marți, februarie 11, 2025

Catre o adevarata uniune economica si monetara

Saptamana viitoare va avea loc un nou summit UE (13-14 decembrie), unul din punctele-cheie de pe agenda acestuia fiind asa-numitul proiect “Către o adevărată uniune economică şi monetară”. Proiectul, propus de presedintele Consiliului European in colaborare cu presedintele Bancii Centrale Europene, presedintele Comisiei Europene si presedintele Eurogrupului, reprezinta practic planul Europei privind restructurarea zonei euro. Se invoca nevoia de creare a unei uniuni economice si monetare adevarate, cu o integrare mai profunda, incluzand perspectiva crearii unui buget comun pentru toate statele din zona monedei unice si a unei datorii unice, ajungand chiar la o uniune politica pe termen mediu. “Intr-o uniune monetara si economica reala, toate politicile importante economice si fiscale ale statelor membre vor fi un subiect pentru o coordonare mai profunda, pentru supraveghere si sustinere la nivel european” au declarat liderii europeni.

Desi nu i s-a acordat inca importanta cuvenita, in opinia mea, acesta este primul pas adevarat de salvare a zonei euro. Criza zonei euro a scos la suprafata probleme serioase de constructie din temelii a Uniunii Monetare Europene. Este din ce in ce mai evident, cat timp zona euro nu va avea si o uniune fiscala, respectiv una politica, asa cum de altfel spune teoria, ne place sau nu, vorbim despre o uniune monetara incompleta. Pentru a fi functionala, o uniune monetara presupune mult mai mult decat o suma de state ce folosesc aceeasi moneda. Mecanismul este relativ complex, cert este insa ca uniunea fiscala a fost si ramane inca motiv de discordie intre liderii europeni, in pofida studiilor care demonstreaza iminenta unei integrari mult mai profunde.

Europa va trebui sa raspunda insa la intrebarea: mai multa integrare, sau mai multa reglementare? Caci, desi au elemente comune, nu inseamna acelasi lucru. Si nici efectele nu sunt aceleasi. In lipsa posibilitatii concrete de a completa uniunea monetara cu o uniune fiscala, (si ulterior una politica) liderii europeni au venit cu o serie de semi-solutii, vezi Compactul fiscal, Six pack ul, etc si, mai nou, o uniune bancara.

Dupa Tratatul fiscal, uniunea bancara a fost considerata un al doilea mare pas. Marele „merit” al uniunii bancare europene ar urma sa fie ruperea legaturii dintre guvernele puternic indatorate si banci. Privita din acest unghi, uniunea bancara tinde sa fie vazuta de unii ca un fel de solutie perfecta ce va avea rolul de a sparge cercul vicios creat intre criza bancara si criza datoriilor suverane. Departe de a fi sceptica, (si in nici un caz eurosceptica) cred ca nu trebuie sa ne imbatam cu apa rece. Desi se vrea a fi un pas mare, uniunea bancara (daca proiectul va fi dus la bun sfarsit) ramane doar o treapta. Catre ce? Catre integrarea fiscala. In fond, uniunea bancara presupune resurse financiare. De unde vin banii? Asta e intrebarea. Evident, tot din resurse comune care, inevitabil, presusupun aranjamente de natura fiscala. Astfel incat, in opinia mea, mai devreme sau mai traziu ajungem in acelasi punct. Uniunea bancara nu inseamna altceva decat o o punte spre pasul final, inevitabil, de integrare fiscala in spatiul european.

Liderii europeni vor trebui sa inteleaga mai devreme sau mai tarziu ca, din anumite puncte de vedere, suveranitatea nationala nu-si are locul in proiectul UE, cu atat mai putin UEM. Cel putin in virtutea scopului comun pe care si l-au asumat initial. Cat timp  zona euro va fi privita ca o adunatura de state cu interese individuale si nu ca un singur stat cu scop unic, sansele reale ca ea sa reziste in timp sunt foarte mici. Pe fond, problema se rezuma la diferentele dintre tarile ce formeaza UE/zona euro sub aspectul compatibilitatilor structurale, nivelului de competitivitate, etc. Si Statele Unite au state care intotdeauna au fost „deficitare” si state care inotdeauna au mers bine. Sistemul american este insa diferit, mecanismul de redistribuire functineneza de atata timp si functioneza relativ bine. Cu cat vom accepta mai repede diferentele dintre statele europene si, mai ales rolul lor in declasarea crizei europene, dar si in adancirea ei, cu atat mai bine. Sub o forma sau alta, trebuie acceptate solutii structurale ca tari atat de diferite sub aspectul nivelului de dezvoltare economica sa ramana impreuna in proiectul european.

Dezavantajul proiectului propus pe agenda summit ului de saptamana viitoare (adesea invocat) este legat de riscul formarii unei Europe cu doua viteze – tarile euro versus tarile non euro. In opinia mea, aceasta este o falsa problema. In primul rand, daca vrem sa traiasca fatul, trebuie mai intai sa salvam mama. Fara reactii puternice, zona euro nu va fi salvata, prin urmare nici tarile non euro nu vor mai avea unde sa adere. In al doilea rand, tari precum Romania nu ar rezista oricum in zona euro, asa cum este ea construita in momentul de fata. Romania (dar si alte tari non euro) ar fi fara echivoc noua Grecie a zonei euro. Romania, sau o alta tara non euro precum Romania, ar putea rezista intr-o uniune monetara doar atunci cand ii va fi fost construita o umbrela protectoare. Atunci cand pietele vor imprumuta zona euro ca intreg, fara a diferentia dobanda acordata Germaniei de dobanda acordata Greciei sau Romaniei, atunci putem spune ca zona euro are viitor acum si/sau intr-o varianta extinsa. Atunci cand prima de risc (inevitabila, de altfel, pe o piata libera) ar trebui transferata de la piete (care taxeaza orice, actioneaza speculativ si se alarmeaza repede) catre decidentii din zona euro. Cat priveste riscul excluderii tarilor non euro de la masa negocierilor, sa fim seriosi. Nu de putine ori am intrat in aranjamente europene (de dragul importului de credibilitate, uneori ca argument exclusiv), aranjamente care nu ne luau in calcul la capitolul drepturi, ci doar la obligatii.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. buna ziua, Excelenta analiza. Uniunea bancara inseamna aceleasi reguli si pt. bancile fiica din RO. Asa ca, volens-nolens, se integreaza si RO. Si cam 80% din piata bancara fiind integrata, nu mai e posibil imprumutul salbatic (aq se citi dezmat bugetar) nici pe aceasta cale. Greu va fi bugetul pe 2013…..

  2. De fapt „Europa cu doua viteze” in realitate exista chiar azi, sub ochii nostri. Unii nu o recunosc din considerente de „diplomatie”. Dar daca suntem realisti asta e realitatea.

  3. N-am citit articolul. Titlul este suficient ca sa-mi dau seama ca, incepand de azi, uniunea economica si monetara europeana este un subiect care nu ne mai priveste. Din aceasta seara, noi o vom porni spre est.

  4. Se face o mare confuzie, aceea ca uniunea monetara presupune obligatoriu si o politica fiscala, bancara si economica unica. Moneda e doar un instrument de masura. Zona euro a adoptat si niste reguli fiscale insa cu jumatati de masura si de aici toate problemele. Daca era o simpla uniune monetara, Grecia n-ar fi fost o problema. Sunt multe tari care folosesc oficial dolarul american si care impreuna au un PIB mai mare in raport cu SUA decat Grecia in raport cu zona Euro. Ati auzit vreodata ca economia Ecuadorului ameninta stabilitatea dolarului?

    Acestea fiind spuse, cand ma gandesc la tarisoara mea, doresc o uniune economica cat mai stransa, cu legi si reguli comune, nu doar moneda. O politica pan-europoeana economica doar pt zona Euro pare oarecum arbitrara, nu pt ca ar lasa Romania pe din afara, dar cum ramane cu Marea Britanie?

    Propun ca toate tarile UE si cele aspirante sa treaca cat mai curand la Euro, iar in gluma fie spus propun abolirea euro-centului ca e prea mica si a lui 2E ca e prea mare si prea grea.

  5. LPersonal nu agrrez aceasta politica integrationista. Poate da rezultate in zone mai rudimentare dar, sub nici o forma intr-o Europa sofisticata si traditionala. Nu gasesc la dl. Rompuy nici o urma de grija pentru periferia UE, unde ne aflam si noi. Sa fie vorba dinnou de acel mult reclamat spatiu vital german? SUA si-a rezolvat situatia mult mai usor: au masacrat populatia indigena si au creat spatiu vital pentru imigrantii europeni. La ceva similar ne asteptam si acum cu Germania pe pozitia statelor de pe coasta de est. Tot efortul presedintelui Consiliului European are un singur scop, anume, protejarea economica a Germaniei si disiparea deficitului bugetar real catre statele mici din uniune. Cu unii, vezi grecii, merge mai greu, la noi gratie lui El Prezidente, pozitia capra este luata din 2009. Personal, cred ca o piata deschsa, cu bariere relaxate ar duce la o revigorare reala a economiei europene. Orice masura care nu tine cont de realitatea pietelor actuale sau potentiale nu face decat sa adanceasca criza. Daca nu iesim din UE cu productia de marfuri si servicii, daca vom continua sa consumam marfa scumpa germana achizitionata cu bani din imprumuturi nu mai avem nici o sansa. Preconizata uniune bancara europeana este rodul creatiei acelorasi mari experti europeni care au interzis banana curbata. Pentru a obtine profit, uneori ai nevoie de banca alteori nu, insa, intotdeauna ai nevoie de spirit atreprenorial, initiativa si o piata cat mai accesibila. Uniunea monetara, fiscala sichiar cea juridica nu face decat sa blocheze initiativa economica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Aura Socol
Aura Socol
Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supraveghere Financiara A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana, etc.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro