vineri, aprilie 19, 2024

Categoria semimuscă: Educația și Cultura

Este ciudat cum cîteva ministere sunt adesea considerate “ușoare” în guvernul României. Domnul prim ministru Ponta avea această impresie cînd a făcut primele numiri în guvern la Educație și apoi la Cultură. Iar doamna ministru Câmpeanu declara mai deunăzi că ministerul său e “greu”. Logic, altele sunt ușoare. Cum ar fi Educația și Cultura, încadrabile, probabil, la categoria semimuscă (ca la box).În general cele două ministere, în multe guvernări, nu au stîrnit prea multe “meciuri” cînd a fost vorba de numiri. Acum, ele au fost făcute rapid, ce-i dreptul, ca și desnumirile (cu dl. Mang, mai greu). Am avut impresia că primul ministru e ca forța de intervenție rapidă, FIR: era ceva defect la ministrul numit, pac! intervenția rapidă, și era desnumit ministrul.

De ce țin iarăși “afișul” – e o expresie culturală, uz(it)ată în teatru – Educația și Cultura? Cele două fete “ușoare”, negociate politic, încă nu pot ieși cum trebuie în lume pentru că, una din două, fie ceva nu e în regulă cu numirile, fie ceva nu merge de cînd a pornit. Să vedem acum că, la a treia încercare a primului ministru, la Educație, (mai are dreptul la două căci și mîna care semnează are cinci degete), dl. ministru interimar Pop  este surprins acum, ca turiștii imprudenți, de o avalanșă: cercetarea, apoi bacalaureatul cu sesiunea lui specială cu tot care, căci a și plouat abundent, au răsărit mai mulți “olimpici” decît au fost cultivați. Realitatea, după cum e datina din străbuni, e fie așa, fie altfel. Dl. ministru are dreptate: “Sunt multe lucruri lăsate de izbeliște.” Ce se poate face? Olimpicii vor fi numărați, bun, dar cu cercetarea cum facem? S-a amînat semnarea contractului care ar fi permis, în continuare, accesul și utilizarea de către universitari a unor importante baze de date, și astfel s-a pierdut dead-line-ul și frontul cercetării rămîne fără muniție. Încă nu s-a produs intervenția rapidă. Scor 2-1. Doi miniștri desnumiți și unul numit. interimar. Va fi greu căci sportivii olimpici văd că s-au plîns deja că bac-ul a fost prea greu. Ei aduc medalii țării iar țara le face bac-ul greu. Nașpa. În colțul roșu, dl. ministru continuă. Se va termina, el, și interimatul ăsta. Dacă nu va fi aruncat, iarăși, prosopul în ring de dl. prim ministru.

La Cultură, ce avem? Avem și aici: dl. ministru Diaconu trăiește în două realități paralele. Una care zice că e urmărit penal, a încheiat contracte cu soția în calitate de director de teatru (se știa de dinainte de numire), alta care zice că trebuie salvată Sarmizegetusa (se știa de, he-he, și mai demult). Nu se poate! E ceva politic aici: nu cetatea, firește. Dacii au fost apolitici. Presa insistă: totuși, domnule ministru, sunteți urmărit penal. Nimic. Chiar dl. prim ministru îi zice: fugi, nene, la Parchet! Urmărit de urmărirea penală, dl.ministru se răspîndește prin țară, după cum rezultă din deplasările recente și zice, acum de la Râșnov, că a vrut dar n-a mai ajuns pentru că dinții (nu se înțelege prea bine ce-i cu dinții ministrului), că ăia închid și deschid cum vor ei (n-au program fix, ăia la Parchet, asta e). E greu. E ministru. Aici scorul e 1-0, un ministru numit, dar…uite ce probleme. Să sperăm că va reuși, nu se poate să nu reușească, trebuie să reușească. În colțul roșu, dl. ministru continuă. Credem că nu poate fi urmărit la nesfîrșit. Deși, în răspîndirea sa prin țară, ar mai putea salva cîteva cetăți.

De ce se crede că sunt “ușoare” cele două ministere? De ce dl. prim ministru n-a nimerit-o, ca lumea, din prima? Pentru că, în general, aceste ministere nu sunt …“grele”, nu sunt nici măcar …strategice. Ați auzit vreodată ca ministrul Educației sau al Culturii să facă parte din Consiliul Suprem de Apărare a Țării? Păi cum, aperi țara cu Educația și Cultura?! Ia să fim serioși!

Pe ringul guvernamental, la această categorie, superușoară, confruntările nu sunt chiar atît de spectaculoase. Cele două “ușoare” suferă de anorexie guvernamentală (ar mai trebui puțină carne bugetară și managerială pe ele), încearcă, cît de cît, să iasă la balul anual al bugetului dar, precum cadînele uitate de sultan, suspină în iatac, mai cetuiesc, se mai loghează. În timpul acesta, în lume se întîmplă fapte mari și nesemnificative.

Iar despre România în Vest se zice de bine atunci cînd dl. Cărtărescu obține de curînd un premiu literar german important (și nu numai acesta), cînd dl. Patapievici și instituția pe care o conduce sunt din nou în prim planul cultural european (și nu e prima dată), cînd cercetări ale unor universitari români sunt puse fără sfială în rîndul întîi al contribuțiilor științifice de azi. Cultura și Educația, frumoase, deștepte, cool, dar, pare-se, fără noroc la nășeala guvernamentală.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Stimate domnule Popescu,

    Referitor la dl.Diaconu nu prea văd unde e problema- dacă lăsăm deoparte caraghiosul formulării ”urmărit penal pentru fapte de incompatibilitate”. Haideți să fim o țară serioasă și să desființăm ANI care este de o tâmpenie fără margini, construită de PD-Liști pentru dușmanii lor. Vă pot da numele unei universități extrem de importante din Germania – unde știți ce ? – unul din șefii de catedră și-a adus toată familia în posturi și chiar și conaționalii- e plin de sârbi pe-acolo- și nu există ANI german care să-i scoată din funcții. Mai mult chiar, cunosc directori de teatre care au făcut același lucru normal și firesc pe care l-a făcut și dl.Diaconu- și iarăși n-a apărut sperietoarea PD-Listă denumită ANI să facă bau. Legea PD-Listă e proastă iar asta referitoare la ANI e și mai proastă. A, dacă s-ar fi ivit un concurent mult mai talentat decât nevasta dlui.Diaconu care să fi contestat acțiunile domniei sale pe motive de competiție neloială- s-ar mai fi putut discuta. Așa este o altă măgărie PD-Listă lipsită de orice suport- și jenantă pentru PD-L dacă ne gândim la o valoare- respectiv Mircea Diaconu- și niște non-valori- respectiv procurorii care și-au descoperit Inamicul nr. 1
    Referitor la problema cu cercetarea, iarăși intrăm în caraghioslâcuri. Cer(ș)cetătorii nu au bani să facă cercetare- mulțumită politicilor proaste ale guvernelor PD-L care nu prea știau cu ce se mănâncă aia. Angajamentele României că în 2013 va aloca 1% din buget pentru cercetare reprezintă SF-uri. Gașca lui Miclea de la Cluj a elaborat niște regulamente la fel de cretine ca și cei care le-au elaborat, respectiv dnii. Miclea și David- după care nu poți propune proiecte în programele naționale- atâtea câte mai există- dacă nu ești cel puțin un Einstein sau dacă nu ești pe o felie foarte îngustă- așa cum sunt dnii. Miclea și David- unde nu prea ai concurenți . Pentru exemplificare un cercetător bun- dar care întâmplător muncește pentru o pâine amară- respectiv mai puțin de 3000 de lei/lună- chiar dacă este CS I făcut de dl.Funeriu- și nu are mijloacele necesare pentru a publica- pentru că nu în toate domeniile există reviste cotate ISI și pentru că o carte despre optimizarea regimurilor de strunjire nu se află în cel puțin 3 biblioteci din străinătate pentru că cei din străinătate n-au absolut nici un motiv logic să o traducă- deci un astfel de cercetător nu poate să propună proiecte la programele naționale. Dacă ne vom uita însă pe liste vom descoperi că grupul de la Cluj are cel puțin 10 astfel de proiecte propuse și aprobate, ba mai mult regula ca un cercetăror nu poate conduce simultan mai mult de un proiect e încălcată cu nerușinare. În aceste condiții, bazele de date Thompson sunt chiar ultimul lucru care îi interesează pe cercetători – și dl. ministru a făcut un lucru bun făcând economie la ele. A, dacă s-ar fi dat acces la documente on-line ale unor edituri precum Elsevier sau Springer, unde în mod normal costă între 4…40 Euro descărcarea unui document de 3 pagini- acest lucru ar fi fost benefic pentru cercetători care n-au – de la Ceașcă încoace- bani pentru abonamente la publicațiile de interes din străinătate ca să vadă ce mai fac colegii lor.

    • Si de ce tre sa bagi tu PD-L-ul in discutie? Erorile sunt ale astora, ANI functioneaza la fel pentru toata lumea, nu numai pentru „inamicii politici”.
      Cat despre partea cu cercetarea, da, e beton, pe vremea lui tariceanu s-a investit masiv, mai aveau putin si descopereau bomba atomica.

      Lasa politica la o parte, aici nu era vorba de politica ci despre niste nesimtiti. Daca vrei sa dai in PDL, n-ai decat, dar niciodata faptul asta nu va scuza IMBECILITATILE facute de noua putere. Toate: incompatibilitati (si tupeul de rigoare), telefoane in noapte, retragere din procese, plagiate, Standforduri, s.a.m.d.

      • Dle. Sfinx, ANI funcționează prost ca idee. Pentru că nu trebuie să declari incompatibili- trebuie să ai grijă să nu fure cel din funcții de stat. Dacă dl.Diaconu se descurcă și ca senator, și ca ministru și ca director care e problema ? De ce avem nevoie de o instituție inutilă, o instituție căpușă care servește doar minții bolnave a dnei. Macovei și PD-Lului ? Lunga listă de persoane și colo și colo începe cu dl.Traian Băsescu- care a profitat laaarg de funcția sa de șef al statului- a se vedea doar apartamentul fiicei dumisale mari, continuă cu Elena Udrea- numită la sacul de bani când avea n sau n+1 firme în domeniu și se termină cu fărîmituri de talia Botiș, Ighaș și restul. Deci PD-Lul fură organizat. Cum se poate așa ceva ? Dar noi avem ANI care a fost lăudată și în Vest, parol…

    • @Andrei George
      Stimabile,
      Intr-o tara in care justitia hotaraste ca tov. Nicolescu este indreptatit sa semneze pe un contract pentru lucrari publice si la rubrica prestator, ca administrator de firma, si la cea de beneficiar, ca presedinte al CJ, nu mai poate mira pe nimeni parerea dumitale despre ANI.
      Sunt convins ca seful de catedra din Germania NU a incalcat LEGEA sau regulamentele universitatii respective, la fel cum sunt convins ca daca o facea, zbura rapid din postul respectiv.
      Ceeace nu putem spune despre dl. Diaconu.
      Pe de alta parte, valoarea sau non-valoarea nu este absoluta. Pot sa fiu de acord ca dl. Diaconu este o valoare ca actor, insa, din pacate, este o non-valoare ca si politician, iar ca om este de o moralitate indoielnica. Cat despre non-valoarea procurorilor, afirmatia dumitale este, in cel mai bun caz, lipsita de bun simt.

      • Stimabile Theodor, sunteți convins prost. Profesorul de care vorbesc și-a pus toată familia în posturi- o fi oare etic și moral ? la fel de etic și moral precum doamna nepoată a lui Boc care sunt convins că era un talent pierdut din cauza răilor de la PD-L. Referitor la dl.Diaconu- ce-i reproșați ? Pe bune, ”acuzațiile” domnilor procurori făcuți la coada vacii de regimul Băsescu sunt așa de comice că parcă ai citi o carte de Băieșu ”acuzat penal pentru fapte de incompatibilitate”. Cât de proastă poate fi legea și cât de proști cei care o aplică ? Oricât.

    • Stupefiant cat tupeu au capatat iar impostorii! Bazele de date banate prin ticalosia celor din spatele amaratului asta de profesoras din fundul Maramuresului erau singurul crietriu pentru demascarea imposturii, permitand de exemplu sa vezi cum cazangiul-aburitor Prisecaru nu a reusit in peste 30 de ani de cariera cica „stiintifica” decat sa publice niste amarate de articole in ultra-penibila revista dambovitzeana Metalurgia International. Suntem in plina restauratzie a impostorilor si plagiatorilor aciuiatzi preponderent in tabara uslinoasa – de la Mang si nechiforoaia abramburichii pana la famiglia Dumitrescu – „senator” plus „rectoare”. Numai ca si-au dat cam prea devreme arama pe fatza. Vor razboi cu elitele – cele putzine care au mai ramas in rrrominika ? Il vor avea.

      • Stimate domnule Lucid,

        Dacă asta făceați toată ziua, adică căutați să vă prindeți colegii plagiind- mi-e sincer milă de dvs. Am accesat bazele Thompson încă din primul an când au fost disponibile- dacă nu mă înșel – guvernarea PSD 2000-2004- și sincer să fiu n-am găsit ABSOLUT NIMIC UTIL în ele- în afară de numele propriu citat în vreo 14 locuri. M-a încălzit asta cu ceva, mi-a dat mai mulți bani pentru cercetare, mi-a oferit material documentar ? Neh. Dar există papagali care citesc ceva prin presa care nici ea nu înțelege prea multe și sunt fix convinși că o să se umple țara de plagiatori nu pentru că am fi leneși și proști, incapabili să formulăm ceva cu propriile noastre cuvinte (vezi plagiatul Kovesi) ci pentru că n-avem baze de date Thompson. În momentul în care vom discuta de accesul la literatura științifică de bună calitate- deci la accesul gratuit la Elsevier și Springer- acest aspect va interesa cu siguranță pe toți cercetătorii. Și, tot ca idee, poți fi un excelent cercetător și profesor universitar fără să publici în reviste cotate ISI…

  2. Usoare, la prima vedere.
    1. EDUCATIA are mai multe mize: plata persoanelor „devotate partidului/partidelor cistigatoare” prin numirea in posturile de directori de scoli, inspectori etc. (multe guri de hranit la regim – salarii relativ mici dar influente MARI – dar si multe posturi), acordarea de „titluri” (grade didactice, conf. prof.), strecurarea unor ordonante, hotariri prin care sa se ocoleasca anumite reglementari care sa-i fericeasca pe „oamenii nostri” si probabil multe altele.
    2. CULTURA – in general oamenii de cultura adevarti sint incomozi oricui este la putere, iar prin minister se pot plati polite, se pot acorda subventii (vezi scandalurile mai vechi ce-i drept cu finantarea filmelor lui Sergiu Nicolaescu), se constata ca anumite cladiri n-au nici o valoarea ca rechinii imobiliari sa le cumpere pe nimic, iar cei implicati de la minister iau spaga sa le ajunga o viata. In plus se pot taia finantari unora ca sa se acorde altora, evident pe criterii politice. Deh! de gustibus…
    3. Respectivii ministri au oarece vizibilitate mai mare sau mai mica, fiind de regula intelectuali de o anumita valoarea, au in general un cuvint de spus pentru aspecte mai „soft”. In functie de umorile personale sau ale partidului care i-a pus acolo isi dau cu parerea despre „creatiile” (termen general aici) „dusmanilor” sau „adversarilor”. Genereaza curente favorabile sau defavorabile.
    Am prezentat aceste idei ca urmare a observatiilor facute de-a lungul anilor asupra reactiilor pe care le-a stirnit si inca le mai stirneste Monica Macovei. Acum ca reputatia ei a fost practic recunoscuta la nivel european au iesit iarasi „oamenii de partid, experti in justitie” care o terfelesc in fel si chip (si justitia si pe MM). Totusi daca analizati „magistralele cuvintari” ale lui Ponta inainte de a fi PM veti observa o constanta a acestora si anume atacul permanent la MM. Comportamentul oamenilor politici este condus de URA, iar daca aceasta imbraca aspecte intelectualiste este „mai frecventabil”. De aceea consider ca aceste ministere sint GRELE, ele lucrind subteran pentru partidul/partidele care isi pun oamenii. Flegma ministrului-actor Diaconu aruncata unui ziarist de la EVz (ziar ostil lui Crin Antonescu) este numai un accident de parcurs, razboaiele sint subterane.
    Un razboi nu se poate cistiga numai cu bombardamentele aviatiei ci si cu desante parasutate in teritoriu inamic.

  3. Interesant locul obtinut la softpower in lume de Romania…Cam „usoarele” astea au o foarte mare importanta cum influentam si cum suntem perceputi in lume….OF, tot cei 2000 de ani de acasa conteaza…

    • Inventivitate avem, oameni inteligenti avem, problema (ca de altfel peste tot ) este finantarea. Si problema asta o sa ramana atata vreme cat nu o sa avem niste oameni acolo la conducere care sa poata explica de ce este nevoie sa se investeasca bani in cercetare si nu in telegondole, mai stiu eu ce parcuri sau sali de sport. Sau ma rog, nu atat de multi, ca trebuie facute si din alea pe alocuri.
      Oricum sunt remarcabile rezultatele, mai ales avand in vedere starea generala a invatamantului romanesc; inca mai exista scoli care functioneaza cu utilitati caracteristice evului mediu.

  4. Stimate domnule profesor,
    Cred ca ori nu intelegeti, ori va prefaceti. Acest spatiu este unul destinat dezbaterilor. Nu este sala de curs, nu este read-book. Are niste reguli, unele de bun simt. Arida teorie spune ca dezbaterea presupune trei elemente esentiale (ethos, logos,pathos), plus o relatie anume intre ethos si pathos. Lipsa oricarui element ne conduce spre altceva. Daca doriti altceva, atunci ar fi bine sa va exprimati in consecinta, nu in dezacord, pentru a face cinste profesiei reprezentate (comunicare parca, nu’i asa ?). Iar bunul simt spune ca atunci cand cineva ti se adreseaza, raspunzi. De aceea cred ca ar trebuie sa va pozitionati fata de ideile refutabile, daca apar, sau sa apreciati partenerul de dialog, macar ca prezenta. Exista si a treia posibilitate, atat de logica incat nu cred ca va scapa.
    Mihai Ionescu
    P.S. Imi pare rau, dar nu pot edita cu diacritice, drept pentru care precizez ca in situatia in care ar apare mai multe interpretari, va rog sa o luati in considerare pe aceea care vi se pare defavorabila.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marian Popescu
Marian Popescu
Marian Popescu este profesor al Universității din București, expert independent în etică și integritate academică, comunicare, artele spectacolului și politici culturale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro