist.

      1. Daca Dragnea e condamnat deifinitiv se va gasi o alta lichea sa-i ia locul. Nu am nici o indoiala in privinta asta. Cat despre implozie, asa ceva nu e posibil. Cell putin nu atata vreme cat PSD are un electroat fidel compus din 5 milioane lumpeni si pensionari ce cvseaza la poca de aur a ciuruitului si voteaza fara sovaila orice scarnavii poate pue PSD-ul pe bletinele de vot.

      Plus ca nu trebuie scapata din vedere varianta in care Dragnea conduce cateva luni partidul din inchisoare – ar fi ceva inedit dar deloc imposibil. Iar daca e condamnat cu suspendare atunci e ca nou si numai bun sa-si pastreaze sefia PSD.

      2. Oricat de mult si-ar dori Dragnea sa fie prim ministru, nu poate. Daca Ponta e inlaturat de la sefia gvernului atunci presedintele trebuoe sa numeasca un prim-ministru. Nimeni nu-l poate obliga sa numeasca un PSD-ist. Si nu cred ca ar face-o oricat de fazan e. PSD-ul poate desigur vota impotriva prim-ministrului din afara sa si poate impiedica formarea unui nou guvern. Numai ca daca o face, si nu se poate instala in 60 de zile un nou guvern, atunci se organizeaza alegeri antcipate, pe care PSD le-ar pierde in conjunctura actuala. Iar daca se pierd alegerile Dragmea e pe faras. Asta e singurul motiv pentru care Dragnea poate sa-i faca orice lui Ponta afara de a trage apa dupa el. Cel putin pana in vara sau toamna lui 2016.

  7. Imi este clar că Dragnea nu o sa se multumească dar cu functia de presedinte PSD. A vazut ca poate obtine mult si o sa vrea si mai mult. Ponta si-a inchis usile cand a ramas fara seia partidului, iar acum este la un pas de a iesi total din politica. Intr-un an cel mult o sa vorbim de Ponta la trecut. USL se reuneste in exteriorul politicii. Antonescu il asteapta.

  8. Nu ştiu ce să zic sau, mă rog, să scriu despre articol…aşa şi-aşa…Recunosc că m-a incitat titlul articolului şi numele autoarei pe care, cel puţin deocamdată (şi eu trăiesc în România), o stimez…

    Uite, de exemplu, un scenariu:

    Prin februarie anul viitor,

    pînă să mai aibă timp liberalii să mai depună o moţiune, DNA-ul să-i mai facă un nou dosar sau judecarea dosarului Turceni-Rovinari să ,,avanseze” prea mult,

    atunci cînd bugetarii şi pensionarii îşi vor fi încasat deja, o dată sau de două ori, salariile şi pensiile (prezumtiv) majorate, după ce va mai fi deschis vreo cîţiva km de autostradă (vezi Timişoara-Lugoj), după ce va fi intrat în vigoare, de la 1 ianuarie, reducerea de T.V.A. de la 24 la 20%, după cine ştie care alte mici reduceri fiscale (,,surprize” anunţate de Ponta pentru Legea bugetului pe anul viitor) posibil a fi aplicate, după ce s-or mai încasa vreo 2-3 miliarde de euro din fonduri europene (in ultimele trei luni din fiecare ultimii doi ani au fost trimise Bruxelles-ului, în medie 2,5 mld. E care, de obicei, se încasează în februarie), după ce se vor anunţa, de către INS, cifrele economice pe 2015 (cutuma e că pe la mijlocul lui februarie pentru anul precedent) cifre pe care destui le anunţă în urcare, după ce vor fi semnat mult-promisele alea de memoranduri cu chinezii (reactoarele nucleare şi centralele de la Turceni şi Tarniţa-Lăpuşteşti) şi cine ştie (rog, să completeze) ce alte ,,realizări” ar mai putea ,,apare” pînă atunci, după ce vor fi lămurit relaţia cu UNPR-ul şi/ sau ALDE ori alte formaţiuni politice (alianţă ori ba),

    la bla-bla-urile (aşa cum le văd eu astăzi) şi solicitarările PNL-iştilor (la acel moment din viitor, în virtutea celor scrise mai sus, inconştientă) de a-şi da demisia şi de a avea loc alegeri anticipate,

    Victor Ponta chiar să-şi dea demisia, iar PSD-ul să susţină anticiparea alegerilor parlamentare, ceva de genul: ,,…bine, fie! noi ne-am săturat de atăta tămbălău politic, PNL-ul vrea numai scandal, facem alegeri anticipate!…” sau, mă rog, ceva pe-aproape…

    Cred c-ar fi un offside total! UN OFFSIDE CLAR! În condiţiile imaginate de mine, PSD-ul (cu toţi ăilalţi) cîştigă, cu brio, alegerile…

    Eee?!? Ce ziceţi?… în fine: e doar un scenariu…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Raluca Boboc
Raluca Boboc
Licențiată în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească, obținut la Facultatea de Stiințe Politice (Universitatea București), Institutul de Cercetări Politice. Din 2007 - consilier la Departamentul de Analiză și Planificare Politică (Administratia Prezidențială). Din 2009 - consilier politic la Cancelaria Președintelui Camerei Deputaților. Din 2012 - consilier de stat la Departamentul de Analiză Politică (Administratia Prezidențială). A participat în calitate de consultant la campaniile electorale din 2008-2009.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro