Am urmarit cu o strangere de inima, alaturi de comunitatea academica romaneasca, disputele recente din jurul tezei ca “Toate lucrările de doctorat din mediul academic românesc sunt la nivelul celei semnate de Victor Ponta. Adică sunt nişte compilaţii fără valoare care nu corespund nici pe departe standardelor academice internaţionale.”
Intram intr-un teritoriu foarte delicat. In dorinta de a-l ataca sau apara pe V. Ponta ajungem la anumite excese retorice nu numai nedrepte dar si foarte periculoase. Inteleg sa fim autocritici si exigenti, inteleg sa ne punem cenusa in cap pentru cazurile de tip Ponta. Dar de aici pana la a face totul o apa si un pamant, la nivelul lui Ponta, e cale lunga.
Riscam ca in toata aceasta poveste, victima absoluta sa fie nu politicienii impostori ci restransa si fragila comunitate academica romaneasca, mai précis reputatia ei in tara si strainatate. Or, asa cum se stie, sistemul academic functioneaza pe baza de reputatie. Daca reputatia este distrusa, nu mai ramane mare lucru. Daca reputatia unei comunitati este atacata, subminata in corpore, fiecare membru al ei, individual, va avea de suferit.
Cred ca a venit momentul sa ne intrebam: Chiar vrem sa facem asta? Nu spun ca e rau sau bine, gresit sau corect. Momentan spun doar ca e bine sa gandim inainte. E bine sa fim precauti. Pe plan international astfel de teze, sustinute public, au consecinte palpabile. Chiar vrem ca orice diploma si certificat academic din Romania sa fie tratat apriori cu suspiciune? Chiar vrem asta? Decizii privind angajari, burse, conferinte pot depinde de asta. Aceasta poate fi picatura ce incline balanta in destinele si carierele unor oameni. Sunt costuri individuale ce vor fi platite de oameni nevinovati.
As vrea sa fiu bine inteles: Productia academica romaneasca din ultimii 20 de ani nu a fost si nu este de cea mai buna calitate. Este criticabila din numeroase puncte de vedere. De la limite bibliografice si erori de interpretare la greseli de argumentare si de analiza, de la superficialitate si erori metodologice sau stilistice la probleme de forma si redactare. Se poate critica. Si inca dur. Dar aceste sunt chestiuni de o alta natura decat cazul Ponta.
Pana la urma, despre ce vorbim aici? De exemplu, cand e vorba despre stiintele socio-umane, uitam ca cercetarea doctorala in Romania a trebuit practic sa se reinventeze aproape de la zero in anii 90. Comunitatea a crescut incet si ezitant atat numeric cat si intelectual in toti acesti ani. Ani grei, in care accesul la bibliografie, intrerupt timp de decenii nu a ajuns nici azi sa fie restabilit total, ani in care sursele erau lacunare sau absente, expertiza limitata. Institutional si ca si cultura organizationala, a trebuit sa se recreeeze un adevarat univers inexistent pana atunci. Noile generatii, actuala generatie de doctoranzi, continua acest efort neterminat. Putem aplica standarde extreme de calitate si concluziona ca totul e lipsit de valoare? Sigur.
Dar e corect? Oare chiar este o judecata corecta aceea ce ia un standard de bonitate extrema, il decontextualizeaza si apoi rade la zero cu el un efort de 20 de ani al unei comunitati fragile si complexate care incearca, asa cum poate, sa se auto-inventeze luptandu-se cu propriile limite si un mediu nu tocmai prietenos?
Ma uit de pilda in urma, la propriile mele lucrari doctorale pregatite la mijlocul anilor 90 si publicate ca si carti de sine statatoare spre sfarsitul deceniului respectiv. Sunt un specimen al acestor generatii intelectuale nefericite, bajbaind, tatonand, nevoite sa faca tranzitia intre doua lumi. Am trait aceste vremuri alaturi de colegii mei. Azi aceste lucrari imi par un pic naïve, un pic depasite, un pic stangace, un pic diletante. La vremea aceea insa aveam o cu totul alta impresie: deschideam noi orizonturi pentru stiintele sociale romanesti, cu sustinerea indrumatorilor mei. Eram impreuna parte a unei renasteri intelectuale. Lucram pe banda rulanta, jongland intre 3-4 proiecte sa “aducem la zi” literatura noastra, dezbaterea, disciplinele. Dadeam multe rateuri, dar credeam onest in ceea ce faceam.
Ceea ce la ora asta poate fi catalogat drept stangacie si naivitate, la ora aceea era munca de pionierat. Cel putin asa credea generatia noastra si indrumatorii nostri despre natura eforturilor noastre mai mult sau mai putin reusite. Acum aflam ca am produs compilaţii fără valoare care nu corespund nici pe departe standardelor academice internaţionale. Asa sa fie.
In ceea ce ma priveste, sper sincer ca peste 10-15 ani, cand ma voi uita inapoi la ceea ce am produs azi, sa am aceeasi impresie de lucru depasit. Va fi semnul ca am crescut, ca nu am stat pe loc. Ca intelectualmente nu m-am stins intr-o perfectiune “occidentala” inainte de vreme. Stiu ca majoritatea colegilor mei de generatie gandesc la fel.
Dar nu despre asta e pana la urma vorba aici. Este vorba de faptul ca tot ceea ce s-a produs in comunitatea nostra academica in ultimii 20 de ani este – fara indoiala- criticabil pe multe planuri. Ca vrem sa o facem privind lucrurile nuantat (adica in contextul lor istoric, intelectual si institutional) sau vrem sa o facem in absolut, folosind standarede externe duse la extrem, nici nu mai conteza. Ambele sunt legitime. Realitatea este una singura: O productie fragila, vulnerabila la numeroase forme de critica.
Dar acestea fiind spuse, sa spunem insa si altceva: A critica e un lucru, a reduce tot acest efort colectiv la un ipotetic numitor comun al plagiatului lui V. Ponta e cu totul altceva.
Chiar presupunand ca toate doctoratele din stiintele sociale si umane si o buna parte din cele naturale sunt in mare masura simple compilatii, parafrazari si reinterpretari, aceasta tot nu justifica teza ce sterge cu buretele totul si arunca totul in derizoriul reprezentat magistral de V. Ponta. Vorbim aici de lucruri diferite. A trage toata comunitatea academica in jos si a o comasa sub umbrela lui “Toti sunt la fel ca el…” este (a) nedrept si (b) periculos.
Repet: E bine sa fim precauti. Pe plan international astfel de teze sustinute public au consecinte concrete. Chiar vrem ca orice cercetator, cadru didactic, diploma si certificat academic din Romania sa fie tratat apriori cu suspiciune? Chiar vrem asta? Chiar vrem sa creem o atmosfera tacita de stigmatizare si discriminare pentru cercetatorii romani care si asa au multe bariere si prejudecati de infruntat azi in occident pentru simplu fapt ca sunt romani? Vrem ca decizii individulale privind privind angajari, burse, conferinte sa fie afectate in mod nedrept prin alimentarea acestor prejudecati la un nou nivel de intensitate asupra unei noi categorii sociale din Romania?
Pe scurt, sunt doua lucruri in discutie:
(1) O evaluare realista si critica a nivelului si performatei comunitatii noastre academice din ultimele doua decenii: Ceva normal si acceptabil chiar si atunci cand capata accente excesive si decontextualizate.
(2) O reducere a tot si toate la nivelul performantei lui V.Ponta & co: Ceva gresit si inacceptabil.
In plus, mai e ceva: Comunitatea academica nu are acum nevoie de un climat intern de suspiciune ducand la escaladarea unui razboi civil in care in mod inevitabil granitele intre argumente si acuze de tip (1) si de tip (2) vor ajunge sa se amestece fara discernamant. In afara de Ponta &co nimeni nu are nevoie ca acest scenariu sa fie alimentat. Asta va distruge in mod natural si ultima farama de reputatie pe care aceasta comunitate o mai are in ochii societatii si ai partenerilor occidentali.
Ar fi mai mult decat dezamagitor ca subiectul Ponta, in loc sa puna reflectoarele pe politicienii impostori, sa degenereze in ceva care nu ar face dacat sa-i ajute pe acestia sa se eschiveze, strecoare si mearga mai departe, lasand in urma o comunitate academica ravasita, traumatizata si stigmatizata. E pacat. E mare pacat…
Cred ca indiferent de nuante situatia este trista si Rubiconul a fost trecut, deci „zarurile sunt aruncate” si vor produce efecte cu atat mai grave cu cat Ponta se va ascunde in spatele comunitatii stiintifice din Ro si nu se va grabi sa demisioneze.
…pai, ponta, s-a ascuns chiar in spatele Institutiei Guvernul Romaniei, producand trimiterea acelei rusinoase scrisori Revistei Nature.
Prin aceasta josnica actiune, ponta submineaza autoritatea si asa subreda a institutiei statului, expunand-o ca un complice intr-o incercare de ascundere a adevarului si salvare a unui hot de drept comun.
@Dle Aligica
„“Toate lucrările de doctorat din mediul academic românesc sunt la nivelul celei semnate de Victor Ponta. Adică sunt nişte compilaţii fără valoare care nu corespund nici pe departe standardelor academice internaţionale.””
Daca tot ati dat citatul si ati pus si ghilimele, cred ca ar fi fost corect sa fi pus si nota de subsol, cu numele celui (celei) caruia/careia ii apartine acel citat.
(Chiar daca majoritatea cititorilor il cunoaste deja)
In acest moment cred ca ceea ce conteaza este idea, teza in cauza, nu atat sursa formulei de mai sus.
Dar interventia dv imi permite totusi sa spun ceva despre Alina Mungiu-Pippidi.
Cred ca a gresit lansand aceasta tema pe piata. Dar cred ca si noi gresim daca o judecam condamnand-o in mod absolut si radical din perspectiva acestei erori sau a unor pozitii recente care poate ca nu au convenit partii reformiste a societatii romanesti. Toti putem gresi intr-un moment sau altul.
O cunosc pe Alina de peste 20 de ani. A facut lucruri cu totul remarcabile pentru democratizarea tarii si ar fi pacat ca publicul reformist roman sa-i retraga grabit – in aceasta conjunctura confuza si agitata- tot creditul imens pe care si l-a castigat in timp. Sa acceptam ca uneori nu ne intalnim pe aceeasi pagina, ca ne putem insela, ca uneori e bine sa amanam verdicul final, sa nu ne grabim la concluzia finala si ireversibilia mai ales cand este vorba de cineva care are atat de multe merite trecute.
De acord domnule Aligica, si bine-ar fi ca si doamna Alina Mungiu sa-si insuseasca acest punct de vedere!
Trebuie sa recunoasteti ca exista situatii in care o anumita greseala, nu poate fi iertata in baza „meritelor” anterioare.
Exista situatii in care, nici macar 1000 de merite obtinute anterior nu pot sa „contrabalanseze” o singura greseala facuta ulterior.
Dar, fiecare cu propria-i masura….
Da, domnule Aligica, doamna Mungiu a avut contributii majore la democratizarea Romaniei si la distrugerea libertatii in numele democratiei. Din aceasta perspectiva imi pare unul din personajele cele mai detestabile ale Romaniei moderne.
Este de mentionat ca nu sunt in nici un fel un simpatizant al stangii de tip PSD, domnii Ponta sau Nastase nu sunt oameni pe care-i stimez. Observ doar faptul ca doar faptul ca intre colectivismul de tip Mungiu si cel de tip Ponta- Nastase nu sunt diferente majore.
Vă dau dreptate. Exprimați limpede și rațional un lucru pe care recunosc că l-am simțit și eu, nelămurit, de cîteva zile încoace.
Eu nu sunt de acord. Calitatea lucrarilor de doctorat, masterat sau absolvire este un lucru destul de cunoscut de toata luamea, dar toti ne facem ca nu vedem. Este din seria:
-90% promovare la bacalaureat
-toti doctorii iau spaga
-toti pensionarii pe caz de boala sunt inchipuiti
-toti politicienii sunt corupti
-justitia doarme in romania
-toti tiganii sunt lenesi si hoti
s.a.m.d
Pot continua cu aceste exemple pana maine. Poate ca e aiurea sa incluzi cuvantul „tot” in aceste afirmatii, dar un sambure de adevar exista deoarece daca vezi un tigan care se aproprie de tine intri intr-o pozitie defensiva, daca mergi la doctor pregatestii si banii de spaga, daca vezi un politician promitand verzi si uscate il suspectezi de minciuna.
Pana la urma realitatea nu poate fi negata , intrebarea e daca sa zgandarim cuibul cu viespi sau nu? Eu cred ca credibilitate invatamantului romanesc e de mult stirbita si nu are rost sa incercam sa mentinem aceasta aura de bine incercand sa ascundem mizeria sub pres.
Acum cred ca exista 2 solutii aici:
-fie taiem in carne vie si luam toate lucrarile existente la verificat (nu cred ca e cea mai buna solutie)
-fie schimbam standardele si le dam in cap tuturor de acum inainte daca mai incearca ceva. Un fel de gratiere generala.Pana la urma cred eu ca mizeria nu se arunca in public ci mai degraba se aduna intr-un container si se duce frumos la groapa de gunoi.
Pana la urma aceste diplome stau greu pe umerii tuturor. Spre exemplu daca cineva imi ia lucrarea de licenta la control o sa vada urme de plagiat si diletantism in ea. De ce ? Pentru ca nu am urmat standardele( de exemplu nu am pus sursele la sfarsitul fiecarei pagini si am considerat ca la sfarsit e suficient , nu am cerut aprobarea autorilor de unde am copiat clasificari etc). Desi am absolvit o facultate tehnica iar lucrea mea a fost mai mult 70 % o aplicatie dezvoltata si propusa de mine(100% originala) a trebuit sa fac si o introducere si o incheiere unde am fost obligat sa bag tot felul de definitii si explicatii generale despre tehnologia folosita , despre ce domeniu trateaza lucrarea mea etc Aceste lucruri care nu aveau mare lucru in comun cu aplicatia mea, dar am fost obligat sa completez un numar fix de pagini( o aberatie daca ma intrebi pe mine) si deoarece documentatia se gasea foarte greu a trebuit sa improvizez foarte mult si sa traduc totul din tot felul e limbi deoarece nu exista nimic in romana. Pana la urma a fost vorba si de lene si lipsa de timp. Pentru mine nu era importanta introducerea la care am fost fortat cat aplicatia in sine. Pe langa lucrare a trebuit sa dau si un examen general din o carca de materii pe care le-am facut in timpul facultatii cea ce mi se pare o idee excelenta inca . Profesorii nu s-au plans de asta si nici nu mi-au reprosat prea multe, dar nici nota mare nu am luat( sincer nici acum nu stiu nota , m-a interesat doar sa trec examenul, cu toate ca profesorul meu indrumator cat si comisia au fost destul de impresionati de aplicatie si cunostiintele mele, dar mi-au spus clar ca nota mare nu o sa iau datorita mediei proaste din timpul facultatii, amuzant nu-i asa?).
Am petrecut ceva timp azi noapte reanalizand proiectul meu de licenta si spre surprinderea mea nu am copiat mare lucru ( in jur de 2 pagini si ceva si alea in mare parte reformulate) cea ce cumva confirma cele spuse de Dl Aligica si anume ca generalizarea asta e un pic exagerata . Daca am fost in stare sa presupun ca parti imporatante din lucrarea mea au fost plagiate in stilul Ponta , nu e de mirare ca o sa gandesc la fel despre altii.
Da, chiar vrem asta. Odata si odata trebuie rupta pisica in patru. Raul deja e facut, unii dintre noi avem insa norocul unor ani de experienta deja in afara, ani care au construit increderea angajatorului. Decat o reputatie mincinoasa mai bine deloc. De ce trebuie noi romanii sa ne fofilam mereu, sa pacalim…sa ne „descurcam”??? Nu merge la infinit, recomand foarte multa munca in schimb.
Pe cale de consecinta, si rezultatele dnei AMP sint ca ale lui Ponta? accepta asa ceva ? caci dinsa a spus-o ;)
Si continuind: ce, numai Nastase a furat/ a fost corupt? toti fura, dupa sintagma „azi toata lumea esti hot”.
Apararea unui plagiator si a unui condamnat penal este semn de boala grava.
Reputația în știință este personală, nu de grup național. Cine face judecăți de valoare grupale nu poate fi decât veleitar, nepracticant în ale științei. Ori pentru veleitari oricum românii sunt țigani, hoți, sau cel mult buni pentru munci simple, aceasta este imaginea publică a lor în cel puțin în Europa
În acest context reverificarea tuturor tezelor de doctorat și a manualelor universitare din România nu are ce să facă rău. E treabă simplă pe forma electronică, și cred că rectoratele serioase vor demara acest demers. Ar trebui încurajat, nu subminat. Vă spun că lucrez în domeniu și că 75% dintre studenți plagiază grosolan, în stil Ponta.
Este mai grav să continuăm a avea cultura imposturii decât să ne afectăm imaginea publică, dacă a mai rămas ceva din ea după Mang și Ponta.
In cazul comunitatii stiintifice internationale este prea putin important cum „vrem” noi sa aratam – deci dramatica intrebare „Chiar vrem ca orice cercetator,…din Romania sa fie tratat apriori cu suspiciune? Chiar vrem asta? Chiar vrem ..?” nu are relevanta. Nu este vorba despre ce „vrem” noi sa se vada ci despre ce se vede. Iar in comunitatea stiintifica internationala se „vede” in general obiectiv – vorbim de un mediu stiintific, in care logica si ratiunea isi au primul loc iar fatada si lamentatiile au valoare spre zero. Este ceea ce este. Intr-adevar studentii si cercetatorii romani s-ar putea sa fie priviti cu suspiciune si ramane ca la nivel individual aceste suspiciuni sa fie depasite, probabil cu un efort mai mare decat cei veniti din alte tari. Cum de exemplu probabil ca stiti ca invatamantul superior din China nu are o reputatie buna tocmai din cauze asemanatoare (plagiate, copieri, etc), dar succesul individual este posibil in afara Chinei pt studentii si cercetatori lor. Reputatia sistemului ramane la un nivel scazut insa.
Afirmatia ca toti cercetatorii din Romania sunt ca Ponta m-a indignat peste masura, desi personal am avut sansa si am ales sa imi fac doctoratul in afara tarii. Cu ce drept ii taram pe toti in noroi doar ca sa acoperim un impostor?
Poate ca multe teze de masterat sau chiar doctorat romanesti sunt simple compilatii, dar una e sa pui cap la cap diverse informatii trecute prin filtrul gandirii propri, si alta e sa copiezi cuvant cu cuvant, fraza cu fraza si pagina cu pagina munca altora si sa ti-o atribui cu nonsalanta. Ca simplu student cand mi-am scris lucrarea de licenta am stiut ca asa ceva e inacceptabil. Cum de n-a stiut si Ponta treaba asta? A fost lenes, prost sau prost sfatuit? Nu stiu si nu cred ca conteaza prea mult. Sunt multi altii care n -au facut la fel si a-i baga in aceeasi oala cu Ponta e o calomnie!
Problema e ca acesta comunitate academica are tendinta de a acoperi fraudele de genul plagiatului . Se fac comisii de etica care trebuie sa analizeze colegi de partid , colegi de catedra , colegi care au fost conducatorii de doctorat sau colegi care au fost in comisia de doctorat . Si cum corb la corb nu scoate ochii si de fapt toti se cunosc intre ei e mai convenabila o musamalizare . Cazurile de plagiat dovedit in Romania sunt rare si in general e vorba de indivizi cu gura mai mare de care a fost astefel usor sa scapi
Exact. Una este sa spui ca „toate tezele sunt lucrari fara valoare, de plagiat” si alta este sa spui ca „exista o practica raspandinta a plagiatului si a copiatului”. Evident prima afirmatie este falsa dar a doua cred ca este adevarata. Din indignare fata de prima afirmatie (ca a Ioanei de mai sus) sa nu sarim sa respingem si a doua afirmatie care este de fapt mult mai subtila si merita acceptata si tratata.
Da Ioana indignarea ta e mai mult decit justificata si asa e, foarte multe, as zice chiar majoritatea in special de dupa ‘mijlocul anilor ’90 (majoritatea nu e „totul” in tot cazul!). Daca exista o asa impostura la acest nivel academic, sa vezi ce-i prin licee…e plin de doctori acum! Si toti se prezinta „prof. dr”, te doare mintea! Bine as we speak, la timpul prezent nici nu e prea mare diferenta dintre un „prof. dr” de asta de liceu, si un „prof. dr” de spiru sau dcantemir, totusi n-ar fi rau sa se impaminteneasca si prin Romania distictia dintre teacher and professor.
Oricum un lucru stiu sigur: lucrarea de masterat a masterandului viorel ponta de la UofCatania, nu e! Deloc.
Este in interesul plagiatorilor celebri (Ponta) sa generalizeze si sa alimenteze generalizarile, in speranta ca raspandirea fraudei academice ii face sa para mai putin vinovati.
Ca reprezentant de guvern si functionar public, plagiatura (presupusa) a lui Ponta este cu atat mai grava cu cat el ne reprezinta si in afara tarii. Plagiatura e la fel de condamnabila la oricine, dar nu toti plagiatorii sunt egali.
Ar trebui ca societatea civila si academica romana sa faca presiuni pentru ca verdictul in aceasta disputa sa fie dat inainte ca Ponta sa ne reprezinte la Consiliul European. Asta ar scuti poporul roman de o mare umilinta.
Nu va inteleg domnule Aligica. Pentru prima data! E adevarat ca multe dintre doctoratele conferite in Romania sunt valoric indoielnice. E adevarat ca multe chiar dintre doctoratele in co-tutela sunt si ele valoric indoielnice. La fel de bine se poate spune despre orice doctorat mai ales in stiintele umane unde lucrurile sunt instabile, adesea ideologizate, etc. Insa Ponta a plagiat TREI LUCRARI domnule Aligica! Nu mai este vorba de scapari, erori care apar mai in orice lucrare de doctorat. Este vorba, repet, de trei plagiate (daca sunteti la curent cu ultimele stiri) facute de un prim-ministru!. In ce priveste grija dvs pe plan international, e exagerata, mi se pare sincer un sofism!. Sunt foarte multe schimburi academice intre universitati romanesti si cele din strainate. Aceste schimburi au inceput de ani buni si lumea stie foarte bine, respecta studentii romani. Crediblitatea invatamantului romanesc nu se duce de rapa daca dezvaluim iimpostura lui Ponta sau a altora! Dimpotriva! Este notata pozitiv, asa cum condamnarea lui Nastase a fost notata cu maxim. Cred sa faceti aici, involuntar, jocul acestor impostori daca credeti ca lumea academica occidentala si americana, care de altfel are si ea destule probleme si destui incompetenti, va fi mai toleranta (cat io fi pasand) daca Romania nu-si demasca impostorii. Pozitia domnului Tismaneanu a fost in acest sens absolut corecta (ma refer la ultimul sau articol cu privire la Mungiu Pippidi) distantare totala si absoluta de impostori fara a sugera ca altii care nu copiata sunt in mod necesar de geniu! A face diferenta intre impostori si oameni onesti e fundamental si nu implica ca cei onesti sunt cu totii competenti in mod absolut!
Domnule Daniel,
va rog recititi articolul. Nu imi dau seama ce imi reprosati. Eu iau apararea comunitatii academice romane nu lui V.Ponta.
In esenta zic ceva simplu:
Pe de o parte acordam d-lui Ponta prezumptia de nevinovatie. Dar pe de alta, plecam de la prezumptia de vinovatie in corpore cand vine vorba de comunitatea academica romaneasca.
Nu e bine. Nu e corect. Sau ma rog, nu e corect in viziunea mea. Dar pot sa ma insel.
Daca „prezumtia de vinovatie in corpore” inseamna reputatie proasta atunci trebuie sa o privim obiectiv, asa cum este. Odata un simptom acceptat atunci poate fi tratat.
Stimate Domnule Profesor
Cel putin in medicina, judecati in corpore sunt posibile, asa cum mi se pare mie dupa un stagiu Fulbright in Romania anul acesta.
Lucrez in New York intr-o clinica universitara cu 80 de medici. Nici unul dintre noi nu are Ph.D. In 2010 colectivul nostru a publicat 62 de articole in „top” 10% al revistelor ISI din specialitatea noastra.
In Romania, titlul de doctor in stiinte medicale (transcris Ph.D. pentru strainatate) este obligatoriu pentru cel putin pentru profesori, conferentiari si sefi de lucrari. Asadar, la Universittea de medicina si farmacie din Bucuresti sunt aproximativ 500 de persoane care au acest titlu. In 2010, corpul didactic al UMF Bucuresti, care cuprinde 1580 de perosne, a publicat 64 de articole in „top”10% al revistelor ISI.
Datele imi sugereaza ca prudenta cu privire la competenta stiintifica a medicilor cu Ph.D. din Romania este justificata in coprpore.
Pprof. Dr. Peter Manu
Membru de Onoare al Academiei de Stiinte Medicale din Romania
Ce e impardonabil este amestecul Guvernului prin scrisori si luari de pozitie intr-o problema privata cu iz penal. O fi prim ministru, dar Guvernul nu are competente de avocat sau de protectie a infractorilor.
Absolut Alex,good point!
Imi pare rau ca m-am trezit tarziu, sa zic asa.
Am si eu o intrebare, ignobila in raport atat cu articolul, cat si cu multe dintre comentarii. Una din categoria „fact checking”.
De unde stim ca guvernul a trimis scrisoarea aia agramata in engleza revistei Nature? A vazut cineva vreo copie pe undeva? Se stie cine a semnat-o?
Sunt curios; n-am avut vreme (si nici interes, sincer sa fiu) sa caut detalii. Am citit doar articolul Anne-Mariei Blajan de pe HN, articol care contine o captura de ecran de pe site-ul Nature; captura imi pare complet irelevanta, pentru ca nu e nici macar o fotografie a unui mesaj original, ci o transcriere (a carei introducere de sapte sau zece cuvinte contine ea insasi o greseala).
Chestiunea poate parea minora, dar nu e; are legatura cu articolul de fata.
Desi, spre deosebire de dl. Aligica, eu n-am un doctorat de aparat (pe-al meu l-am abandonat la timp), ii dau intrutotul dreptate – chiar si un singur posesor de doctorat romanesc „veritabil” daca ar fi nedreptatit printr-o astfel de „category thinking” si tot ar fi prea mult. In realitate, cred ca sunt multe sute sau chiar mii de titluri pe deplin meritate. Am avut, de-a lungul a 50 de ani de viata, privilegiul sa cunosc cativa astfel de oameni. Multi ar fi facut super-performanta in alte vremuri si in alte lumi, iar unul dintre ei ar fi putut ajunge, cred (opinie strict subiectiva, desigur), candidat la Nobel. N-a fost sa fie.
Teza pe care o contesta insa dl. Aligica seamana destul de bine cu povestea Nature.
Aici, in esenta, avem de-a face cu o afirmatie implicita a unui redactor (anonim) de la Nature, care intr-un mod destul de ciudat ajunge sa devina un argument anti-VP. Nu stim daca afirmatia e adevarata, nu stim cine a facut-o, nu stim nici cine de la guvern ar fi trimis mesajul incriminat, nici daca mesajul a fost „comandat” sau vreo bravissima initiativa individuala (nu cred ca, exceptandu-l pe Zaharescu, Ponta/USL au apucat sa faca mari schimbari in biroul de presa al guvernului; daca autorul acestui mesaj e un dobitoc agramat acum, este foarte probabil ca era un dobitoc agramat si cu niste saptamani in urma, pe vremea lui MRU/Boc… dar pe-atunci era dobitocul nostru…).
Nu stim mai nimic despre acest incident, dar suntem oricand gata sa dam crezare unui redactor anonim al Nature in fata Guvernului Romaniei. Foarte trist. Iar asta n-are nimic de-a face cu Ponta – problema lui e mult mai grava decat un mesaj stupid.
„Pe de o parte acordam d-lui Ponta prezumptia de nevinovatie. Dar pe de alta, plecam de la prezumptia de vinovatie in corpore cand vine vorba de comunitatea academica romaneasca.” spuneti dvs.
Ponta nu poate beneficia de prezumtia de nevinovatie! Tot ce se discuta pe posturi de televziune, argumentele de gen: „nu suntem in domeniu, nu ne putem pronunta” sunt bullshit! Exista dovezi clare de plagiat! Iar in ce priveste invtamantul romanesc, iarasi nu sunt de acord cu dvs. Nu sistemul de invatamant romanesc e compromis ci profesorul lui Ponta, Adiran Nastase si Ponta, Mang. Nu cred ca putem face un soi de „macro-judgement” conform carui: daca exista un profesor universitar impostor, cu un student impostor, urmeaza ca tot sistemul e corupt, Inseamna ca in sistem sunt un numar de indivizi care nu ar trebui sa fie.
Apoi spuneti in articol:
„Riscam ca in toata aceasta poveste, victima absoluta sa fie nu politicienii impostori ci restransa si fragila comunitate academica romaneasca, mai précis reputatia ei in tara si strainatate. Or, asa cum se stie, sistemul academic functioneaza pe baza de reputatie. Daca reputatia este distrusa, nu mai ramane mare lucru. Daca reputatia unei comunitati este atacata, subminata in corpore, fiecare membru al ei, individual, va avea de suferit”
Deci mai bine tacem dracului din gura pentru a nu-i compormite pe cei buni. Iarasi un sofism. In primul rand Ponta e definitiv compromis pe plan international. Era dinainte cu sau fara doctorat, cata vreme atat cat stanga din Occident nu are are niciun respect fata de PSD/USL de foarte multa vreme. Iar daca are, nu are rost sa asteptam o reactie onesta din partea lor. Deci Romania e compromisa politic prin simpla venire la putere a USL! Revenind la subiect: in Germania au fost descoperite acum ceva ani 500 de de cazuri de doctorate oferite gratos. Este sistemul german compromis in whole? In SUA au fost cazuri de plagiat celebre in toata lumea! Este sistemul compromis in whole? Daca insa Occidentul si SUA gandesc macro atunci inseamna ca oricum nu are rost sa ne pese cata vreme nici ei nu sunt capabili sa-si asume erorile.
Insa, cred eu, discutia e mai complicata. Avem o problema: oficial suntem reprezentati in acest moment de niste corupti incompetenti (tautologie). Pe de alta parte, nu toti romanii sunt corupti, chair daca romanii voteaza majoritar cu USL in noiembrie. Intrebarea care se pune, cum rasturnam situatia, iar in loc de avea corupti si incompetenti sa avem oameni cel putin onesti. Asta depinde foarte de ce intelege votantul. Democratie cu sila nu se poate. Daca ei nu inteleg, atunci efortul de a instala democratie, criterii, etc s-a dus pe rapa si nu mai e chiar nimic de facut. Orice ar fi trebuie sa existe o linie foarte clara de separare intre impostori si non-impostori chiar daca „boborul roman” nu mai este capabil sa inteleaga. Iar daca universitarii din Occident si SUA nu nici ei capabili sa inteleaga diferentele, mai ales ca aceste probleme exista si acolo, atunci, ceea ce cred ei despre Romania devine cu totul irelevant si nu mai e nimic de facut. Pana la urma coruptia din Romania depinde si de cat de corupti sunt altii mai mari.
Dom’lor, reputatia „unui mediului academic” e ceva difuz si relativ. Ceea ce contreaza, de fapt, este reputatia fiecarui membru al acestui mediu. Caci lumea te judeca dupa realizarile proprii, nu dupa mediul de origine. Totusi, o generalizare de felul „daca unul e plagiator dovedit, toti ceilalti sunt la fel” este deplasata, ca sa nu spun mai mult. D.lui Aligica, re. parerea sa critica despre lucrarile sale anterioare: nu este altceva este rezultatul normal al propriei evolutii.
Atunci cand mediul academic nu se straduieste sa elimine elementele care fac de rusine tagma , atunci si mediul academic are macar o problema de credibilitate , in ansamblul ei .
Erata : ansamblul lui
Argumentul e bine sustinut insa nu pot sa il accept cu usurinta.
a) nedrept: nu pot sa pun in paranteze uriasa impostura care inabusa orice viata academica in Romania. Imi pare rau dar nu pot. Traim intr’o cultura in care lipseste intelegerea notiunii de argument. Exista oameni care constituie exceptii dar eu vorbesc despre sistem.
b) periculos: nu pot sa accept o cale care chiar si involuntar poate duce la continuarea principiului „las’ ca merge si asa”. Imi pare rau dar nu pot.
Daca comisia universitatii bucuresti va hotara ca o lucrare in care paragrafe, pagini sau capitole au fost copiate din alta lucrare in acea clipa toti suntem in offside. Asta inseamna ca astea sunt standardele universitatilor din Romania, asta inseamna ca … da, o diploma obtinuta in Romania trebuie tratata cu suspiciune si trebuie verificata.
Apoi:
http://cacheprod.bcub.ro/webopac/List.csp?SearchT1=plagiat&Index1=Uindex04&Database=2&Profile=Default&NumberToRetrieve=50&OpacLanguage=rum&SearchMethod=Find_1&SearchTerm1=plagiat&PreviousList=Start&PageType=Start&RequestId=16135_1&WebPageNr=1&WebAction=NewSearch&StartValue=1&RowRepeat=0&MyChannelCount
http://www.amazon.com/s/ref=nb_sb_noss_1/184-0700845-8821133?url=search-alias%3Daps&field-keywords=plagiarism
Link-urile de mai sus sugereaza ca pererea romanilor despre plagiat poate fi subiect de studii de etnografie si folclor pentru ca este o cultura orala. Pe universitarii romani nu i’a interesat si nu ii intereseaza ce este plagiatul, prefera zvonul si parerea. Dovada ca in cazul penultim de plagiat s’au spus niste enormitati spectaculoase. (pentru copy-paste nu trebuie o expertiza mai inalta de patru clase primare). De regula se copiaza cuvinte nici macar idei.
Aveti dreptate cand faceti distinctia intre cele doua probleme in discutie: 1. evaluarea realista… si 2. reducerea la cazul lui Victor Ponta. Pericolul este ca Ponta&co sa fie subsumat intregului sistem si in cele din urma „autohtonistii” sa aiba castig de cauza iar „axiologia” nationala sa prevaleze.
Problema este insa ca avem un sistem care produce nu numai cunostere ci si valoare. Or, cum poate fi reformat un astfel de sistem? Cum putem reforma valoarea? Acest sistem trebuie sa dea faliment in opinia mea.
PS. Un caz ceva mai vechi: Carmen Andras.
http://www.observatorcultural.ro/PRIMIM-LA-REDACTIE.-In-loc-de-replica-un-eseu-de-imagologie*articleID_20987-articles_details.html
Povestea a ramas in coada de peste evident dar este simptomatica pentru cum functioneaza sistemul. Presa de scandal titra cu litere de’o schioapa ca englezii vin sa ne fure mamaliga… tipic.
Adica daca a plagiat unul cu functii, ca sa-l scapam, tre sa aruncam cu noroi peste toti care au scris ceva cu contributie personala? S-a pierdut uzul ratiunii? Politizarea atinge culmi nebanuite chiar in cea mai depolitizata si cinstita- ghilimele- guvernare. O, Miorita, echivalentul Troiei, te plang.
Off topic: idee de pamflet ( ghilimele aproximative ca nu mai stiu cum sa ma feresc) ” Ca sa nu ramaie repetent si anul acesta, PM, Mam’Mare (Ilici), Mamita (DoktorVater) si matusa ( Dr. Acela de la Cluj, ministru de Externe) s-au hotarat sa-l duca pe copil la capitala= BXL. Restul ad libitum.
Întrutotul de acord cu dumneavoastră. Vă apăraţi munca onestă, miile sau poate zecile de mii de oră de studiu. Vă apăraţi legitim parcursul academic ştiind că aţi depus eforturi corecte în fiecare pas făcut. Ca dvs. sunt şi alţii. Suficienr de mulţi încât să mă determine să nu-mi pierd definitiv speranţa. Dar aţi comis şi greşeala impordonabilă de a accepta tacit în preajma dvs. falsificatorii. Hoţii. Parveniţii. Nulitaţile. Iar ăştia ai şi-o „calitate” aparte : se înmulţesc ca ciupercile după ploaie. Şi-acum sunteţi depăşiţi numeric. Aşa se face că, un lucru de bun simţ ce ar face ca situaţia culpabilizării la comun să nu se producă, şi anume o reacţie dură a mediului academic faţă de cazul Ponta, o delimitare clară faţă de astfel de practici, nu mai este posibilă. Sunteţi copleşiţi numeric, sunteţi nevolnici şi asta numai pentru că, în timp aţi tolerat fenomenul fără a vă gândi că, mai devreme sau mai târziu, mâncând la aceeaşi troacă cu porcii vei sfârşi prin a fi asimilat lor.
NU, grupul nu va fi asimilat.
Exista cel putin un motiv: comunitate internationala nu admite si sorteaza rapid valorile de non-valori. Suntem supusi din ce in ce mai des unei judecati globale, comunitare. Mereu se va putea extrage seva necesara prea a continua primenirea mediului…
Admir prudenta dlui DPA pentru ca orice lucrare este supusa erodarii in timp…
Precautia in aplicarea formulelor sta bine profesorilor.
As spune ca variabila timp este importanta, dar plagiatul ramane plagiat si ieri si astazi si maine.
Este drept! Dar sa nu ne autoculpabilizam, caci ci onest nu aveau ni ci o sansa in fata impostorilor adunati in mediul academic in perioada comunista, pe baza fidelitatii fata de partid si de bratul sau inarmat. Actualli impostori sunt aceeasi ca cei de atunci, sau succesorii lor modelati dupa acelasi calapod. Vezi cuplul A.N.-V.P., care nu constituie o exceptie. Iar Universitatea din Bucuresti nu face decat sa temporizeze: vor trebui gasiti niste experti straini (cunoscatori de limba romana!) care sa cerceteze cazul V.P., de parca profesorii de la Universitate nu ar sti sa citesca si sa compare doua texte identice. Soiul asta de evaluare nu miroase a bine!
Profesorii de drept de la UB stiu sa citeasca bine , dar care nu sunt pe linie de partid subordonati lui Ponta , sunt fosti studenti sau colegi cu Nastase ori cu cei care au format comisia de doctorat . Specialistii in drept si in mod particular drept international public sunt putini , se cunosc toti intre ei . Suficient pentru a ma indoi de obiectivitatea unei asemenea comisii . Mai bine musamalizeaza tot , ca intotdeauna
PS:
Domnule Aligica,
sper ca postarile mele sa nu fie luate ca un atac la adresa domniei dvs. Insa chiar daca inteleg foarte bine intentia dvs, mi se pare ca dati involuntar apa la moara celor care-l sustin pe Ponta si in general celor care au plagiat. Inteleg foarte bine ca adesea occidentalii si americanii judeca romanii dupa criterii de-a dreptul totalitare, toti suntem hoti, etc. fara a semnala niciodata ca sunt si cei care nu sunt hoti, si cei care muncesc onest, si mai sunt si cei exceptionali. Am recurent experienta asta in ultimii 12 ani. De la a fi considerat hot in Europa Occidentala pentru simplu motiv ca sunt cetatean roman, desi eu plecasem acolo pentru studii master, doctorat acceptat de ei, pana la a fi considerat vampir in SUA unde m-am stabilit si aici tot dupa studii. Ignoranta e totusi teribila si printre ei. Un student suedez in stiinte politice la Univ of Stockholm s-a mirat cand i-am spus ca Ceausescu nu mai e la putere! Va dati seama? Nu este singurul caz. Acum trebuie si ei sa puna laba pe carte, nu doar noi! Dar poate, foarte probabil, nici Occidentul, nici SUA, nu mai judeca in functie de criteriile meritocratiei, ci dupa un irational sens comun financiar.. Vedeti in WSJ unul dintre editorialele lui B, Sephens:
http://online.wsj.com/article/global_view.html
Mai era inca unul foarte interesant despre absolventi de stiinte politice in Ivy League care habar nu aveau de istorie contemporana americana si nu citisera nici macar US Constitution!
“Toate lucrările de doctorat din mediul academic românesc sunt la nivelul celei semnate de Victor Ponta. Adică sunt nişte compilaţii fără valoare care nu corespund nici pe departe standardelor academice internaţionale.”
Evident, la nivelul generalizarii, o afirmatie ce nu e laudativa la adresa PM; la acelasi nivel insa, luind in considerare i/responsabilitatea emitatorului, e o vacherie` ( ceea ce ar putea fi imaginea unei perfecte adecvari a ultimei la natura celui dintii)
„Toate lucrarile” se putea inlocui cu „Majoritatea lucrarilor” , iar afirmatia era perfect valabila .
Existenta lui Ponta, nepedepsita si acceptata de mediul academic romanesc este sinucidere. Nimeni distruge reputatia mai concret decat o face Mr. Ponta.
Sa va dau un exemplu: in Germania, cand ministrul apararii sustinea extrem de convins ca nu e vinovat (a facut si el asta, doar nu era sa plece imediat) comunitatea academica germana a iesit in strada si a protestat in fata guvernului, toate ziarele vuiau si televiziunile prezentau profesori renumiti care refuzau sa apara in fata studentilor si sa le ceara sa fie onesti atata vreme cat ministrul minte cu nerusinare.
Diferenta: NIMENI nu a incercat sa il scape pe ministru de pedeapsa si de demisie aruncand in derizoriu toate tezele de doctorat acordate de universitatile Germane. Ceea ce fac acum cei care ii inghit, pe nemestecate, plagiatul astia, e exact asta!!!
Rusine
Domnule Aligica,
Exclus sa comentez aprobator afirmatiile domanie Mungiu Prippidi care sunt factual eronate (este suficient sa gasim o singura teza de doctorat obtinuta in Romania care sa corespunda normelor metodologice vestice si afirmatia cade).
Dar cred ca anatema care cade asupra universului academic roman nu se refera, asa cum prezentati in articol, la eventuale stangacii ale continutului (nivelul tehnic) ci la onsestitate si integritate. Spre exemplu, http://vaisamar.wordpress.com/2012/06/19/am-vazut-teza-lui-victor-ponta-un-plagiat-penal-de-rasunet-international/ – nu stiu cine este autorul (se prezinta in pagina „about me”) dar analiza mi se pare pertinenta. Ideea este ca un asemenea nivel de neprofesionalism si o asemenea atitudine debordanta cum am vazut din partea domnului Diaconu (Dumitru, nu Ion) sau din partea doamnei Miga-Besteliu, nu poate fi explicata plauzibil decat prin frauda concertata. Nu am alta cale decat sa presupun ca toti partasii la aceasta lucrare de doctorat stiau foarte bine ca este o facatura ordinara si au trecut prin intreg procesul academic ca prin branza.
Din pacate nu este singurul caz. Universul academic romanesc isi are bazele in trecutul comunist si nu s-a debarasat de acesta catusi de putin.
Retineti interviul acordat de Andrei Marga publicatiei online hotnews? Mai pomeneste azi cineva de acel interviu, de acea crasa dovada de nesimtire a actualului ministru de externe? Credeti ca acea atitudine este generata de o predilectie catre onestitate intelectuala? Eu nu. Domnul Marga este profesor doctor in filosofie si a fost rectorul Universitatii Babes-Boylai, cati ani? Numarul de lucrari publicate este impresionant, dar aveti curajul sa luati acele publicatii sa verificati valoarea lor stiintifica? Unii dintre colegii de comentarii de pe hotnews, in urma scandalosului intreviu copy-paste, au avut un pic de curiozitate si n-au fost tocmai placut impresionati de rezultate.
Copy-paste-ul nu este boala tehnologica. Este boala comunista. In epoca lui Apov si Camilov, toti acesti oameni au facut scoala si au invatat copierea pe rupte. Problema este endemica, oricat am vrea sa protejam sistemul. Problema nu este doar incompetenta (mai mica sau mai mare) de care unii dau dovada, sau lipsa de experienta (ambele se vindeca si toti ne-am nascut „prosti”), ci reaua vointa, frauda constienta, furtul.
Imi pare foarte rau ca nu gasesc in arhivele hotnews rusinosul interviu al lui Marga. Daca il gasesc revin.
„Copy-paste-ul nu este boala tehnologica. Este boala comunista. In epoca lui Apov si Camilov, toti acesti oameni au facut scoala si au invatat copierea pe rupte”.
Nu va contrazic, insa am toate motivele sa cred ca furtul de acest gen, si nu numai, nu este doar o boala comunista. A devenit o boala universala unde a fi comunist nu este altceva decat legalizarea furtului. Plagiat exista in toate mediile academice fara exceptie.Cum la fel de bine incurajarea ignorantei, judecatilor strambe a devenit o practica institutionala larg raspandita in lume. Metoda cea mai eficienta de a distruge din temelii o societate este coruperea sistemului educational prin simpla eliminare a unui set de valori.
Cat de mizerabil este acesta Ponta incat pana si intr-un sistem corupt, nu a reusit sa scrie o teza de doctorat mizerabila, dar onesta..Nici macar asta nu a putut… Va dati seama cine conduce Romania? Un soi de Ceausescu..
Am promis ca revin. http://www.hotnews.ro/stiri-politic-8194841-andrei-marga-discuta-online-cititorii-hotnews-luni-ora-10-00.htm
In acest „interviu” Andrei Marga nu a fost prezent fizic in studiourile RFI/Hotnews cum se intampla de obicei in formatul emisiunii. A cerut sa poata raspunde online la interbarile cititorilor din confortul biroului sau de rector (pe vremea aceea) din Cluj.
Toate raspunsurile, absolut toate, sunt autoplagiat. A luat paragrafe intregi din articole recente pe tema emisiunii si le-a copiat de-a valma in raspunsurile sale. Fara sa citeasca intrebarile, fara sa se asigure ca au vreo noima.
Acesta este ministrul nostru de externe in clipa de fata. Acesta este fostul ministru al invatamantului din epoca Constantinescu.
Am vazut un protest timid al lui Stefan Vlaston si cam atat. Nici macar Dan Tapalaga nu a reactionat la aceasta uriasa dovada de dispret fata de public, fata de cititori.
Acesta este marele Andrei Marga.
Acestia sunt marii nostri profesori universitari doctori in filosofie, rectori. Credeti ca obiceiul asta de a face copy si paste al lui Marga in interviu este o chestie aparuta in 2011 sau e mai veche?
Cat a fost rector si profesor, a predat ctrl+c, ctrl+v la cursurile sale de filosofie? Oare cate doctorate i-or fi trecut prin mana la care sa fi zis „bravo! frumos copiat domnul doctorand! aprob!”
Mai ales (si asta e cel mai important) cand vad ca toti comentatorii hotnews se sesizeaza, cand scriu pe redactia hotnews, scriu personal char si lui Dan Tapalaga, si singura reactie publica pe care o vad la gradul urias de nesimtire si impostura al lui Marga in acel interviu este ca respectabilul Stefan Vlaston face nota discordanta atragand atentia la subiect, in rest toata lumea tace.
Asta este marele pacat al universului academic roman, toata lumea stie, toata lumea tace, toata lumea aproba prin tacerea asta. Nimeni nu se scandalizeaza. Asa ca iata, chiar daca prin scandalul asta devenim complet izolati in lume, nu pot sa nu am satisfactie uriasa vazand inca un impostor demascat.
Lumea academica romana este ca si inexistenta. Apreciez ca exista exceptii, dar regula este nesimtirea, coruptia, goalina „elevata”, limbajul de lemn, copiatul pe branci, tovarasia in impostura crasa.
Aici sunt 2 chestiuni distincte
1.Dumneavoastra spuneti,in substrat,ca in toate tarile comuniste si in toata cele din lumea a treia ,aceasta practica a plagiatului exista si sa nu fim foarte rai cu ai nostri ,daca vrem sa mai scoatem nasul in lume
2.Coruptia in randul politicienilor ar trebui pedepsita
Aceasta argumentatie este gresita din 2 motive
1.Conducatorii tarii sunt tot din randul nostru;prin urmare daca noi ramanem murdari acest scenariu se va repeta in viitor
2.Este adevarat ca exista probleme si in alte tari dar pe noi ar trebui sa ne intereseze problemele noastre
automultumumirea nu e de bun augur
Nu, nu spun ca „in toate tarile comuniste si in toata cele din lumea a treia ,aceasta practica a plagiatului exista si sa nu fim foarte rai cu ai nostri….” samd . Ma intelegeti gresit.
Spun ca slabe asa cum ar fi lucrarile de doctorat produse in sistem (inclusiv ale subsemnatlului) totusi nu sunt intocmite pe formula lui V Ponta. Pot fi slabe dar nu-s plagiate. Sunt doua chestiuni diferite.
Nu se poate generaliza sub nici o forma ideea ca toate tezele de doctorat din Romania sunt facute dupa modelul „Ponta”. Nu stiu care sunt normele la facultatile de drept (dovada ca si teza Codrutei Kovesi este in discutie), dar in universitatile serioase, la marea majoritate a facultatilor, lucrarile sunt cel putin cinstite si corect redactate, chiar daca nu au o valoare stiintifica remarcabila.
Sotul meu are doua doctorate: unul in Romania in calculatoare si celalat in strainatate in matematica. Intradevar, analizand stiintific, intre ele este o diferenta (a contat foarte mult si mediul academic, mult mai efervescent „dincolo”). Dar ambele sunt sunt originale 100% si redactate dupa aceleasi reguli. Pentru lucrarea din Romania a cerut aprobarea autorilor (germani amandoi) pentru un grafic si un citat de vreo 6-7 randuri, semnificativ in formularea autorului. In rest au fost numai reformulari referite din greu. Chiar si pentru notiuni a introdus referinte, plus referintele indirecte (cele cu „apud”). Toti 3 referentii i-au citit lucrarea rand cu rand si au venit cu observatii si corectii daca a fost cazul; unul dintre ei era din afara disciplinei tocmai ca sa sesizeze eventualele inconsistente.
Fiul nostru este student la psihologie. Din primul an de facultate a fost batut la cap cu rigorile editarii referatelor. Cred ca a primit si niste instructiuni scrise.
Cu ocazia discutiilor generate de lucrarea lui Ponta, cautand pe internet, prietenul Google mi-a intors un document de la Universitatea din Tg Jiu (o universitate mica, de cota B sau C) cu reguli extrem de clare de redactare; inclusiv precizarea ca un citat nu poate avea in text mai mult de 3 randuri; daca e mai mare trece la subsol sau chiar in anexe.
Am dat atatea detalii, poate plictisitoare, pentru a exemplifica absurdul generalizarii.
E nedrept sa negi munca a mii de oameni pentru cateva zeci de politicieni nesimtiti si imorali care vor sa se impauneze cu titluri (probabil ca mai vor sa traga si niste bani nemunciti de la universitatile particulare). Si sunt convinsa ca in afara lumii lor se vor gasi foarte putine cazuri similare.
Cred ca abordarea cea mai buna ar fi in 2 directii:
1. care a fost prins cu ocaua mica, taxat fara acceptarea argumentelor de tipul „nu am stiut”, „eroare de redactare” (V. Ponta, declaratie de presa, iunie 2012) :), etc; asa ceva nu exista la doctorat; ocazie de a mai curata clasa politica :)
2. elaborarea de norme clare, in fiecare universitate si facultate si crearea unui mecanism institutionalizat de diseminare; iar acest lucru sa faca parte din criteriile de evaluare academica :).
Implementarea unor norme depinde in totalitate de indivizii care le implementeza. Romania e intr-o situatie critica. lipsesc persoanele care trebuie sa implemteze aceste norme sau daca aceste persoane exista ele pot fi demise, corupte etc (vezi ICR). E ca si in povestea aceea cu un tip care-si scrie intr-un carnet o informatie confidentiala si ascunde carnetul. Dupa care ia un alt carnet in care scrie unde a ascuns carnetul initial ,Dupa care ia un alt in carnet in care scrie unde a ascuns carnetul unde a scris unde a ascuns carnetul initial, samd. Redactarea unor norme nu e o problema, problema este ca implementarea lor depinde de indivizii care trebuie sa aplice aceste norme. Ponta a plagiat, a recunoscut chiar, dar il doare in cot de dovada plagiatului. Nu m-as mira ca cei pe care i-a plagiat sa fi plagiat la randul lor. Nastase e inchis pentru coruptie, dar cu o populatie tampita primeste flori si vizite la spital, ministrul de interne il suna, etc. Este Ponta un plagiator ordinar! Da. Este Nastase un infractor ordinar? Da. Si? spun ei tocmai pentru ca majoritatea populatiei ii adora. A luat guvernul Boc masurile corecte? Da. Dar nu conteaza pentru populatia Romaniei. Jos Basescu!. Sper sa aiba MRU dreptate cand spune ca sunt foarte multi alegatori de dreapta care nu ies la vot. Mi-e insa teama ca majoritatea populatiei din Romania nu vrea, nu poate o doare in fund de standarde, de ce trebuie facut sau nu. Ba mai mult considera aceste standarde dusmanul de moarte al fericirii lor. Iar daca majoritatea gandeste asa, atunci poate e timpul ca cei care au ramas acolo dar mai fac distinctia intre bine si rau sa-si ia bagajele si sa plece inainte sa fie ucisi. Sa nu uitam totusi ca majoritatea romanilor au mentinut comunismul de buna voie. Prin urmare nu poti avea democratie in nicio tara cata vreme populatia acelei tari in majoritatea ei nu o doreste.
Luata de val am uitat comentariul: din toata inima aveti dreptate. Una este onestitatea si alta este calitatea. AMP pune semnul „=” intre ele si nu este corect.
Daca pentru calitate poate fi o oarecare indulgenta, avand in vedere toate problemele istorice prin care am trecut, pentru lipsa de onestitate, sau mai clar furt si minciuna, nu exista.
Kant ar spune ca cineva este competent deci onest in sensul in care competenta implica o dorinta/putere de a intelege care determina actiuni morale in sine. Dar daca in Romania s-a (re)ajuns sa speram ca un prim-ministru ar trebui macar sa fie onest,competenta devenind iarasi un ideal absolut, uite avem discutiile astea…
Nu pot sa cred.. acum o luna de zile il aveam pe Mihai Razvan Ungureanu prim-ministru iar acum s-a ajuns aici… Bai romani, treziti-va pentru numele lui Isus, Mohamed, Buddha sau mai stiu eu ce zei are fiecare!
Pana la urma, nu stiu in ce masura comunitatea stiintifica din afara Romaniei (din care fac parte impreuna cu multi dintre cei ce au comentat articolul incitant al prof. Aligica) este sau va fi interesata de reputatia comunitatii stiintifice din Romania. Daca doresc sa angajez pe cineva (din Romania, dar si din Statele Unite),, ma uit la cat a publicat in reviste bune, nu la ce are in teza de doctorat..
Aveti dreptate: pana la urma doctoratul este decat o lucrare ce marcheaza sfrsitul uceniciei, intrarea in breasla, un jalon de etapa. Un cercetator sau profesor se judeca prin ce a facut dupa doctorat….
Draga domnule Aligica,
ar fi bine sa nu mai creati mari discutii pe baza a ceva care nici nu e un text semnat de cineva (dna AMP are mai multe texte excelente despre plagiat si o propunere pe Romania Curata, discutata si aici), si lansata acum o luna, sa fie verificate toate doctoratele, profesoratele si conferentiatele). Ce invocati dvs este un citat din ziarul Adevarul, scos dupa un radio si o televiziune, unde am auzit-o si eu, era mult mai nuantat, se referea la ‘legal scholars’, asspus destul de clar, in RO sint vreo 2-3 oameni cu lucrari referate in acel domeniu, deci cine da doctorate nu are de fapt dreptul pe legea noua, ce sa mai vorbim cui le da, adica lui Ponta? Pe scurt, era doar vorba de drept, or mai fi si alte discutii, dar ce am auzit eu la RFI si pe TVR Info astea au fost argumentele, reduse in Adevarul, Plus altele, destul de subtile, despre medievalismul doctoratelor la romani, mai informati-av un pic, daca nu faceti parte din categorie excelent descrisa de ea in textul de aici, http://www.ziare.com/victor-ponta/premier/invitatii-ziare-com-alina-mungiu-pippidi-circul-nostru-va-prezinta-1174382,
adica cei interesati doar de plagiatul lui Ponta ca sint de la PDL (in vreme ce cei de la PSD sint doar interesati de plagiatul lui Udrea). Pe Romania Curata se duce o lupta mai veche cu impostura universitara in care cazul lui ponta, orict ar pasiona el pe cine e interesat doar de politica, este doar un caz. Problema e mai mare. Nu il apara nimeni pe Ponta, cum puteti vedea chiar din textul citat. Daca mai vreti alte referinte, vedeti pe Forumul Academic Roman, discutia e mai veche.
Domnule Gelu,
1. Sunt primul care sa recunoasca meritele doamnei Mungiu, inclusiv in chestiunile notate de dv. De altfel intre timp chiar am mentionat asta explicit mai sus intr-un comentariu, inainte si independent de interventia dv.
2. Citatul respectiv a fost publicat in Adevarul si preluat de mai multe publicatii – la ora la care am scris nu exista nici un element care sa fi indicat ca este ceva scos din context.
3. Oricum notasem deja ca nu cine a spus asta conteaza ci conteaza idea in sine, teza culpabilitatii colective, care a inceput sa circule, sa fie discutata (si sa fie folosita spre apararea lui VP).
4. Daca este intr-adevar ceva scos din context, ma bucur sincer.
Dle. Aligica
cred ca este pentru a 3-a oara cand va spun un lucru, sper sa reflectati macar de data asta, caci datile precedente nu ati binevoit nici macar un raspuns.
Cand vreti sa intelegeti ca dna. Mungiu doreste reforma invatamantului si ca cel mai bun lucru este sa lucrati impreuna cu dumneai si cu cei de pe Romania Curata si nu sa va tot incontrati pe motivul simpatiilor dvs. politice?
D-le Stoica,
va raspund dar nu prea stiu ce altceva sa spun decat ca sunt de acord cu dv. Cu o singura exceptie. Nu e o problema de simpatii politice.
dle. Aligica,
Mersi de raspuns, inseamna ca am citit eu gresit paragraful doi din articol; oricum asta este mai putin important. Nu recunosc citatul din primul paragraf, dar tot ce se poate ca in anumite articole se poate exagera pentru ca mesajul cheie sa fie mai puternic (o fac si eu deseori). Dar si asta este mai putin important.
Este mai important sa folosim cu inteligenta scandalul doctoratului lui Ponta (care, in opinia mea, are un guvern atat de prost incat nu va rezista oricum prea mult) pentru a pune ordine in modul in care se acorda doctorate in Romania. Sa folosim acest scandal pentru ca Universitatile din Bucuresti sa aiba la conducere, la catedre, etc, oameni care sunt pasionati de educatie si care cer performanta de la studenti si nu compilatii, smecherii si copiute.
Asta cred eu ca e miza. Iar pentru asta este mai bine sa lucrati impreuna, zau. Stiti unde este site-ul Romania Curata, sunt convins ca o sa fiti primit cu bratele deschise.
Imi bag nasul intr-o discutie unde nu-mi fierbe oala, sunt insa curios domnule Stoica cum poate doamna Pippidi, o socialista de caviar, sa reformeze invatamantul romanesc cand invatamantul pre-universitar din SUA si multe tari occcidentale a ajuns intr-o stare jalnica tocmai din cauza principiilor socialismului de caviar? To unpack, exista, asa cum vor unii sa creada, doua „stangi”. Una totalitara, si una democratica. In mod evident PSD este o stanga semi-totalitara care ar dori sa (re)devina totalitara dar (inca) nu poate. Sa presupunem ca stanga democratica care o descrie pe doamna Pippidi, Marga, cei de la CriticAtac, sau mai stiu eu care altii, nu e totalitara dar principiile care o ghideaza (pe ea, stanga democratica) sunt falimentare. In toate tarile din Europa Occidentala, statele din SUA unde s-a aplicat principiul tolerantei s-au obtinut aceleasi rezultate: o educatie mizerabila/ o economie penibila. Deci nu inteleg cum domnul Aligica, daca dansul tine la meritocratie, poate participa (principial vorbind) la Romania Curata cu Pippidi cand, pe termen lung, rezultatul ar fi acelasi daca principiile socialiste ale lui M-Pippidi sunt implementate? To sum up, daca o luati doar la nivel de principii, lucrurile deja nu merg..
dle. Daniel,
Sincer, speram ca dl. Aligica sa va traga de maneca sa va arate cat de mult gresiti, doar sunteti la domnia sa pe blog. Vad ca nu o face, o fac eu.
Ceea ce este important este ca invatamantul sa functioneze bine ca institutie, indiferent de cine este la putere. Constructia institutionala nu are nimic de-a face cu stanga sau cu dreapta. Sunt putine institutii care functioneaza bine in Romania. De ex. ICR este condusa de dl. Patapievici (care este un om considerat de „dreapta” iar Romania Curata l-a aparat mai bine decat PDL-ul), SMURD este condusa de dl. Arafat iar BNR-ul este condusa de Mugur Isarescu. Asadar avem 3 institutii care functioneaza bine si care sunt conduse de 3 oameni cu opinii politice diferite.
Asta inseamna constructia institutionala: ca indiferent de cine e la putere, sistemul de invatamant sa fie eficient si sa-si indeplineasca obiectivele publice.
Daca doriti sa aflati mai mult despre cum trebuie sa functioneze bine o institutie si cum se face lucrul asta in mod practic, va rog sa ma vizitati pe blog.
Sunt in profund dezacord cu dvs domnule Stoica. Toate institutiile, fara exceptie, sunt efectul felului in care indivizii se inteleg pe sine, pe altii si realitatea (contextul) naturala din care fac parte. Nu are rost sa intram in discutii complicate de filosofia psihologiei dar putem spune macar ca felul in care arata o institutie si in general o societate este expresia directa a felului in care este construita mintea celor care formeaza societatea si felul in care ei concep institutiile. Nu exista o „neutralitate” institutionala, cum nu exista o „neutralitate” religioasa, sociala si asa mai departe. Deci va trag eu de maneca si va sugerez sa cercetati mai indeaproape fundamentul psihologice ale societatii si institutiei. In plus va sugerez sa luati un curs de istorie institutionala unde veti vedea ca institutiile si societatea sunt in continua transformare tocmai pentru ca ele sunt efectul gandirii unor indivizi si felului, inca odata, in care acestia inteleg sa-si rezolve niste probleme intr-un anumit context si timp.
PS. In plus cred ca pur si simplu nu ati inteles replica mea. In ultimul meu raspuns v-am dat un hint, insa am impresia ca tot nu veti intelege. Asta pentru simplu motiv, speculand raspunsul domniei voastre, ca nu intelegeti, pare-se, lucruri de substanta cum ar fi:
1. influenta principiilor politice asupra felului in care se constituie o institutie (de exemplu, X este socialist prin urmare considera ca institutia determina individul in sens totdeauna unidrectional, Y este de dreapta prin urmare considera ca intre individ si institutie trebuie sa existe un dialog, o reciprocitate care implica critical feedback at any moment, si mai mult decat atat, institutia devine umil servitor -in sens constructiv- al progresului individual)
2. dimensiune psihologica a principiilor socialismului si a dreptei (de exemplu, X consider ca institutia determina individul de vreme ce deja, avant, crede ca fiintele umane nu sunt capabile de reflexie si constiinta autonoma si nu au dreptul la asa ceva – Blank Slate Theory, Y consider ca orice individ este in mod natural capabil de gandire autonoma cel putin la un anumit nivel, prin urmare institutia nu poate si nu are dreptul decat sa puna la indemana unui individ toate uneletele existente la un moment dat care-l pot ajuta pe individ sa decida ce este mai bine pentru el)
Odata lamurite aceste aspecte, care nici macar nu se discuta in societate romaneasca in mod plenar, desi ar trebui tinand cont Romania este inca la piciorul broastei, putem trece la analiza pragmatica a institutiei, mai precis la consecintele directe pe termen lung al implementarii princiiplor socialiste vs cele de dreapta (sau combinatii). Abia dupa acestea putem decide in mod plenar ce functioneaza bine si de ce.. Deci nu e indeajuns sa spunem doamna si domnul X,Y sunt OK, problema este cine intelege mai constructiv problema institutionalitatii in ansamblu.
Acum ce o face doamna Pippidi si domnul Aligica nu e treaba mea eu nefind invitat sa decid nimic, dar bloggarim, n’est pas?
Un soi de concluzie:
Domnule Aligica,
in Romania in acest moment avem de a face cu „the syndicate of organized crime” (USL). Cu asemenea oameni nu se mai poate lupta in idei, e nevoie de ofiteri de politie/magistrati duri care sa aplice legea in sensul in care Falcone si Borselino au inteles sa aplice legea in Italia. Toate discutiile ce le aveam despre democratie, norme, etc., sunt vide daca lipseste mana de fier a justitiei. Monica Macovei in sensul acesta trebuie protejata, sustinuta cu orice pret.
Multe multumiri.
Este evident ca societatea academica autentica are de suferit . Pe mine insa m-a surprins tacerea… Sa inteleg ca si in mediul academic se asteapta „verdictul” comisiei de etica ? Daca cei care sunt direct afectati de asemenea scandaluri nu isi apara fara echivoc, public si vehement „teritoriul” cine sa o faca ?
Nu are de ce sa tev surprinda tacerea. O intreaga Academie Romana, cu institutele aferente e subjugata de fundatia lui Dan Voiculescu. Nimeni nu a sesizat aceasta infiltrare misealeasca. Din cand in cand, ii plimba cu masinuta si le da oscioare de ros. Concluzia? Altar. In plus, multi dintre prof.dr. de pe acolo sunt „fosti”, ipochimene inghetate in crezuri comunistoide si interese meschine de care nici copy-paste nu e departe. Unii sunt chiar suporteri ferventi ai Iliescu, n-au „progresat” nici macar pana la USL. Ori, daca au evoluat, ceva-ceva, sunt suporteri USLasi, caci traiesc din „pe vremea noastra”, cand nimeni nu gandea altfel, iar ei erau zei absoluti. SI inca: daca ai vedea ce fineturi si formalitati de „inalta poara” si farafastacuri bizantine pe care le perpetueaza si la ministere cultiva, ca deh! „ne-am ajuns”. Nimic onest, deschis, privit in ochi si comunicat barbateste. Deci, inca o data: de ce te surprinde tacerea? E vorba nu de acele boabe de aur, ci de toata neghina adunata in institutiile cele mai de seama ale Romaniei. Iar cei ce ar fi trebuit sa se opuna au tacut ori, mai grav, faceau parte dintre randurile nulitatilor absolute. Intrebarea reala ar fi: de unde incepem discutia?
Cred ca ar trebui pornit mai de la inceputuri. Atunci era doar comunitatea stiintifica care trudea onest, pe masura posibilitatilor, pentru un doctorat, o lucrare, o carte. Apoi au aparut politicienii, care dupa ce au descoperit diploma de bacalaureat au vrut mai mult. Si au terminat si o facultate. Dar tot nu a fost suficient. Au vrut si titluri – de doctor, de profesor, iar mai ales nou infiintatele universitati le-au acceptat cererile. Desi acest lucru dateaza de ceva vreme http://www.gandul.info/scoala/doctoratul-nobletea-academica-ravnita-si-manjita-de-lichelele-tranzitiei-966517 http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/romania-o-fabrica-de-doctorate-de-categoria-a-iii-a-59302.html
abia acum s-a descoperit secretul lui Polichinele. Nu a existat nicio luare de pozitie, niciun interes sa se analizeze aceste lucruri. Acum s-a ajuns la masa critica, e bine mai tarziu decat niciodata, dar sa nu ratam aceasta sansa. Propunerea Alinei Mungiu Pipidi intr-o forma sau alta va reda demnitatea pe care o cauta acum cercetatorii onesti din Romania.
Domnule,consider ca fenomenul Mang,Dumitrescu,Ponta si altii,constituie pentru acei ce au trudit cu adevarat la obtinerea unor titluri academice,un bun prilej de a face tot ce le sta in putere spre a se separa de acesti plagiatori (impostori si hoti),care prin amestecul lor in mediul academic,polueaza si distruge fragila reputatie a oamenilor cu care ne-am putea mandri si care ar avea recunoasterea intenationala.Daca cei „curati” nu se vor delimita repede de impostori,masina de propaganda a USL(pentru al salva pe Ponta si altii ca el)va produce cine stie ce monstruozitate prin care sa-si absolve „doctorii”de efectul legii si sa ne rada in nas cu acesti hoti si impostori.
Dle Aligica,
Ve multumesc, ca de obicei reusiti sa expuneti clar si in cuvinte putine si simple subiecte complicate si sensibile.
M-am gindit adeseori la dna Alina Mungiu, ce o „mina in lupta”. Mentionez ca pentru mine dna Mungiu ocupa prima pozitie in rindul romanilor patrioti. Inteligenta, forta ei intelectuala, luciditatea si anvergura internationala o fac un adversar de temut pentru orice politician. Eu cred ca dna Mungiu are un proiect de viitor, care depaseste interesele pe termen scurt. Romania are o sansa daca pe scena politica se vor confrunta doua forte aproximativ egale. Dreapta este suficient de puternica si sustinuta de personalitati cu adevarat influente din tara si din strainatate. La stinga este „seceta”, Sahara in varianta politica. Ponta era o sansa de a reforma stinga romaneasca. Din nefericire, sa pare ca este o sansa pierduta, iar alt lider capabil de acest proiect de anvergura nu se vede la orizont. Lumea academica apare ca o victima colaterala in acest conflict. Ma intreb pina unde este dispusa sa merga dna Alina Mungiu pentru acest proiect.
Domnule Aligica,
Fara sa va flatez, consider ca sunteti unul cu cele mai echilibrate opinii.
Am urmatoarele intrebari:
– de ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) condus si astazi de academicianul Marius Andruh, nu s-a sesizat referitor la lucrarea de doctorat a domnului V.Ponta? Aceasta lucrare este din anul 2003… si in 2004 a fost tiparita (!) in volum !!! De ce mai sunt retribuiti membrii CNATDCU?
– cine si de ce a trimis documentele – in LIMBA ROMANA – la revista “NATURE”? Cine doreste un scandal international?
– Presedintele T.Basescu a declarat ca inca din martie 2012 i-a oferit lui V.Ponta functia de P.M. Acum 5 (cinci) saptamani l-a desemnat pe V.Ponta in functia de P.M. Nu se cunostea si atunci ca V.Ponta are o lucrare de doctorat suspectata de plagiat? Era o arma de santaj?
De ce a fost numit V.Ponta in functia de P.M. daca era santajabil?
– in actualul conflict referitor la reprezentarea la Consiliul European, domnul Presedinte l-a atacat pe V.Ponta, repetand pe un ton ironic “doctorul in drept” si “dottore”. A fost semnalul de “atac” mediatic?
– credetzi ca cei care au facut referatele la teza de doctorat trebuie sa fie sanctionati? Dar comisia? Dar conducatorul doctoratului? Dar cei care trebuiau sa vegheze la obtinerea “pe bune” a doctoratului?
P.S. M-am autoplagiat! Aceste intrebari i le-am adresat si domnului Tismaneanu, care mi-a „recomandat” sa ma adresez altor „contributors”….
P.S.1 Un tanar sef de partid declarat de centru – dreapata (ce inghesuiala pe partea asta sau lipasa de imaginatie!??!) s-a prezentat la un post tv in sandale cu piciorul gol (fara sosete). Acelasi sef de parid a declarat, la un alt post tv, ca are DOSARUL (???!!!) lui A. Nastase!!! Un sef de partid face o politica bazata pe DOSARE? Ne intoarcem in timp?… Asta este reformarea clasei politice?
Un astfel de sef de partid poate sa devina un viitor Prim Ministru?…
Mici corecturi…
P.S.1 Un tanar sef de partid, declarat de centru – dreapta (ce inghesuiala pe partea asta sau lipsa de imaginatie!??!), s-a prezentat la un post tv in sandale, cu piciorul gol (fara sosete).
Acelasi sef de partid a declarat, la un alt post tv, ca are DOSARUL (???!!!) lui A. Nastase!!! Un sef de partid face o politica bazata pe DOSARE? Ne intoarcem in timp?… Asta este reformarea clasei politice?
Un astfel de sef de partid poate sa devina un viitor Prim Ministru?…
Dle Contrabas, nu comentez postarea dvs, m-ati lasat chiar fara replica – e greu sa raspunzi absurdului. Totusi exista ceva concret care m-a diistrat prea tare ca sa trec peste, si anume remarca mondena referitoare la sandale. Pe langa faptul ca imparatii Cezar, Octavian, Traian, etc, si pana si Isus purtau sandale fara ciorapi, ceea ce nu i-a impiedicat sa conduca o parte buna de omenire (ma refer mai ales la influenta contemporana a invataturilor lui Isus), in unele tari (pe care dvs le considerati poate inapoiate) ca SUA, Australia, Anglia, Italia, etc a purta sandale cu ciorapi e dovada unei crase lipse de stil, tipica unor „red necks” cu burta de bere si moleta, care se scobesc in dinti cu unghia de la degetul mic si fac grepturi in public.
Stimata Domnisoara,
Sa portzi sandale fara ciorapi cand esti imbracat cu costum, chiar fara cravata, este relevant!
Eu sunt de moda veche… Eticheta este eticheta…
Cand esti la plaja nu este nici o problema.
Dar cand apari la o televiziune, iar operatorul de la camera insista asupra acestui amanunt, este altceva! Telespectatorii nu trebuie respectatzi?
Oare daca respectivul lider s-ar duce la o manifestare internationala, tot asa s-ar fi imbracat?
Insistenta pe un detaliu vestimentar (mai exact necunoasterea unor elemente de stil de catre instrumentul greoi) nu arunca (asa cum probabil s-ar fi dorit) o umbra de derizoriu asupra celui criticat ci asupra celui ce , in lipsa de argumente, utilizeaza un detaliu de stil vestimentar. Mai denota, in subsidiar, nu numai „incultura” in materie de stil ci si un mod cel putin straniu de a judeca abilitatea cuiva de a ocupa functia de prim ministru. In opinia dumneavoastra, inteleg de „moda veche” e de preferat un hot de proprietate intelectuala in costum unui creator de proprietate intelectuala in sandale.
@tyty
Daca atzi fi citit cu atentzie, atzi fi observat ca ma refer la purtarea sandalelor fara ciorapi de catre un domn la o emisiune tv!
La costum se poarta si sandale, iar piciorul trebuie incaltzat cu ciorapi!
Domnul respectiv putea sa vina si in opinci, dar cu obiele!!!
Oricine apare la tv INTRA si in casa mea! Am pretentzia sa fiu respectat!
Data viitoare voi trece pe alt canal…
Ce „stil” itzi trebuie ca sa te imbraci decent. Cand te duci la o sindrofie potzi sa mergi si descultz…Cand am spus ca sunt de „moda veche” ma refeream la imbracaminte!
Un hotz este un hotz si trebuie sa suporte rigorile legii!
Unul care umbla cu „dosare” este un santajist! Confruntarea este cea care da valoare celui care se doreste sa se scalde in „troaca politica”…
O fi o „incultura” sau educatzie?…
Flame war! Intentionat sau nu asta ati declansat! Adica hai sa ne abatem de la subiect, si pe n postari sa discutam despre eticheta vestimentara „sandale cu sau fara ciorapi” si nu despre subiectul articolului. Din cate inteleg e o tehnica diversionista pe net. Felicitari, v-a reusit!
Stimate domnule Paul Aligica,
va rog sa atasati un link catre cartea d-voastra, aparuta in Editura ASE in anul 2000
„Structură instituţională, expansiune sistemică şi performanţă economică în economia mondială modernă : contribuţii ale istoriei economiei la analiza factorilor şi condiţiilor dezvoltării economice şi la articularea principiilor unor strategii economice viabile.”
Imi doresc sa nu aveti nicio problema cu aceasta; prin targ umbla zvonul ca ati avea cateva schelete!
Domnule,
am descoperit mesajul dv din intamplare, plasat la gunoi de un coleg de la moderare. L-am scos si l-am publicat ca sa vada toata lumea clar cu cine avem de a face aici. Nu aveti niciun fel de rusine? Evident ca nu. „…Prin targ umba zvonul…” Vai de voi: Ce mizerie umana sunteti….
Vad serverul de pe care postati. Sunteti aproape de biblioteca relevanta. De ce nu va duceti sa cititi si sa verificati singur? Sunt 6 nume ce posteaza de pe acel server. Pot sa fiu si mai precis in ceea ce va priveste. Stiu institutia cu precizie.
Aveam de gand sa verific ce e cu copyrightul cu cartea asta si sa-i fac o copie electronica sa o postez, nu pentru ca o lichea anonima mi-o cere sub insinuari calomnioase ci pentru ca e o carte care in ciuda scaderilor poate ca merita citita.
Nu va suparati, dar cineva mi-ar putea explica de ce a fost moderata mesajul meu in care nu am cerut altceva decat sa fie anulat doctoratul oricui care a plagiat in ultimii 20 de ani, independent e culoare politica, relatii, avere etc? As accepta sa fie retras si de la mama mea daca se gaseste o dovada de plagiarism is lucrarea ei.
Pe scurt, daca s-a pierdut dintr-o eroare de sistem:
Dupa parerea mea sistemul nu mai poate apara plagiatorii daca doreste sa fie vazut pozitiv pe plan international. Singura modalitate in care cei care intr-adevar au lucrat in ultimii 20 de ani vor fi apreciati la adevarat lor valoare ar fi daca s-ar anula toate doctoratele care contin parti plagiate. Si nu ma refer aici la pagini, si un paragraf este plagiat si trebuie pedepsit. As fi chiar dispinibil sa donez bani ca sa se plateasca o comisie serioasa din strainatate care sa faca evaluare. Nu stiu cate lucrari s-ar ridica la aceste exigenta, dar personal nu-mi pasa, fiindca autorii lor vor fi apreciati al adevarata lor valoare. Altfel pe moment cei care chiar lucreaza sunt trasi in mediocritate daca este considerat normal de catre societatea academica sa mai copiezi cate un paragraf de ici de colo.
In final din ce inteleg asta urmariti si dumneavoastra, ca doctoratele romanesti sa fie considerate de valoare internationala. Sa nu pateasca in viitor cineva, ca doctoratul lui sa fie considerat nul din frica unei univeristati straine ca ar putea fi vorba despre un plagiat.
Despre reputatia academica si despre reputatie in general
Pana de curand, dincolo de declaratiile formale sau de circumstanta , reputatia academica , in general reputatia si credibilitatea sociala si profesionala, nu au fost considerate la noi valori sociale in adevaratul sens al cuvantului. De aceea, un articol de aceasta factura si aceste interogatii sunt intr-un anumit sens, tardive. In mod normal ar fi trebuit sa apara cu mult inainte sa apara cazul Ponta , mai exact inca din anii `90. Cum atunci nimeni nu l-a scris, pentru ca nimeni nu a fost ingrijorat de „ fragilitatea comunitatii academice romanesti ”, pretul se plateste acum cu varf si indesat . Din acest punct de vedere afirmatia dvs : „ …cand e vorba despre stiintele socio-umane, uitam ca cercetarea doctorala in Romania a trebuit practic sa se reinventeze aproape de la zero in anii 90.” , este mai degraba un deziderat utopic. Oare ce s-a reinventat atunci de la zero , cand structurile au ramas practic aceleasi iar sentimentul general existent dupa atatia ani ( si exprimat atat de taios de doamna Alina Mungiu ) este acela ca de fapt batem pasul pe loc si ne invartim in cerc ? Sa luam de exemplu cazul psihologiei. Cu exceptia unei prime intalniri a psihologilor din anul 1990 cand a fost huiduit exact un …viitor academician ( Paul Popescu-Neveanu ) , si pana la Conferinta Nationala de Psihologie din 1994, nu s-a reinventat absolut nimic cu exceptia concluziei ca „institutiile de stat nu se implica in rezolvarea problemelor psihologiei” ( prof.univ.dr. Mihai Golu, fost ministru). Abia in 2004 se (re)inventeaza cu adevarat o structura specifica la noi numita Colegiul Psihologilor din Romania in care „Comisia psihologica de ordine, aparare si siguranta nationala” joaca exact acelasi rol pe care il joaca armata in cadrul statului roman , iar amestecul democratic al militarilor cu civilii inclusiv in structurile de conducere arata ca accesul la stiinta este unul absolut democratic si care exclude orice fel de „discriminari” (http://ro.altermedia.info/opinii/psihologia-romaneasc-intre-lege-i-ordine-victorie-a-la-phyrus_11204.html ). Rezultatul acestor ” reinventari” se poate vedea pe scurt aici (http://www.petitieonline.ro/petitie/57529054/comentarii/pg7; http://www.petitieonline.com/lipsa_timbrelor_pentru_psihologiprostitutie_intelectuala
).
La nivel general, chiar si dupa 22 de ani se poate afirma textual ( o spune un fost ministru al invatamantului ) ca „ într-o oarecare măsură, instituţiile universitare sunt conduse după stilul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În loc să dezvolte câteva domenii foarte bine, universităţile noastre scot în fiecare an specializări noi ( http://www.adevarul.ro/scoala_educatie/facultate/Universitatile_romanesti-codasele_lumii_pe_web_0_313769083.html) . De aceea, la intrebarea fundamentala cati profesori universitari si cati specialisti in stiinte sociale, drept ,etc. de la noi sunt de fapt cunoscuti si recunoscuti in Occident, toata lumea evita cu elegantasi in mod tacit un raspuns, ceea ce inseamna ca aveti absoluta dreptate cand semnalati ” fragilitatea comunitatii academice romanesti „.
In sfarsit, temerile exprimate clar de catre dvs : „ Riscam ca in toata aceasta poveste, victima absoluta sa fie nu politicienii impostori ci restransa si fragila comunitate academica romaneasca, mai précis reputatia ei in tara si strainatate. ”, nu cred ca sunt justificate.
Mai intai, si cu toata sinceritatea, cum se construieste de fapt o reputatie academica ?! Ascunzand gunoiul sub pres si mentinand o piramida rasturnata a valorilor , sau despartind graul de neghina ?
De aceea, si intr-o ordine morala, daca nu se va face curatenie si nu se vor aplica tuturor aceleasi standarde academice de interpretare care sa discearna valorile de pseudovalori , „reputatia restransei si fragilei comunitati academice” va fi definitiv compromisa.
Din acest punct de vedere, reactiile unei comunitati academice si in general ale opiniei publice , sunt elocvente si demonstreaza nevoia de normalitate sociala (http://www.petitieonline.com/signatures/demisia_premierului_victor_ponta_cerut_de_mediul_academic/ ) 6 000 de persoane semnand deja un protest in acest sens.
Cu alte cuvinte, numai o reforma structurala si radicala a intregului sistem de invatamant ( cred ca suntem cu totii de acord ca eliminarea imposturii in acest caz nu este posibila pe baza apelului crestin la onestitate si constiinta sau a rugamintilor politicoase…) poate reface o ierarhie normala a valorilor, dar acest lucru deranjeaza in mod evident extrem de multe interese , grupuri si orgolii.
Altfel ramanem exact acolo unde suntem, adica intr-un subiectivism social de cosmar in care „ prostii” agramati pot trece cu toate drepturile financiare si legale inaintea „desteptilor” , mentinand si inaltand in continuare aceeasi piramida sociala rasturnata a valorilor . Presa a scris saraca mereu, si degeaba, despre faptul ca si acum se mai poate face liceul …dupa facultate ( exact ca in anii `50! ) , sau ca poate fi revendicat un post important intr-un minister numai pe baza bacalaureatului sau chiar mai putin, in timp ce acum cativa ani, dintr-o suta de absolventi romani straluciti ai universitatilor de top din Occident care au vrut sa se reintoarca in Romania , nici unul nu a putut obtine un post in administratia centrala de la noi .