joi, decembrie 1, 2022

Cateva cuvinte despre Securitate


M-am ocupat de acest subiect vreme de decenii. Securitatea si intruchiparile ei postdecembriste s-au ocupat si continua sa se ocupe de mine si de cei cu care împărtășesc valorile societății deschise. Nu ne-au iubit si nu ne iubesc. Nici noi pe ei. Concepută ca “scut si sabie”, Securitatea a fost o organizație secretă, cu tot ce defineste acest gen de fenomene instituționale: Cutume, rituri, ritualuri, juraminte, o mistică a propriei meniri.

Cand Stalin l-a prezentat pe Comisarul Poporului pentru Afacerile Interne Lavrenti Beria ministrului de externe nazist Joachim von Ribbentrop la Moscova, pe 23 august 1939, a folosit cuvintele “Naș Ghimler” (Himmlerul nostru). Securitatea a fost o organizație criminală care a servit neîntrerupt un regim ilegitim si criminal. Securitatea însăși a născocit mitul celor doua Securități: Prima, fără alta patrie decat URSS, compusă din “alogeni” si cozi de topor locale. A doua, patriotică si devotata neamului si gliei, s-a straduit sa apere “valorile nationale”. Prima era Securitatea lui Pantiusa, Nikolski, Mazuru, Dulgheru, Sepeanu, Naum, Gavriliuc, Soltutiu, Enoiu, Negrea, Draghici. A doua, cea a lui Plesita, Stamatoiu, Iulian Vlad, Vasile Malureanu si Aurel Rogojan. Prima, cu sânge pe mâini. A doua, cu studii superioare. Specializata in “brichisire” (cuvant preferat al lui Plesita). Prima, rudimentara. A doua, sofisticata. Prima maligna. A doua, altfel.

Vacanta tovaraseasca, intrigi, lucraturi, suspiciuni, vendete: Nicolae Ceaușescu, Alexandru Draghici, Elena Ceausescu, Marta Draghici in 1966. Un an de la moartea lui Dej, doi ani înainte de debarcarea lui Draghici din organele de conducere si excluderea sa din PCR.

Este o simplificare distorsionantă ori, daca vreti, o distorsiune falsificatoare. Sa ne gandim la cariera generalilor Nicolae Doicaru, Neagu Cozma, Evghenie Tanase. Doicaru, fost membru al Frățiilor de Cruce, a condus regiunea de securitate Constanta in cumplita perioada a Canalului. Ajunge la București si urca vertiginos in ierarhia MAI. Moartea lui Dej il găsește șef al Direcției Informațiilor Externe DIE). Prosperă sub Ceaușescu pana la fuga lui Pacepa. In naratiunile apologetice ale securiștilor ceaușisti se absolutizeaza partiala cezura si se relativizeaza reala continuitate.


Securitatea a avut de-a lungul întregii ei existente propriul esprit de corps si propria viziune despre “legalitatea socialista”. Una care nega drepturile cetateanului ca fiinta juridica. Legile epocii falsificau însăși ideea de lege. Conspirativă ea insasi, Securitatea vedea in jur doar conspirații. Aceasta forma de paranoia este una dintre cele nocive moșteniri ale acelei instituții totalitare.

Distribuie acest articol

45 COMENTARII

  1. Stalin a vrut sa-l decredibilizeze pe Beria cand l-a comparat cu Himmler. Stalin l-a intuit pe Beria ca avea visuri de lider international si a vrut sa-i dea o lectie. In ce priveste securitatea mi se pare firesc sa fie impartita in doua . Prima Securitate, stalinista, tiranica, cu metode salbatice de tip Ejov, din 39 Stalin a interzis tortura fizica, iar a doua de un cu totul alt nivel , sofisticata, intelectula, profesionista. N-as judeca generalizat . Sunt oameni si oameni. Cunosc un caz in care un fost ofiter de securitate imi spunea ca decat sa-i distruga viitorul la unul ce avea visuri de plecare „ii dadeam doua plame sa-si revina. ” Alt exemplu din cartea „Stalin si savantii” in care un general OGPU deschis la minte le spunea savantilor inchisi in lagarul sau ca pot cerceta genetica doar sa nu publice nimic. Cu multa stima!

    • Autorul nu face aceasta discriminare, și bine face. În schimb, o face Dracul de dupa colt care reia ceea ce se scrie in istoriile securisto-nationaliste si, din pacate, se invata in scoala. Astazi, majoritatea romanilor care citesc istorie din carti sau de pe retele sau urmaresc dezbaterile de la tv sunt sub influenta istoriei nationalist-securiste ale cărei elemente cheie sunt : separarea intre securitatea buna, patriotica si cea vanduta, conspirația, protocronismul, idealizarea unor perioade istorice și personalitati, promovarea dictatorilor, sustinerea „familiei traditionale” și a ortodoxiei, negarea Holocaustului si mai ales a contributiei romanesti s.a.
      Acestei boli nu i se va gasi leacul daca interpretarile gen Vladimir Tismaneanu nu vor gasi mijloacele educationale si de raspandire in opinia publica care sa schimbe raportul fată de elucubratiile securistice.

        • Ptotocronismul slav, ortodoxia, idealizarea unor perioade si personalitati istorice, chiar si antidemocratia se combina la Soljeniten intr-un mod „armonios” cu anticomunismul și apararea libertății umane.

        • Tocmai pentru ca erau școliți, securiștii au îmbrățișat naționalism-securismul, deci nu e vorba de comunismul doctrinar pe care Ceaușescu îl afirma, dar în care nu credea.
          Iar similitudinea între serviciile de informații cred ca e o alta eroare. Statul de drept nu a fost și nu este peste tot în lume. Chiar denumirea serviciului și, evident statutul sau, spun ceva: securitatea statului sau serviciu de informații.

    • Apreciați și dvs. cât de puțin tiranică, asu cât de „blândă” era Securitatea în anii 70-80 când ofițeri școliți și spălați îl stâlceau în bătaie pe disidentul Gh. Ursu, pe care l-au și omorât.
      Nu aveți dreptate nici în ce spuneți despre „intuiția” lui Stalin despre dorințele ascunse de mărire ale lui Beria. Nu, pur și simplu cele două regimuri totalitare aveau o mulțime de metode de lucru comune, iar Bera era pur și simplu omologul lui Himmler, Himmler în oglindă: Ghimler. (Au fost publicate documente, inclusiv fotografii, cu echipe mixte de NKVD-iști și SS-iști care „curățau” Polonia, și balticele de „dușmani ai poporului”. Se înțelegeau de minune. Și semănau!

    • „ii dadeam doua plame sa-si revina. ”

      Profesionalism si intelect, unde-i mormantul lui sa ma inchin dupa zece beri occidentale ?

      • In Securitatea de dupa 65 nu ajungea oricine. Erau oameni cu facultati serioase , sefi de promotie, poligloti s.a.m.d.. Trebuie sa fii orb sa nu vezi diferenta. E cu totul alta discutie daca vorbim de regimul comunist in general. Multi dintre securisti erau constienti de limitele si problemele comunismului in Romania NU vreau sa le iau apararea pentru ca cei mai multi s-au desucrcat dupa 89 dar nu as vrea sa cadem in dezinformarea FSN de dupa 89, Armata a fost cu poporul iar Securitatea a fost cu Ceausescu. Represiune a facut si Armata si PCR si Securitatea. Represiune a facut SI FBI-ul si CIA_ul SI DST-ul , toate serviciile de informatii din lume fac supraveghere si represiune. Hoover avea materiale compromitatoare despre toti politicienii americani , inclusiv Roosevelt, asasinarea lui Kennedy s-a facut cel putin cu stiinta CIA. Asta-i natura umana. Puterea corupe, Puterea absoluta , corupe absolut. Pana la urma fiecare individ este responsabil de actiunile lui. Putin echilibru nu strica.

        • Deci securiștii de după 1965 erau niște dizidenți. Nu erau selectați după loialitatea față de regim, îl persiflau în față pe Ceaușescu și în fiecare noapte mâzgâleau cu spray-uri viitorul monument al lui Trosca din Drumul Taberei. Corect? 😀

          Bunică-mea numea chestia asta ”a sta cu fundul în două luntri”. Dacă i-ai făcut monument lui Trosca în Drumul Taberei, înseamnă că în categoria asta îl încadrezi: ”oameni cu facultăți serioase, șefi de promoție, poligloți ș.a.m.d.”
          Well, guess what? Trosca era de fapt contemporan cu Stolojan, cu Dăianu, cu Isărescu și cu Meleșcanu. Nu era contemporan cu Ejov și cu Beria.

    • chiar dacă facem diferență între securitatea „bună” și cea „rea”, nu schimbă faptul că „polițistul bun” și „polițistul rău”, ambii, vor să te bage la pârnaie. că te ia cu morcovul, că te ia cu bățul, tot faci ce vrea sau nu faci ce vrei.

  2. Conspirativitatea, paranoia sunt senzatiile care pot declansa chiar si razboaie mondiale. Razboiul din Ucraina a fost declansat tot din cauza unui regim paranoic, care vede in orice doar conspiratii asupra sa si poporului sau rus. Taiwanul se afla astazi in pericol de a fi invadat si alipit fortat la China, tot datorita paranoiei unui lider comunist care are impresia ca pierde tot daca nu-si alipeste toate insulele din jurul sau. Poporul roman a trait in teroare decenii intregi datorita paranoiei, acestei lipsa de logica in procesul de gandire care scoate tot ce este mai rau dintr-un om. Conspirativitatea este specifica regimurilor totalitare, dictaturilor de orice fel. Intr-o lume cu adevarat libera nu poate exista paranoia, deoarece puterea nu se concentreaza doar in mainile catorva indivizi care iau deciziile, ci este transmisa catre intreaga societate si catre institutiile ei.

    • Apropo de ” Intr-o lume cu adevarat libera nu poate exista paranoia,…”, numele lui Edgar J. Hoover va spune ceva?

      • Hoover este un exemplu de om sanatos, lucid. A vedea comunisti peste tot nu este paranoia, e destul sa-i asculti si diferentiezi omul sanatos la cap de cel tembelizat prin comunism. Omul comunist este cel care este paranoic, vede peste tot dusmani si doreste eliminarea lor.

        • „A vedea comunisti peste tot nu este paranoia…”.
          Da’ ce este? Una din definitii: ,Gândirea paranoică este caracterizată de obicei de neîncredere sau suspiciune față de ceilalți”

          • Domnu’, domnu’, vedeți că vă scapă esențialul: dacă respectivii chiar sunt comuniști, atunci nu e paranoia. Am un amic care e contabil la Penitenciar, iar el vede numai gardieni și deținuți peste tot. Să-i spun că e paranoic? 😀

          • Paranoia este si a crede ca este cineva deasupra celorlalti. Duce la aroganta si supraevaluare. Neincrederea este data de anxietatea si psihopatia de diferite grade.

      • Confundati lucrurile. Hoover a creat FBI-ul pentru a apara lumea libera americana de comunisti, nicidecum pentru a controla societatea ghidat de paranoia. Americanii au realizat pericolul comunist inca din 1945 si au creat institutii pentru a se apara si pentru a-si apara valorile democratice. In astfel de conditii nu prea au avut de ales. Razboiul Rece s-a declansat in urma amenintarilor sovietice si pericolului reprezentat de sovietici. Xi Jinping a facut din China o „fortareata” cu ajutorul serviciilor secrete chineze, tot datorita paranoiei specifica unui regim comunist. Daca n-ar fi existat aceste institutii de intelligence, astazi n-am mai fi trait intr-o lume libera. Si cu toate astea, inca suntem amenintati teribil de foste puteri comuniste pe care le-am crezut „adormite” definitiv dupa 1990. Iata ca nu este asa, iar pericolele la adresa democratiei sunt astazi mai mari decat acum 40 de ani.

        • 1. Nu „Hoover a creat FBI-ul”. El exista de pe la inceputul sec.XX.
          2. Hoover a furnizat ilegal date din dosarele de urmarire comisiei conduse de Joseph Mc. Carhy ale carei activitati de „vanatoare de vrajitoare” a condus la pedepse cu inchisoraea pentru cateva sute de oameni, iar pentru 10-12.000 la pierderea locurilor de munca.
          3. Reciti numai numele personalitatilor culturale incluse pe „lista neagra” si persecutate: zeci de intelectuali ale caror nume vor ramane in istoria culturii lumii, pe cand personaje precum Hoover si Mc Carthy vor dispare, jenante pentru natiunea libera care le-a produs. Daca ati fi trait atunci, de partea cui v-ati fi situat? Eu am ales demult.
          4. Niciodata scopul – oricat de nobil ar arata el- nu scuza mijloacele murdare si, mai presus de toate -ilegale- folosite pentru a-l obtine; iar paranoia- chiar nobil anticomunista- n-a ocolit „lumea libera”, in special America. Aceasta, in conditiile in care SUA era marea victorioasa in WW2, PC american avea cateva zeci de mii de membri iar ea era tara cea mai protejata – geografic macar – de pericolul sovietic.

        • Ramane de vazut de ce aceiasi americani care au realizat pericolul comunist in ’45 au inarmat si finantat acelasi pericol comunist in anii anteriori, permitandu-i sa creasca, si negociind cu el.
          Cand puteau foarte bine sa-i adoarma definitiv cu cateva nukes.

          • Motivații de interes financiar și ocult domnule Crs .Apocalipsa comunistă și armaghddonul final.au existat destule motive din partea multora că cea mai mare tara din lume că suprafața sa devină o bestie apocaliptică comunistă.si a rămas în esență o bestie și în forma ei actuala putinista,din păcate;just Connect the dots.

      • Abuzurile au fost denunțate și studiate de Congres. Legislația a fost modificată pentru a limita durata mandatului directorului FBI. Republica americană (sigur, un stat real nu ideal) a corectat prin mecanisme interne deriva. În mod sigur nu e comparabil FBI-ul, chiar în epoca sa cea mai neagră cu Securitatea.

  3. Din cate am putut sa observ la securistii mai vech si mai noi, incep sa cred ca meseria asta seamana putin cu cea de traficant de droguri. Exista si la unii, si la altii, un risc profesional foarte mare, si anume sa se apuce sa consume si ei din marfa. In Rusia s-au intoxicat si cei de la varful puterii cu propaganda aia de proasta calitate despre maretia Rusiei pe care o vindeau oamenilor de rand de acasa, si diversilor doritori din alte tari Sovieticii parca erau mai constienti de riscurile meseriei decat cei de acum.

    • sovieticii de atunci lucrau la devenirea oligarhilor de acum. la ei nu exista decat viata dupa sah, chiar si moartea si-o joaca la sah.

  4. Mare grijă domnu…,
    că puteți fi acuzat/diagnosticat de către însuși domnul Hellvig că suferiți
    dee…
    Securism!
    Doicaru a murit dupa o partida de vînătoare la Pralea, însă cine să-l fi ucis pe Ioan Petru Culianu taman de Sfinții Împărați?

    • Mai citește dom’le un pic dacă serviciile pe care le-ați menționat se ocupa cu partea interna a securitatii statelor respective și cu jocuri pe tarlalele politice locale.

  5. Securitatea a fost intotdeauna rea si asta o stiu direct.Dupa 20 de ani de regim comunist ” dusmanul de clasa” fusese lichidat;partidele istorice si politicienii lor,bancherii,industriașii,mosierii,vechiul corp ofiteresc,legionarii,partizanii din munti,vechii ziaristi,intelectualii anticomunisti,etc.Toti acestia fie pierisera in lagare,inchjsori,Canal ,fie erau batrani ,bolnavi,saraci si inspaimantati si permament supravegheati.Ca atare , nu mai aveau mevoie de vechile metode de teroare.Se mergea mai mult pe prevenire Regimul Ceausescu declara ca in Romania nu mai exista cenzura si detinuti politici dar nu era nimic. adevarati.Opozantii ajungeau la psihiatrie sau detinuti de drept comun.Procesele politice pe baza articolului 66CP nu mai erau publice .Securitatea era aparatoarea nomenclaturii de partd si de stat si a privillegiillor acesteia.Cu ajutorul ei liderii comunisti au ramas la putere 45deani.

    i

  6. Dom’le, s-a mai îmblînzit și securitatea asta! Acum nu mai bate, se ocupă de pus în funcție președinți, judecători și mai ales cu făcutul de bani. La daune colaterale intră făcutul de doctori și ziariști, in rest, s-auzim numai de bine, cum zicea N.C. Munteanu!

  7. Aceasta teorie a celor doua securitati, una zeloasa in executarea unor ordine care incalcau flagrant pana si constitutia stalinista a democratiei populare RPR, iar celalata preocupata sa respecte legalitatea socialista si chiar sa vina in ajutorul cetateanului RSR nu este o inventie pur romaneasca. Apropos, ideea de Securitate binefactoare, am preluat-o asa cum a fost avansata intr-un documentar la TVR de generalul Mitica Badea, absolvent al Fac. de Fizica unde a fost recrutat de Securitate, si supraveghetor la IFIN-Magurele a lui Valentin Ceausescu . Ca si institutia, aceasta poveste a aparut tot in spatiul sovietic. In anii ‘90 auzeam acest narativ in Rusia din gura unor naivi, unor provocatori dar si a unor “specialisti” in domeniu, cum ar fi fost de exemplu rectorul Universitatii “Infratirii intre Popoare (Drujba Narodov)” din Moscova, un histrion demn de marele circ sovietic care avea un student dintr-o fosta colonie germana din Africa care ii cara geanta pe unde mergea sa conferentieze asupra unor subiecte rasuflate de Teoria Campurilor. Deci, dupa versiunea sovieto-velico-rusa rea a fost eventual CEKA , OGPU, NKVD pentru ca a fost condusa si populata de evrei (multi in Rusia inca mai cred in mod fals ca polonezul Felix Dzerjinski si georgianul Lavrenti Beria erau evrei). Soljenytsin a contribuit si el la aceasta viziune asupra primei perioade din istoria politiei politice sovietice. Folosind argumentul ca dupa moartea lui Stalin dimensiunea si monstruzitatea crimelor a scazut drastic, atunci narativul KGB-ist ne conduce evident la concluzia ca in perioada dintre Hrusciov si Gorbaciov popoarele sovietice au avut in aceasta institutie ,care reprezenta bratul inarmat al PCUS ,mai degraba un prieten decat cu un zbir.
    Vedem de ceva vreme cum se comporta un “produs” al acestei institutii “reformate in bine” in lunga perioada de stagnare, reforma si dezintegrare a URSS. Cand a avut ocazia s-a dovedit poate chiar mai criminal, lipsit de onoare si de decenta decat au fost calaii din timpul Marii Terori.
    Falsificabilitatea teoriei celor doua politii politice s-a petrecut insa in ultimii ani in Rusia putinista si multi nu au observat : pana la urma vechea CEKA nu a fost de fapt nici ea rea. Luati ca prim indicator filmografia ruseasca din ultimii 15 ani – o gasiti pe youtube la “Mosfilm”, “Epic Media”, etc. in care cekistii apar ca niste eroi, sub o forma chiar mai penibila decat o facea filmografia sovietica. Sau punerea in surdina,dupa indepartarea lui Medvedev, a crimelor din timpul Razboiului Civil, a Gulagului, a Katynului etc. sau chiar negarea Holodomorului.
    Nu am nici o indoiala ca daca Romania ar fi avut parte de soarta Bielorusiei, naratiunea celor doua securitati s-ar fi contopit intr-una singura care a fost si va fi “cu poporul pentru popor”.

    • Multumesc pentru excelentul comentariu si pentru sugestii. In cartea pe care am scris-o impreuna cu istoricul de arta Radu Stern, „Communism and Culture: An Introduction” (Palgrave Macmillan, 2022) examinam comunismul ca regim mitocratic.Mitul Revolutiei, mitul Partidului, mitul Vigilentei (Pavlik), mitul ascutirii luptei de clasa, mitul Dusmanului, mitul CEKA, mitul NKVD, mitul Ivan cel Graznic (v. discutiile lui Stalin cu Eisenstein si Cerkassov), mitul Aviatorului (Cikalov), mitul Stahanov, mitul Gagarin, mitul Stierlitz (serialul formativ ptr Putin). Voi reveni cu un scurt text cat de curand. Ar fi de discutat serialul Trotki. Numai bine!

      • Asteptam cu interes o analiza asupra recentei mini-serii „Trotki” cu Constantin Habenski. Actor care a jucat anterior pe rapsodul basarabean
        Petre Lescencu de limba rusa, propietar al unui cabaret pe Calea Victoriei, tot intr-o miniserie care oblitereaza fara rusine din naratiunea cinematografica cei mai tragici ani ai acestui personaj care a fost arestat de Securitate, trimis in sistemul concentrationar si lichidat la penitenciarul Targu Ocna.

  8. Sub orice nume, în orice țară, SECURITATEA e un instrument în mâna statului și face servicii acelui stat, în interesul acelui stat. Ne place să credem că în statele bune, securitatea e bună… Așa să fie!

  9. Am citit recent un banc pe Internet. Zicea că atât Moş Crăciun, cât şi Securistul bun sunt personaje imaginare. Totuşi cred că pot să afirm altceva. Nu din experienţă, ci din experienţa unuia dintre cunoscuţii mei. Această întâmplare reală a povestit-o de faţă cu două persoane, deci nu îi era frică. A, era să uit, a povestit faza pe vremea când încă mai exista Securitatea.

    „La un moment dat, locuiam într-o casă şi lucram ceva prin curte. Era ziua în amiaza mare. Soţia era în casă robotind cine ştie ce. Cum poarta era deschisă, a intrat un băieţaş de vreo zece-doisprezece ani. Era îmbrăcat ţărăneşte, destul de sărăcăcios şi arăta cam obosit. M-a întrebat respectuos dacă pot să îi dau ceva de lucru. Nu mai aveam nimic important de făcut, treaba era gata, aşa că răspunsul meu a fost nu. S-a uitat prin curte întrebător, semn că ar mai fi dorit ceva. Apoi, a plecat, parcă dezamăgit, dar salutând. Peste câteva minute eram în casă, când am observat prin geamul camerei acelaşi băieţaş ce era acum în grădiniţa de zarzavaturi a soţiei, trăgând morcovii afară şi îndesându-i în desaga de pe umăr. Am ieşit repede afară. Auzind zgomotul paşilor mei băieţaşul o porni la fugă spre fundul grădinii, dar acolo gardul era prea înalt. Ca să îl speri, am strigat soţiei cu o voce tunătoare: „Mă, ce faci aici? Nevastă, repede, adă puşca!” La auzul acestor cuvinte, el se repezi disperat spre poartă, singurul loc prin care se putea ieşi afară. În fuga lui nu mai sesiză sfoara pentru întins rufele, pe care nu erau niciun fel de rufe. Contactul cu ea îl făcu să îşi piardă echilibrul şi să cadă pe spate. Mi-a fost suficient să îl prind şi să îl ridic în braţe. Era speriat, tremura. L-am dus în casă, l-am pus la masă şi i-am dat de mâncare. Era în vremea când nu se prea găseau alimente. După ceva timp ne-am despărţit prieteni.

    Veţi spune, nimic neobişnuit! Dar, după câteva zile, vecinul meu îmi spuse pe un ton foarte serios:

    – „Vecine, ar trebui să predaţi puşca aia!”

    Cât am stat acolo nu am reuşit să-l conving că nu am nici o puşcă!”

    Morala? Dacă ar fi fost securistul rău, povestitorul întâmplării nu ar mai fi apucat să povestească întâmplarea. Nici soţia lui.

    • La perchezitia efectuata in ziua de …cand proprietarul nu era in localitate, nu a fost gasita arma raportata de sursa. Am tras concluzia ca arma a fost ascunda prin ingropare intr-un loc necunoscut din curte.
      Obiectivul a ramas sub observatie, sursa prezentand cate un raport la 6 luni.
      In anul 198… obiectivul a fost scos de sub urmarire.

  10. In cele trei decenii binomul securitate-PCR in forma renascuta au erodat siguranta nationala. Asta e, paradoxal, cu mult mai grav decit ce au facut ei inainte. Dupa 89 ei s-au reinventat in forma virulenta. Daca dai pe usa afara un securist, iti intra pe geam doi securist si un nomenclaturist.

    • Modul lor de lucru e sub acoperire si in celule autonome, greu de combatut, dupa sistemul terorismului.

  11. Domnule Tismăneanu,
    Am apreciat întotdeauna articolele scrise de dumneavoastră. Și pentru faptul că aparțin unei persoane care, vreți, nu vreți a aparținut ca (,) copil și adolescent unei familii aparținătoare a ceea ce astăzi numim nomenklatura PCR.
    Acum, referitor la subiect. Aminteați de Securitatea rea și de Securitatea bună. Dac-ar fi fost așa, „Securitatea bună” ar fi continuat să-și batjocoreasca în asemenea hal poporul după 1990 (Virgil Măgueanu & a sa Co. de băieți buni)?
    Cred că este greșit, apoi, ați mai hotărât o categorisire: Securitatea malignă. Pe cea de a doua nu o mai numiți. O voi numi eu: Malignă sau Benignă pentru mine reprezintă o chestia absolut bolnavă. Și unui bolnav nu i se poate spune că este sănătos. Așa că, pe pământul românesc, nu va fi pace atâta vreme cât torționarii de ieri (buni sau răi) nu vor întoarce poporului ceea ce au jefuit a doua oară, prin Bancorex, ceea ce jupuise Ceaușescu odată în 24 de ani (2,4 miliarde $).
    Până atunci mă îndoiesc să fi existat securiști „buni”.

  12. Am avut de-a face cu Securitatea inca de la 16 ani. Pe drept, ca sa zic asa: aruncasem nisate manifeste cu „Jos comunismul” si „Afara rusii din tara”. Vreo 10 ani am tot fost chestionat „amical” de catre militianul din sat (care mi-a cerut sa dau niste recomandari pentru niste vecini, unul la armata, atul la facultate , noroc ca nu am ajuns Presedinte, aveam norocul de legea pentru Basescu. Iar chestionarile de catre militian erau pistol cu apa fata de ale scuristului Mihalache.
    Acum insa, uneori mi se pare ca s-au intimplat altcuiva. Si ma sperie sa aflu ca in America, pe care am venerat-o si inca o venerez, se intimpla ca FBI, CIA ori Ministerul Justitiei sa fie la fel ca Securitatea comunista.
    https://www.tudoran.net/post/welcome-to-banana-republic-i

    https://www.tudoran.net/post/welcome-to-the-banana-republic-ii

  13. Ca si in raportul facut chipurile la comanda lui Basescu spuneti adevarul doar partial. Si chiar imi scapa de ce. De ce nu s-a vazut ca Securitatea fara magistrati, fara justitie, nu ar fi putut face tot acel rau ? De ce nu s-a vrut a se vedea contributia acesteia din urma, la instaurarea comunismului si ulterior la toate atrocitatile ? Oare numai pentru ca trebuia sa existe doar vinovatul de serviciu ? Sau pentru ca si astazi tandemul continua ?

Dă-i un răspuns lui Gheorghe Petrineanu-Clună, fochist Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

 

 

 

Carte recomandată

 
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro