joi, martie 28, 2024

Cazul Sorina. Statul român și sacrificarea copiilor. Corupția și amoralitatea unui sistem putred și vicios, protejat de autoritățile statului român

Procurorul-general interminar, Bogdan Licu, sesizat la solicitarea senatorului Vlad Alexandrescu, făcută pe facebook, a ignorat, cu bună-știință sau din ignoranță, la fel ca demnitarul public, ales în Senatul României, interesul superior al copilului, negându-i Sorinei Săcărin dreptul la protecția statului în ceea ce privește familia sa, dreptul la o familie și drepturile copilului, conform legii, cedând populist și oportunist presiunii publice creată pe emoțiile provocate de refuzul copilului de a pleca cu procurorul de caz, care a intervenit în mod legal pentru a scoate un minor de la o persoană care o deținea fără drept, după ce familia Săcărin a încercat și a eșuat să pună în executare hotărârea instanței civile, întrucât asistenta maternală Mariana Șărămăt a refuzat să o pregătească și să o ducă pe minora Sorina Săcărin, familiei sale, fiind acum, în mod legal, fiica lor. Într-o țară normală, intervenția procurorului de caz pentru o plângere de lipsire de libertate nu ar fi trebuit să fie necesară. Într-o țară normală, Avocatul Poporului, procurorul de pe lângă Judecătoria Mehedinți, procurorul general, ministrul muncii, ministrul justiției, toți cei care au fost sesizați de o familie disperată, care a trecut prin toate procedurile interne și internaționale, ar fi reacționat de partea lor să investigheze situația din Baia de Aramă unde, de ani de zile, există o mafie a asistenților maternali, coordonată prin afiliați ai PSD în Comisia pentru Drepturile Copilului din Consiliul Județean Mehedinți, omul care aranjează tot, ce copii sunt dați în plasament, cui, și pentru ce avantaje. A reacționat doar ambasada SUA, sesizată de niște părinți disperați, că așa sunt americanii, nu își lasă cetățenii la greu, ca românii. Dacă un adevărat jurnalist de investigație, nu unul care țipă de pe scaunul din studio cu înscrisuri din dosar la care au acces, într-o țară normală, doar părțile și procurorul, iar părțile nu discută cu astfel de jurnaliști, s-ar fi dus la fața locului ar fi aflat că într-un număr halucinant de cazuri de adopție copiii au fost învățați să își respingă familiile adoptatoare și să fie luați pe sus cu plânsete și tăvălit pe jos, ceea ce a determinat unii părinți adoptatori să renunțe la adopție. Nu și încăpățânații soți Săcărin, care s-au americanizat atât de mult, încât nu concep nerespectarea unor legi și a unor hotărâri judecătorești, ceea ce a determinat o întreagă zguduire a unui sistem putred și corupt până în măduva oaselor. Nu numai că acești copii abandonați nu au pe nimeni care să le reprezinte interesele în instituție și pe parcursul procedurilor de adopție, dar sunt folosiți ca titluri de creanță pentru mamele surogat plătite, până se găsește o mamă care îi dorește pe viață, nu doar cât timp statul le oferă bani.

1)      Familia Sorinei Săcărin o reprezintă, conform hotărârii judecătorești definitive a Curții de Apel Craiova, soții Săcărin, care au adoptat-o în mod legal, în urma unei proceduri laborioase, greoaie și îndelungate. Procurorul general a ales să nu respecte această hotărâre a unui instanțe, a ignorat cu bună știință domnia legii.

2)      Familia asistentei maternale reprezintă un surogat legal pentru copiii abandonați care nu au familie, nu sunt încă adoptați sau nu sunt eligibili pentru adopție, din varii motive. Procurorul general nu cunoaște legea în materia adopțiilor.

3)      Conform legii, asistenții maternali au un drept de prioritate asupra copiilor eligibili pentru adopție, pe care asistenta maternală Mariana Șărămăt l-a avut timp de 6 ani, din momentul în care Sorina a devenit eligibilă pentru adopție. Cu toate acestea, Mariana Șărămat a depus mai multe cereri, pe care ulterior le-a retras și nu a dus niciodată la capăt procedura de obținere a certificatului de adoptator, iar aceste manevre le-a făcut când minora Sorina era deja în perioada de potrivire cu familia adoptatoare, făcute special în scopul de a întârzia și bloca, pe cât se poate, procedura de adopție internațională.. Este modul în care sistemul își bate joc de dreptul la o familie a acestor copii. Procurorul general a ales să ignore corupția sistemului care ține copiii prizioneri unor pseudo-familii, care se debarasează de ei la vârsta de 18 ani, neoferindu-le educație adecvată, stabilitate pe termen emoțional și, cel mai important, o adevărată familie. Procurorul general a ales să încalce legea și hotărârea instanței (rule of law) întorcându-se împotriva familiei adoptatoare, la presiunea gloatei (mob justice), prin manipulări emoționale, legate de spaima unui copil manipulat timp de luni de zile, care a fost filmat ilegal și expus imediat în toată media, fără nicio urmă de preocupare pentru integritatea ei psihică și fizică, demnitatea ființei umane și dreptul la imagine, conform legilor în vigoare. Procuroarea cea mult atacată și ostracizată public a avut o foarte mică fereastră de timp pentru a putea interveni într-o situație de criză, cu peste 50 de oameni aduși prin metoda autobuzul la fața locului și cu o asistentă maternală și familia ei cunoscută deja ca fiind ostilă. Minora Sorina, ca orice copil sensibil și inteligent, a reacționat conform așteptărilor celor pe care îi privea ca fiind ”ai ei”, oamenii de partea ei, alături de care crescuse și, care, în mod normal ar fi trebuit să îi dorească binele, nu răul.

4)      Faptul că Sorina a trait cu familia asistentei maternale timp de peste 6 ani i-a oferit acesteia prioritate la adopție, de care a beneficiat, conform legii, însă a declinate prioritatea de două ori și nu a finalizat adopția. Procurorul general confundă perioada de timp petrecută cu familia asistentei materiale cu o presupusă stabilitate (de facto inexistentă) cu interesul superior al copilului.

5)      Conform legii, interesul superior al copilului presupune dreptul la o familie, care să îi poată oferi o dezvoltare armonioasă, educație, sănătate și să răspundă adecvat tuturor nevoilor copilului. Procurorul general nu cunoaște legea și, în consecință, decide să inițieze o serie de acțiuni în instanță împotriva singurei familii pe care acest copil a avut șansa să o aibă, familia care a adoptat-o, după o serie de blocaje birocratice și ostilitate fără precedent a asistentei maternale și a comunității, formată în mare parte din asistenți maternali. Procurorul general crede, în mod fals, că un copil poate și trebuie crescut ”de comunitate”, în comunitate, negându-I acestui copil dreptul de a călători și a își extinde orizontul intellectual și Geografia minții. În mod abuziv, procurorul general chiar dispune interzicerea eliberării pașaportului Sorinei Săcărin, încălcându-I și dreptul fundamental la libera circulație. Procurorul general nu cunoaște standardele europene și prevederile tratatului European de aderare la Uniunea Europeană.

În final, procurorul general ignoră apelul acestei familii la toate instituțiile statului pentru a fi ajutați cu preluarea copilului lor de la o asistență maternală care o ținea fără drept timp de 2 luni, dar lansează imediat o serie de dosare penale, ordonanțe președințiale și investigații penale împotriva familiei adoptatoare. În acest moment, după ce timp de 2 ani familia Săcărin a luptat să obțină custodia unui copil abandonat, conform legii, acum luptă ca legea să fie aplicată și respectată decizia instanței, fiind obligați să lupte, din nou, cu un sistem care îi refuză unui copil dreptul la o familie, solicitând anularea adopției și revizuirea procedurii. Cu ce scop? Reîntoarcerea Sorinei la statutul de copil instituționalizat, greu adoptabil, traumatizat, făcut port-drapel al luptei pentru nimic, simbol al prostiei naționale și răutății iremediabile și al indiferenței cu care un suflet și o viață sunt distruse de populiști și oportuniști lipsiți de orice dimensiune morală sau preocupare reală pentru interesul real al copiilor, care poartă stindardul luptei anticoruptiei tocmai impotriva singurilor oameni care au oferit vreodata ceva acestui copil. Gratis, pe banii lor.

Procurorul general ignoră niște semne de întrebare majore în situația din Baia de Aramă, nu investighează și alege să declanșeze o vendettă împotriva familiei adoptatoare, pe care speră să o pedepsească exemplar pentru nemernicia de a adopta un copil abandonat, greu adoptabil, invocând prezumții labile din punct de vedere logic și juridic că, întrucât mai au doi copii nu se justifică adoptarea unui al treilea sau faptul fetița adoptată de familia Sărămăt avea nevoie de un companion cu care s-a obișnuit, deși Sorina nu a fost adoptată pentru a fi cu adevărat parte din familia Șărămat. Procurorul general are credințe și închipuiri, mai puțin fapte și dovezi. Unde scrie că ar exista o interdicție la adoptarea unui copil dacă ai deja alții? Sau este doar o prezumție de vrăjitoare de pe vremea inchiziției care invocă spiritele rele și nevoia de rinichi, precum și conspirații globale privind traficul de organe, doar pentru că familia tatălui adoptiv lucrează în domeniul medical și nu au americanii organe, aveau nevoie să se chinuie să adopte un copil timp de peste 2 ani, pentru a-i scoate rinichiul o dată ajunși în SUA. Păi dacă sunt oameni cu conexiuni în domeniul medical de ce ar trece prin chinurile birocrației și prostiei românești, adevărate furci caudine, pentru organe pe care le pot găsi și altfel, la nivelul lor, nu, domnule procuror, puțină logică, dacă nu cerem prea mult?

Cum este posibil să interzici eliberarea unui pașaport și plecarea din România pe temeiul unor supoziții de babe speriate, și deloc pe fapte și probe solide, pe baza filmărilor și protestelor făcute de niște persoane vădit manipulatoare? Să alegi să crezi narativul celui care nu a respectat legea împotriva celui care a trecut timp de 2 ani prin toate procedurile posibile, îngreunate nejustificat chiar de către cei care trebuiau să le respecte? Și după ce reușesc să pună în executare o hotărâre judecătorească cu procurorul, că nu s-a putut cu executorul, procurorul general al României cere revizuirea și anularea adopției, fără să pună măcar sub semnul întrebării nerespectarea legii și procedurilor legale de către familia asistentei maternale? În ce țară și în ce sistem judiciar este posibil așa ceva, domnul procuror general? Pe baza unor supoziții și știri false neverificate? În țara statului paralel creat de Dragnea și aliații săi, multiplicați în tot sistemul, în țara pedepsirii magistraților pentru vini închipuite prin crearea unui bici flexibil la argumentele politice, nicidecum la fapte reci și dovezi concrete. Niciun străin nu va mai avea curajul să adopte un copil din România, după această saga legală și mediatică, și niciun magistrat nu va mai avea curaj să preia dosare de abuzuri și neglijență gravă în care se află copii. Însă populiștilor și oportuniștilor de carieră nu le pasă,  indiferenți și surzi la detaliile neinteresante pentru impostura lor morală și profesională, cât timp primesc adulația zilei pentru 15 minute, cu speranța că în fiecare populist zace un erou de mucava, care piere la prima adiere de adevăr.

La finalul zilelor, suntem în fața vizibilă a unei lupte între Bine și Rău, între amoralitate și moralitate, între interesul copilului și interesul colectivității constituită în gloată de presiune și manevre, între jurnalism onest și jurnalism ”pe surse” cu înscrisuri din dosare, de pe scaun, zero efort, între empatie și compasiune vs. ură și orgolii nemăsurate, între profesioniști ai dreptului și carieriști de un oportunism deșănțat, care duc dincolo de orice limită arivismul și disperarea după atenție publică, între standarde legale internaționale și interne și justiția aservită puterii prin mecanisme SIIJ, menite să distrugă independența și autonomia de decizie a magistraților. Aici suntem. În fundătura Europei și la coada statului de drept, o țară labilă, ineptă și amorală, care își sacrifică copiii pentru carierele unor populiști, amorali și incompetenți, care confecționează dosare penale pe știri false și părerologii.

Notă: menționez că sunt unul dintre avocații consultați în acest caz, așadar am avut acces la informații și înscrisuri din dosar, deci vorbesc în cunoștință de cauză.

Distribuie acest articol

88 COMENTARII

  1. Deși articolul nu își propune asta, reușește să demonstreze din plin ruptura totală dintre legalitate și realitate, în România de azi.

    Realitatea trăită de Sorina a fost educația (literalmente cei 7 ani de-acasă) primită în familia asistentului maternal, în timp ce legalitatea a creat o ficțiune juridică și atât. Nimeni și nimic nu va putea schimba educația primită deja de Sorina, egal ce zice legea.

    • Da, dar nevoia de baza a Sorinei, de apartenență la o familie, nu a fost îndeplinită, cu rea voință, în acești ani.
      Educația este continuă, se face de-a lungul întregii vieți și se sfârșește la moarte.

      • Stimate domn, Sorina a fost într-o familie, în toți acești ani. Familia nu e cea din acte, familia e cea în care te trezești în fiecare dimineață.

    • @Harald,

      Cineva mai are de intrebat si despre valoarea educatiei pe care un copil il primeste din partea unui asistent maternal comparat cu valoarea pe care o primeste din partea unui parinte calificat (sunt si cazuri nefericite unde un asistent maternal este de preferat unei familii dezorganizate). Un parinte are altfel de atentie, orientata catre termen lung, decat un asistent maternal. Ce interes are un asistent maternal in activitatile scolare sau extra scolare ale copilului? El sau ea gandeste pe termen scurt, stiind ca la 18 ani copilul pleaca si nu mai are nici un fel de responsabilitiate.

      Status roman e responsabil cu intarzierea si tergiversarea actelor de infiere. Am mai spus-o si in alt post si articolul respectiv o confirma, e o mafie intreaga, cel putin la nivelul judetului Mehedinti, generata de dorinta de a pune mana si pastra cat mai mult cei 1200 de lei pe luna. Asistenta asta maternala avea noua copii incredintati. Asta dadea un venit bunisor daca reusea sa-i pastreze si sa nu infieze. Probabil se astepta la ceva atentie din partea parintilor adoptatori sa lase copilul liber la adoptie, tipic mioritic.

      • @John Doe – ai văzut vreodată familia reală a vreunui asistent maternal? Eu am văzut, în satele acelea aflate la 100 km de București, despre care tot povestesc pe-aici. I-au crescut pe copiii primiți în îngrijire la fel cum îi crescuseră și pe copiii lor, cu câțiva ani mai devreme. Iar astăzi, căsătoriți și la casele lor, încă vin la ”părinți” exact cum vin și copiii naturali. Nu se consideră frați unii cu alții, dar se comportă la fel, pentru că au crescut în aceeași familie.

        Confuzia pe care o faci tu, la fel ca și autoarea, este cea între legalitate și realitate. Tu ai impresia că părintele legal se comportă impecabil, doar pentru faptul că l-a investit legea în rolul de părinte. Dar copilul acela a crescut deja și a crescut într-o familie reală, cu oameni reali, indiferent de părerea legii. Iar acuzația privind tentativa de extorcare ai mai repetat-o pe-aici, tot fără să aduci nicio dovadă. Crezi că devine mai credibilă dacă o repeți destul de des?

        • @Harald,

          Abosolut nu ai răspuns la întrebarea pusa și ai ocolit exact fondul problemei.

          Nu am vorbit de atașamentul emoțional. Te-am întrebat cum se compara condițiile oferite de un asistent maternal, care uneori creste câte noua copii, și ale unui părinte adoptiv care are in vedere și viitorul copilului. Nu pot fi convins ca oportunitățile sunt egale. Plus ca un age t maternal poate fi subiect de corupție ca orice altceva in Romania.

          • @John Doe – în mintea ta totul se rezumă la posibilitățile materiale, presupus mai mari ale părinților adoptivi. În lumea reală lucrurile stau un pic altfel: englezii au descoperit că un copil crescut în Africa, în sărăcie cruntă, de către o mamă adolescentă și analfabetă, este la maturitate mai stabil emoțional decât un copil obișnuit din Marea Britanie, crescut cu tot ce-i trebuie dpdv material, dar cu părinți neimplicați emoțional. Iar asta chiar după standardele britanice privind stabilitatea emoțională, nu după cele din Kenya.

            Ideile tale post-moderniste la asta se rezumă, la convingerea neroadă că doar banul contează.

            • @Harald,

              iarasi ocolesti fondul problemei in context numai ca sa dovedesti un punct.

              In cazul Sorinei, despre care discutam, parintii adoptivi au trecut prin evaluare psihologica si potrivire comportamentala cu copilul. Sunt stabili emotionali si au o situatie materiala mult mai buna,

              Vrei sa imi spui in fata ca Sorina era mai bine daca ramanea cu un agent maternal care mai crestea opt copii ? Experienta mea arata ca familiile cu multi copii nu pot face fata peste un anumit numar de copii. Copiii de fapt se cresc unii pe altii, si familia cere ajutor social, chiar si in SUA (am experienta unui cuplu penticostal cu zece copii, unde exact asta se intampla).

              Nu disput ca sunt familii dezorganizate unde copiii ies cu cicatrici emotionale. Insa vorbesc concret despre cazurile de adoptie bine facute sau familii stabile si inchegate, unde copiii au mult mai multe sanse in viata decat intr-o plasare cu un agent maternal.

              Domnule Harald, nu stii cand sa dai inapoi intr-o opinie si ii dai inainte cu argumente rasuflate.

            • @John Doe – nu ești atât de important încât să-ți spun ție ceva, lucrurile pe care le scriu eu sunt destinate tuturor celor care citesc. Aceștia fiind de peste 10 ori mai mulți decât cei care comentează.

              La vârsta actuală a fetiței, personalitatea ei este practic formată, indiferent ce părere ai tu despre testele de compatibilitate și evaluările psihologice. Însă știi suspect de multe despre caz, iar acuzația de tentativă de extorcare n-ai lămurit-o nici acum. Nu crezi că faci cam mult PR pentru familia adoptivă ca să mai poți fi considerat un comentator onest și dezinteresat?

            • @Harald,

              Mi-ai raspuns mie, nu altora, si mai ales mi-ai ignorat intrebarile. Asa ca mai incet cu insinuarile pe scara de bloc, atata vreme cat numai ocolesti fondul problemei si te agati de elemente secundate. Ifosele nu tin loc de argumente.

              Adoptia e o intreaga stiinta, si a ajuns si in Romania sa fie facuta stiintific. Cel putin stiu in SUA ca procesul de adoptie este extrem de dur ca sa fie siguranta ca un copil nimereste la caminul potrivit pentru el. Locuinta parintilor si finantele lor sunt auditate la sange, profilul social al parintelui trece prin cercetari adanci si parintii trec prin evaluari psihologice inainte ca adoptarea sa fie definitiva.

              In nici o tara din lume un copil, de orice varsta ar fi el, nu o sa fie lasat in grija unui agent parental atata vreme cat exista un parinte potrivit pentru adoptie. Exact asta crezi si pentru asta te agiti, fara nici un argument altfel decat preferinta. Nu exista nici o baza stiintifica pentru asa ceva. Daca ai ceva surse pe care sa te bazezi, by any mean… Pana acum nu ti-ai expus decat parerile personale si ai inceput cu atacurile la persoana cand argumentele au lipsit.

            • @John Doe – ai încercat să comunici patologic, de asta ți-am răspuns ”ție”. Și continui să o faci, cu formulări de grădiniță gen ”în nicio țară din lume”. Să mori tu că știi cum merg lucrurile în materie de adopții în orice țară din lume? :)

              Dacă interesul copilului primează, percepția copilului asupra a ceea ce se întâmplă este extrem e importantă. Acum ai un copil traumatizat psihic, cu largul concurs al procuroarei de caz. Iar notorietatea de care se bucură în rândul oamenilor simpli formule ca ”mamă vitregă” și ”tată vitreg” e pe deplin meritată. Mai stai de vorbă cu persoane care au crescut în familii adoptive, să-ți povestească despre experiențele lor.

              Insistența ta că autoritățile știu ce e mai bine pentru copil, comunicarea patologică folosită în comentarii și acuzația gratuită de tentativă de extorcare la adresa asistentului maternal demonstrează filozofia ta despre lume și viață, nimic altceva. Nu în ultimul rând, nick-name-ul pe care și-l alege fiecare spune ceva despre persoana reală care l-a ales.

            • @Harald,

              Văd ca continui sa scoți din puțul gândirii proprii fără nici o dovada de studiu, etc, pe cazuri ipotetice.

              Pana una alta, tribunalul Craiova i-a dat peste nas procurorului general Licu, considerând in instanța preliminara ca adoptia a fost perfect legală. Copilul era ațâțat de agentul maternal împotriva părinților adoptivi, și nu altfel Era tratat prost de agentul maternal, același de care tu vroiai sa conținut cu Sorina. De sindromul Stockholm ai auzit vreodata?

              În cazul ipotetic de care spui, copilul nici măcar nu ar fi ajuns la un agent maternal. Sunt instituții specializare pentru copii cu astfel de probleme.

              Monștri, las-o baltă ca te umpli de ridicol cu fiecare postare.

            • @John Doe – te rog să citezi comentariul în care am scris eu că adopția ar fi fost ilegală. Tocmai pe legalitatea generatoare de ficțiuni juridice am insistat de la început.

              P.S. Grija pentru ridicolul de care zici tu că mă umplu eu e înduioșătoare :) Degeaba continui să comunici patologic, părerea mea despre mine nu depinde de părerea ta despre mine.

            • @Harald,

              Nici nu am spus vreodata ca ai afirmat ca adoptia este ilegala. Insa ca ai spus este ca acest copil mai bine ramanea cu agentul maternal, pentru ca e traumatizat, ceea ce e cam acelasi lucru.

              Iata aici o acumulare de afirmatii pe care le-ai facut. Spre deosebire de tine, eu vin cu dovezi concrete, nu insunuari sau pareri personale. Indiferent de ce ai spus in ultima postare, ce spui mai jos arata exact ca gandesti ca adoptia la momentul asta e ilegala si ar trebui desfiintata. Q.E.D.

              Harald: „Realitatea trăită de Sorina a fost educația (literalmente cei 7 ani de-acasă) primită în familia asistentului maternal, în timp ce legalitatea a creat o ficțiune juridică și atât. Nimeni și nimic nu va putea schimba educația primită deja de Sorina, egal ce zice legea.”

              Harald: „Dacă interesul copilului primează, percepția copilului asupra a ceea ce se întâmplă este extrem e importantă. Acum ai un copil traumatizat psihic, cu largul concurs al procuroarei de caz. Iar notorietatea de care se bucură în rândul oamenilor simpli formule ca ”mamă vitregă” și ”tată vitreg” e pe deplin meritată. Mai stai de vorbă cu persoane care au crescut în familii adoptive, să-ți povestească despre experiențele lor.”

            • @John Doe – atât timp cât știi mai bine decât mine ce gândesc eu, iar asta chiar în timp ce reproduci texte scrise de mine, problema e ceva mai vastă și ar trebui discutată într-un cabinet de specialitate. Fără glumă.

          • Generalizarea este o boala ce nu face bine. Fiecare caz se discuta si se analizeaza separat…
            Ce mie mi-a clar din tot ce s-a scris.
            Acest copil a fost infiat prin decizie definitiva, repet, definitiva a justitiei.
            Si ce se intimpla? Tocmai unul din cei mai mari in functie pus sa vegheze la respectarea legilor se opune actului de justitie.
            Asistentii maternali au avut sansa de doua ori sa infieze acest copil si au refuzat. De ce au facut-o? Toti o stim, dar o dam pe dupa copac. AU refuzat sa o infieze fiindca este de etnie roma.
            Nu neg modul cum altii au crescut copiii luati in asistenta maternala. Dar trebuie recunoscut ca si in Romania ca peste tot in lume, unii o fac pentru banii primiti. Pentru Romania se vehiculeaza sume destul de interesante, net superioare salariului minim. Un parinte isi creste copilul sau copiii si se duce la servici, se agita, cauta solutii pentru gradinita cu program prelungit, etc. Un asistent maternal a devenit meserie in Romania si primeste salariu plus niste sporuri, plus alocatia de plasament de 600 lei/luna si copil si sta acasa sa aiba grija de acest /acesti copii. Deci n-are nevoie sa se duca la serviciu!!!!
            Pai e normal, la aceste sume ca unii asistenti sa se comporte abuziv si sa faca scandal cind li se ia sursa de venit.
            Poate ulterior acestui caz vor exista si niste anchete jurnalistice despre cit se da si cum si cui pentru a obtine acest certificat maternal.

            • @Stelian – parcă era vorba că interesul copilului e cel care primează. Asta aveți de invidiat acum, banii primiți de asistenții maternali? De ce nu luați niște copii în îngrijire, dacă vi se pare așa o afacere pentru asistentul maternal?

        • In fapt erau patru. Noua e numărul de copii asistați la un potențial caz similar cu al Sorinei, apărut in presa. Am confundat cazurile pana la un punct, însă concluziile tot rămân.

  2. Felicitari pentru articol, d-na avocat.
    Ati adus o gura de oxigen in zilele astea, sunt pur si simplu ingrozit pana unde a putut ajunge „dezbaterea” cazului Sorina, si cat de jos au coborat unii in manipulare si ura.

  3. Da,în sfârșit un articol despre cazul Sorina în care se spune pe șleau lucrurilor! Așa este: Sorina a devenit un caz atunci când s-a născut unde s-a născut, din părinții biologici pe care-i are! Pentru așa ceva a trebuit să fie pedepsită în primul rând și iată că s-a întâmplat. Să fii copil sărac sau bătrân sărac e un mare risc în România! Ne pierdem în discuții despre regulamente, proceduri și hârtii și nu vedem exact ce scrieți în titlu: perpetuăm prin pasivitate (alții prin prostie + agresivitate) un sistem profund putred, nici comunist nici capitalist, ci inuman, neomenos, fără compasiune. Peste câțiva ani ne vom mira că stăm foarte prost la resursa umană. Noi, țara cu atâtea instituții pentru ÎNGRIJIREA copilului, EGALITATE DE ȘANSE, comitete și comiții ANTIDISCRIMINARE etc. Plus 18.000 biserici.

  4. „Procurorul general ignoră niște semne de întrebare majore în situația din Baia de Aramă, nu investighează și alege să declanșeze o vendettă împotriva familiei adoptatoare…”
    Serios? De ce nu ar trebui să investigheze PG și semnele de întrebare legate de „mobilizarea exemplară” a celor de la Craiova, DGAPC, Curtea de Apel, Procuratura etc? De ce să nu investigheze și implicarea Olguței Vasilescu în caz?
    Faptul că alegeți să susțineți o singură parte e una, faptul că preferați să ignorați TOATE semnele de întrebare e altceva!

    • Pentru ca actiunile procurorului general se bazeaza pe speculatii si lacrimi obstesti. Ramai pe softpedia, aici este alt nivel al discutiilor.

  5. „Procurorul general ignoră niște semne de întrebare majore în situația din Baia de Aramă, nu investighează și alege să declanșeze o vendettă împotriva familiei adoptatoare, pe care speră să o pedepsească exemplar pentru nemernicia de a adopta un copil abandonat, ”
    Tocmai semnele de intrebare au declansat investigatia. O investigatie nu e o vendeta impotriva familiei adoptatoare…din cate stiu procuroarea care a ridicat copilul a fost blamata pentru modul cuma procedat. Nimeni nu a intins nici un deget acuzator spre familia adoptatoare. Inca.
    Pana la finalizarea anchetei, cred ca e ok sa ne abtinem de a lua partea unei parti sau a alteia.
    Tocmai pentru ca e vorba de interesul superior al copilului.

    Si, ca o paranteza, pentru ca lucrez in sistemul de educatie, am vazut multi asistenti maternali care se ataseaza de un anume copil dar nu il infiiaza decat foarte tarziu pentru simplu fapt ca cei 1200 de ron care li se dau ca plata lunara pentru cresterea unui copil le sunt extrem de necesari. Mai ales daca sunt de la tara, chiar nu au cu se sa se descurce si sa fim realisti, banii aia nu ajung oricum. Din acest motiv e posibil ca familia asistentei maternale sa fi fost atat de ezitanta in privinta adoptiei.

    Nu inseamna ca toti asistenti maternali sunt sfinti. Deloc, peste tot sunt uscaturi.
    De aceea e bine sa ne abtinem cu afirmatiile pana nu se clarifica ancheta.
    Si sa dea Dumnezeu sa fie cum e mai bine pentru Sorina. Indiferent despre care familie e vorba.

    • @Mary

      Citez:

      ” Si, ca o paranteza, pentru ca lucrez in sistemul de educatie, am vazut multi asistenti maternali care se ataseaza de un anume copil dar nu il infiiaza decat foarte tarziu pentru simplu fapt ca cei 1200 de ron care li se dau ca plata lunara pentru cresterea unui copil le sunt extrem de necesari ”

      Stimata doamna nu vi se pare ca tocmai ati devoalat adevarata fata a acestui caz si anume ca niste oameni ,lipsiti de mijloace materiale ( nu importa din ce cauze,imputabile lor sau societatii ) nu vor sa renunte la niste avantaje materiale ( 1200 lei/luna ) si recurg la tot felul de lucruri regretabile si reprobabile fiind sprijiniti ,incurajati de niste indivizi ,manati de interese personale,(de pilda atacul asupra procurorilor) care se fac ca nu inteleg care este de fapt situatia reala.

      Sa inteleg ca trebuie sa acceptam ideea ca se poate face o „afacere ” din cresterea unui copil abandonat ?

    • Și vi se pare normal ca din cauza problemelor financiare ale asistentei maternale să fie ținut un copil în asistență maternală când are șansa să aibă propria familie?

  6. Situatia e simpla.

    Daca solutia data de instanta in cazul adoptiei s-a facut respectand legea atunci sotii Sacarin n-au de ce sa-si faca griji.

    Daca s-a incalcat legea atunci cine a incalcat legea trebuie sa plateasca si daca solutia s-a dat pe baza incalcarii legii atunci solutia trebuie anulata.

    Atat timp cat respecti legea nu trebuie sa-ti fie frica de justitie.

        • În biroul unui procuror ai fi avut ocazia să te convingi că el interpretează legea, nu altcineva. Justiția românească nu e ca în filmele americane, justiția românească e mai aproape de vremurile ceaușiste, când rolul judecătorului era să confirme ce hotărâse deja procurorul.

  7. Stimata domnisoara/doamna,

    Vorbiti de lege si hotarari judecatoresti. Pai atunci va intreb si eu ceva strict legal vorbind. De cand un procuror este si executor judecatoresc ? Ce treaba avea un procuror sa traga de un copil ? Un procuror nu este executor judecatoresc sa puna in practica hotararile instantelor. Are cu totul alta treaba in sistemul judiciar.
    Procurorul general a procedat bine pentru ca faptele acelui procuror trebuie cercetate si daca se dovedeste ca a incalcat legea va trebui sa raspunda in fata instantelor.

    • @ Andrei,
      ai citit macar inceputul articolului?
      – „Procurorul-general interminar, Bogdan Licu, sesizat la solicitarea senatorului Vlad Alexandrescu, făcută pe facebook, a ignorat, cu bună-știință sau din ignoranță, la fel ca demnitarul public, ales în Senatul României, interesul superior al copilului, negându-i Sorinei Săcărin dreptul la protecția statului în ceea ce privește familia sa, dreptul la o familie și drepturile copilului, conform legii, cedând populist și oportunist presiunii publice creată pe emoțiile provocate de refuzul copilului de a pleca cu procurorul de caz, care a intervenit în mod legal pentru a scoate un minor de la o persoană care o deținea fără drept, după ce familia Săcărin a încercat și a eșuat să pună în executare hotărârea instanței civile, întrucât asistenta maternală Mariana Șărămăt a refuzat să o pregătească și să o ducă pe minora Sorina Săcărin, familiei sale, fiind acum, în mod legal, fiica lor.”
      Procurorul de caz a intervenit atunci cind legea si hotaririle judecatoresti au fost incalcate.
      Stii ce e o Hotarire judecatoreasca? in niciun caz „un banal act administrativ”.
      NB,
      asistenta maternala s-a impotrivit, caci prin pierderea Sorinei isi pierde banii pe care ii incasa lunar; nu murea ea de dragul fetei.

      • @victor L
        Imi pare rau dar nu cunoasteti procedurile si nu stiti sa cititi. Nu am zis ca legea nu a fost incalcata, am zis doar ca nu procurorul pune in executare sentintele judecatoresti. La fel ca atunci cand cineva este condamnat la inchisoare. Merge procurorul sa il ridice ? Nu. Merg politistii, ca ala e jobul lor. In cazul acesta copilul nu trebuia ridicat de un procuror ci de un executor judecatoresc si in niciun caz tragand de el. Exista legi in acest sens si proceduri clare. Cititi articolul lui Moise Guran care explica mai exact care e procedura „legal’ sa se ridice copilul de acolo.

        Citez doar atat:

        „ART. 911 Cod Procedură Civilă (4) Nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.

        ART. 913 (1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

        Așadar legea românească interzice categoric cam tot ceea ce a făcut doamna procuror de la Craiova (femeia în alb care târăște copilul), dar adevărata problemă este ce căuta procurorul acolo?”

        • Scrie undeva ce se intimpla cind asistentul maternal il tine pe copil (il trage si el) ca sa nu fie luat de procuror. Procuror care voia indeplinirea unei sentinte judecatoresti, nu brutalizarea copilului.
          Repet: a unei sentinte judecatoresti, nicidecum nu indeplinea un banal act administrativ.
          Invatati sa respectati legea: dura lex, sed lex.

          • Repet pentru ca tot sunteti cu legea in gura dar pare ca nu o intelegeti. Legea zice asa:

            “ART. 911 Cod Procedură Civilă (4) Nu este permis niciunei persoane să bruscheze minorul sau să exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea.

            ART. 913 (1) Dacă executorul constată că însuși minorul refuză în mod categoric să îl părăsească pe debitor sau manifestă aversiune față de creditor, va întocmi un proces-verbal în care va consemna constatările sale și pe care îl va comunica părților și reprezentantului direcției generale de asistență socială și protecția copilului.”

          • @victor L – într-o zi ai să te trezești chiar tu într-o situație similară, cu legea pusă în aplicare de care e mai șmecher dintre funcționarii statului. De-obicei așa pățesc ăștia cu ”dura lex sed lex”, ajung să testeze propriul medicament. Cel mai instructiv exemplu a fost al lui Ceaușescu, a reintrodus pedeapsa cu moartea inclusiv pentru infracțiuni economice. Ghici cum a murit, până la urmă? :)

            • @ Harald,
              si ce propuneti? sa aplicam fiecare legea lui sau toti una singura?
              Paralela cu Pingelica e total deplasata.
              Daca nu va convine „dura lex, sed lex”, atunci ce aveti impotriva actualei coalitii de la guvernare care ar vrea sa-si faca legile lor?
              NB,
              si tu esti de parere ca o hotarire judecatoreasca e un banal act administrativ?

            • @victor L – nu, stimate domn, propun ca procuroarea care s-a trezit luând locul executorului judecătoresc să meargă la închisoare, asta propun. Primii care șterg pe jos cu legea sunt tocmai procurorii și judecătorii, așa merg lucrurile în România.

              Un executor judecătoresc nu și-ar fi permis pe teren ce și-a permis acea procuroare, tocmai fiindcă ar fi fost conștient că merge la închisoare. Dar procuroarea aceea se crede deasupra legii și a venit vremea să afle că nu e așa.

  8. Un rau enorm a facut mass media care, crezind ca da in PSD, a mintit si a dezinformat. Cu buna stiinta sau din crasa prostie.

  9. Nu este treaba procurorului general să investigheze o hotărâre judecătorească definitivă…
    Treaba PG este să vegheze la punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești!

  10. Romania este de mult o tara efectiv scapata de sub control. Bazele acestei situatii au fost puse inca imediat dupa lovilutie (si chiar inainte!), dar rezultatele acestei uluitoare distrugeri au inceput sa se vada semnificativ doar de vreo 10 ani. In prezent, traim cu totii apogeul dementei juridice, dementa juridica care elimina elementul dreptate din orice demers al justitiei. Ordinele primite de procurori si judecatori (care nu ar trebui sa actioneze la ordin, in primul rind!) sint contradictorii, si se bat cap in cap. Prurorii, judecatorii (magistratii) sint impartite in tabere opuse, si numai de justitie nu mai au timp sa se ocupe. Dezastru total!!!

  11. Stimata doamna,

    Citesc cu uimire afirmațiile dvs, citez:
    „În mod abuziv, procurorul general chiar dispune interzicerea eliberării pașaportului Sorinei Săcărin, încălcându-I și dreptul fundamental la libera circulație. Procurorul general nu cunoaște standardele europene și prevederile tratatului European de aderare la Uniunea Europeană.”

    Țin sa va precizez ca nu exista un drept fundamental la libera circulație la nivel mondial. Oamenii nu au un drept fundamental, adică nu au un drept absolut, sa circule intre ce tari doresc oriunde pe glob. Acest drept fundamental pe care îl clamați, nu exista nici măcar la nivelul UE. Ca exemplu notoriu în acest sens, va spun ca un părinte de cetățenie romana nu poate părăsi România (ca tara integranta a UE) cu propriul copil, având aceeași cetățenie, fără a prezenta o declarație notariala cu acordul celuilalt părinte. După cum vedeți, este greșit sa absolutizam drepturi și libertăți, care au aplicabilitate în funcție de anumite restricții și condiționări. Nu exista un drept absolut al unui cetățean roman de a i se elibera un pașaport pentru a face uz de dreptul de circulație.

    • Articolul este profesionist, legal si real. Mentinerea Sorinei 6 ani fara a fi adoptata arata scopul material necorect de a primi salariul lunar, alocatia de copil si cheltuielile aferente de intretinere lunare sume suficiente pentru toata familia asistentului, ce cuprinde si ceilalti doi copii, din care unul adoptat. Se poate crea o cu asistentii maternali asa cum se prezina situatia la noi. Este mai usor asistent maternal, decat sa faci lt pofesiie, de exemplu invatator, asistent medical, sau vanzator de magazin.
      Cred ca asistentl maternal trebuie sa fie mai pregatit si mai atasat profesiei, decat profesiile invocate, pentruca interesul major al copilului pentru care societatea te plateste cu peste 3000 lei luna, trebuie sa fie mai mare chiar fata de copilul propriu
      Prin lege trebuie interzis ca asistentii maternali sa preia in adoptie copii asistati, mai ales situatia cand trece o perioada mare.. Pentru situatia de fata nu cunoastem nici profesia si veniturile familiei asistentului
      |Pentru cazul nostru reies carentele profesionale sau si lipsa de loialiatate a unor persoane din institutiile de stat, si chiar din mas-media, fata de interesul superior al copilului.

      • @Iahim – la modul general, relația asistentului maternal cu copilul aflat în îngrijire este mult mai cinstită decât relația părintelui adoptiv cu copilul. Asistentul maternal primește bani în mod direct pentru îngrijirea copilului, în timp ce părintele adoptiv preferă să-i rămână copilul îndatorat toată viața. E din aceeași categorie cu butada ”cel mai scump sex e sexul gratis”.

    • Romania este o aberatie pe toate planurile. Un cancer continental in multe domenii. Vezi albirea borfasilor, „success al presedentiei europene”.

    • Un parinte roman nu poate merge cu copilul lui in excursie, singur, fara „declaratie notariala” din partea celuilalt parinte ? De cand ? Si daca celalalt parinte e mort sau ambii sunt divortati, cine declara ce, bunica ? Astea-s reminiscente maoiste. Mi-e greu sa cred ca un copil francez sau spaniol, sau din Irlanda de Nord nu poate iesi din tara lui sau din oricare alta de pe continent decat insotit de cei doi parinti (notiune care, mai nou, la unii, nu se stie de ce, s-a abrutizat). Statul nu controleaza aspectul deplasarilor decat in regimurile totalitare. Reiese de aici ca traim intr-un lagar, sau o forma a lui. Subscriu.
      Trei exemple concrete, personale:
      – anul 1984, cu parintii si prietenii si copilul lor la mare. Tatal militar, mama profesoara in cazul meu. Au avut o permisiune de doua-trei zile in Bulgaria, sa cumpere ce nu se gasea in veci la noi. Copiii, eu si celalalt adica, au trebuit s-astepte in Romania. In „occidentul putred” treaba era diametral opusa. Aberatia romaneasca, comunista sau nu (Bulgaria fiind „tara pretina”), transpira prin toti porii.
      – anul 1990, cu parintii divortati. Trec cu mama Prutul, directia Chisinau. Nu trebuie declaratie notariala, in schimb suntem perchezitionati de „moldoveni” ca ultimii hoti. La fel ca in Romania, vamesul isi ia partea invocand „legi”. Valabil si acum.
      – anul 1993: cu mama recasatorita, plecam definitiv din tara. Peste ani aflu ca tatal, prin „relatii”, a vrut sa ne dea in urmarire. E drept, nu fusese intrebat. Aici statul nu are ce se baga, e problema in familie.

      Anul 2011: la evidenta populatiei din Oradea, casieritele cheama toata cladirea sa vada cum vin eu sa achit sfanta taxa cu pasaportul expirat, dupa ce cu cateva secunde inainte completasem dosarul si ofiterul ma fotografiase. Aflu asadar, cu durere-n suflet, ca incasarea taxei este straina de evidenta, adica doamnele nu stiau ce se intampla in biroul de langa ele. Cand intrasem in cladire, tocmai li se oferea sfanta mita sub forma de bijuterii, parfumuri, tot ce-si poate dori o doamna din administratia romaneasca.
      Populatia perpetueaza modelul care a ajutat-o sa supravietuiasca. Ruperea trebuie sa fie totala, ca aceea a fatului de cordonul ombilical la nastere, altfel eroarea asta fatala care este Romania actuala va continua.

  12. Va urez succes, doamnă avocat! Sunt de acord cu dvs. Eu cred ca domnul procuror general nu s-a gândit la faptul ca, daca va fi anulata decizia de încuviințare a adopției, Sorina se întoarce la orfelinat, iar nu la familia maternală, căreia i s-a reziliat contractul.

    • Nu s-a gandit sau nu știe exact legea? In ambele cazuri, nu a avut ca prioritate binele copilului, ce se va întâmpla cu copilul după luarea deciziei sale ci, probabil, și-a dorit imagine. :|

  13. Sorina este minor. Parintii ei legali acum sunt noua familie , cetateni americani si romani, cu domiciliu in New York. Conform legii adoptiilor internationale statul roman ESTE OBLIGAT , dupa o sentinta definitiva de adoptie sa emita CERTIFICATUL INTERNATIONAL DE ADOPTIE si SA II ACORDE PASAPORT TEMPORAR copilului, pentru a se deplasa la noul domiciliu. Odata cu CERTIFICATUL INTERNATIONAL DE ADOPTIE , Sorina pierde si cetatenia romana. Cetatenia americana o primeste doar la intrarea in SUA> acum, Sorina este apatrid. Iar documentuld e calatorie pentru deplasarea la domiciliu este un DREPT FUNDAMENTAL AL OMULUI, nu se compara cu declaratiile celuillat parinte la excursiile turistice.

    • Statul roman nu poate fi obligat sa faca nimic, el se afla in zona gri. Vezi comportamentul unui melescanu, unei dancila, unui Iliescu, samd. La sedintele informale, cuplul ceausoglu se suprapunea tuturor expertilor din toate domeniile. Nu s-a schimbat nimic.

  14. Pacat de biata fetita! Romania are, probabil, un mare deficit de sociologi talentati, chemati sa se implice profilactic; sociologia de vocatie, competenta si pasiune poate salva si preveni degringolada in care se afla tinerii si copiii in momente cruciale pentru ei…

  15. Legea adoptiilor este in contradictie cu morala si vom pati cum zicea Bastiat, ne vom pierde si respectul fata de lege si simtul moralei. Ar fi trebuit in lege pusa o prioritizare. Sa se dea spre adoptii intaii copiii din casele de copii, apoi cei ce nu s au adaptat in familiile asistentilor maternali si cand acestia se sfarsesc , dati spre adoptii si cei din in familiile de asistenti unde s au adaptat si se simt bine. E imoral si inuman sa ceri unui asistent maternal sa nu se ataseze de copilul de care are grija. In plus ar trebui interzise adoptiile internationale, pentru ca nu suntem in stare sa nu generam coruptie si specialistii spun ca nu este prea fericita adaptarea copiilor in alte tari.

    • Din ce tara sunt specialistii ?
      Mi-e greu sa cred ca specialistii despre care vorbiti nu sunt unii si-aceiasi cu nesimtitii flecari abonati la platourile rtv si a3.
      Suntem in stare sa nu generam coruptie, nu toti ce-i drept. Cei de nu se simt in stare sa nu genereze coruptie, sa faca bine sa lase locurile altora mai capabili inainte ca situatia sa degenereze.

      „Sa se dea spre adoptii intaii copiii din casele de copii”
      Nostim, „sa se”.

    • Vai cat va incarcati voi ipocritii de pacate! Vrei oprirea adoptiilor internationale, ca e coruptie in Romania? Cati copii ai adoptat sau vrei sa adopti tu atunci? Asa sa va ajute Cel de Sus dupa cum meritati!

    • “… si specialistii spun ca nu este prea fericita adaptarea copiilor in alte tari.“
      Care specialisti? Exemple de cazuri ai? Eu am adoptat international din Romania, fara mita, un copil de 5 ani. Cam la fel ca in cazul Sorinei. Un copil de la agenta meternala, refuzat intern de familiile din Romania. Deci pot sa dau un exemplu contrar! Pacat ca nu pot pune poze cu copilul nostru aici. Pot doar sa spun ce mi-a zis zile trecute. “Te iubesc pana in spatiu, si cat tot spatiul! Si pe mama la fel!”. Acum are 8 ani.

    • Asistentul maternal are obligația să pregătească copilul asistat pentru adopție. Inuman este să îi creezi impresia că este în familie, cu mami și tati și vine un bau-bau să îl ducă undeva departe. Copilul nu va dori să plece dacă este mințit că stă cu mami și cu tati. Și ratează șansa de a avea o familie.Mai este un lucru: acestei asistente i-au trebuit șapte ani ca să înțeleagă că vrea să o adopte pe Sorina. Sorina trebuie să spună ce dorește după 8 întâlniri. Este echitabil?

  16. Stimată doamnă Claudia Postelnicescu, știți cumva despre câți copii de la Baia de Aramă este vorba, câți părinți au renunțat la adopție din cauza faptului că acei copii au reacționat ca și Sorina?

    • @Ana Armanca – stimată doamnă, știți cumva ce egoism feroce stă în realitate la baza dorinței de a adopta? Iar asta tocmai sub masca de presupus ”Salvator” al copilului adoptat? Știți cum continuă jocul ăsta psihologic, în viața reală?

  17. Suntem o familie din Canada care am adoptat un copil din Romania in 2018.Prin urmare,cunoastem sistemul,procedurile si dificultatile cu care se confrunta o familie adoptiva.

    Ceea ce li s-a intamplat acestor romani din New York este o mare nedreptate.
    Dar ca in Romania in loc sa tragem la raspundere vinovatii lovim in victime.Toti cei care se bat acum cu pumnii in piept ca o iubesc pe Sorina,nu au facut nimic pentru cele 60,000 de Sorina care zac uitate in sistem.Au venit acesti oameni onesti,cu bune intentii si s-au lovit de prostia din Romania.Ei au investit timp,bani,sentimente pentru o cauza buna.Acesti oameni si-au lasat casa,jobul,copiii pentru un ‘copil de etnie rroma’ pe care nimeni nu l-a vrut. Cine poate face o adoptie internationala stand cu lunile in Romania?!

    De cealalta parte escrocii emotionali,fosta asistenta maternala,care a sechestrat copilul aproape 2 luni.Acum ei o vor pe Sorina si striga in gura mare,dar 7 ani au stat linistiti luand banii de pe ea.Acesti profitori sunt prezentati ca victime.In toata reactia Sorinei eu nu vad decat monstruozitatea acestor oameni fara suflet,fosta agenta maternala.Ei s-au folosit de acest copil ca de un obiect pentru planul lor diabolic.In orce tara civilizata acesti impostori ar fi fost direct in spatele gratiilor.

    Inca o data PSD sfideaza justitia si incearca sa prosteaca o tara intreaga prin televiziunile aservite gen Antena 3 sau Romania TV

    • @Horatiu – Ei au investit timp,bani,sentimente

      Sentimentele nu sunt investiție, iat timpul și banii nu se investesc în copii adoptați. Dar este de apreciat sinceritatea mercantilă, tocmai ați confirmat cu brio ceea ce scrisesem mai sus despre egoismul feroce.

      • Eu sunt in Franta si am doua bucati ale mele (hai baga mercantilism si alte rahaturi)
        Si pentru ca am bani, ma gandesc sa adopt pe nr 3, tot tigan(ca) si tot din categoria greu adoptabili
        Dar realitatea e ca sa stau cu lunile in romania nu pot, ca mai trebuie sa produc si bani, ca n-am destul cat sa las firma singura cu lunile (mercantilism, nu-i asa)
        Oamenii aia din ny nu stiu cum s-au descurcat dar chapeau pentru ei

        • @nimeni – povești de adormit copiii, începând chiar de la nick-name și continuând până la chapeau. Realitatea e alta și se numește ”presiune mediatică”. Scriem articole, scriem comentarii care să le susțină ș.a.m.d.

  18. O palma pentru dl procuror general:
    „Hotărârea judecătorească de adopție a Sorinei, fetița de 8 ani din Baia de Aramă, rămâne valabilă. Curtea de Apel Craiova a respins vineri cererea procurorului general Bogdan Licu, de suspendare a executării deciziei judecătorești prin care fetița a fost adoptată de către un cuplu de români din SUA, a declarat pentru HotNews.ro avocata familiei care a adoptat-o pe copilă.”

    • Ma bucura sa aud ca ratiunea (sort of) a invins in acest caz, Victor.

      Unui coleg comentator pe care il respect mult, de data asta v-ati situat pe pozitii greu de aparat fara procese de intentie si distorsionari fara rost.

      Da, viata e complicata si complexa, adoptatorii nu sint toti ingeri si sfinti (unii sint „close”!) dar astea sint truisme. In cazul dat pur si simplu nu avem absolut nici un fel de date de ce sa ne suparam degeaba pe familia Săcărin.

      Eu unul le doresc din toata inima sa depaseasca experienta abuziva tipic romaneasca prin care au trecut, sa uite, sa [se] vindece si sa isi continue viata cu generozitatea si frumusetea pe care, pina la proba contrara, le-au demonstrat plenar. Sorina va beneficia de sansa data de dinsii.

      • @Absurdistan – n-o să pun niciun link aici, dar găsiți peste tot pe Internet poze (ne-blurate) cu teroarea de pe fața fetiței, atunci când este înșfăcată de ”doamna procuror”. Dacă dvs credeți că așa se comportă un procuror care îndeplinește dezinteresat atribuțiile unui executor judecătoresc, puteți să credeți și pe mai departe tot așa, nu se supără nimeni.

        Nu pe familia Săcărin ar trebui să vă supărați, ei își îndeplinesc propriul interes, adopția copilului. Pe funcționarii statului român ar trebui să vă supărați și pe modul cum își duc ei la îndeplinire propriul interes, sub masca îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

      • @Absurdistan – am înțeles că trăiți în Statele Unite, în timp ce eu n-am călcat niciodată pe-acolo. Până la urmă, cum merg lucrurile acolo, ce obține familia Săcărin în urma adopției? Am înțeles că mai are deja 2 copii, iar din pozele pe care doamna le-a pus pe Internet se vede destul de clar că Sorina ar prefera să se afle oriunde în altă parte. E de asemenea clar că familia a cheltuit cel puțin câteva zeci de mii de dolari până în prezent și după cum ați văzut la alți comentatori, e clar că adopția e o investiție pentru ei. Care e ROI la respectiva investiție?

        • Ma tem ca au facut o investitie perdanta, fiindca Jeffrey Epstein tocmai a fost arestat ieri si il asteapta 45 de ani de puscarie. (Sper sa ii traga dupa el, in incercarea de a-si reduce pedeapsa, pe Bill Clinton, Alan Dershowitz, Kevin Spacey, Prince Andrew, Ehud Barak si pe multi-multi altii din „The Elite One-Percent” care au zburat cu “Lolita Express” spre Epstein’s “Orgy Island”.)

          Cind ‘Orgy Island’ e expusa oficial si unul ca Epstein arestat, „industria” respectiva intra in standby pentru multi ani daca justitia chiar isi face datoria. Daca…

      • Harald, multumesc pt. raspuns.

        In SUA sint multe de criticat, dar procedurile de adoptie sint extrem (poate chiar exagerat) de controlate pe linia protejarii intereselor copilului. Notiunea de „investitie” este metaforica, nu literala, pe linie de afacere, profit etc.

        Parintii care au adoptat pe care ii cunosc sint fara exceptie parinti exceptionali, de o generozitate si delicatete sufleteasca si parentala fara cusur.

        Nu va contrazic ca femeia care a insfacat-o pe Sorina e posibil sa fi gresit, intr-un context de tensiune, de dezinformare si de ilegalitate comise in primul rind de asistenta respectiva, acelea sint aspecte legal diferite care vor fi „dealt with” in conformitate cu legile romanesti, in masura in care mai functioneaza, in ambele cazuri (procuroarea si asistenta).

        In afara senzationalului de tabloid, nu asta mi s-a parut chestia centrala in ce s-a intimplat. In ce priveste familia adoptatoare, mi se pare ca merita din plin „the benefit of the doubt” ca au facut ce au facut din considerente strict altruiste (daca nu e sa ne lansam in teorii psihologice a propos ca iubirea e de fapt nevoia de a fi iubit etc., ceea ce nu intereseaza in afara speculatiilor).

        Va citesc de multe ori cu admiratie pentru felul in care puneti lucrurile intr-un anume echilibru, fara sa luati un detaliu infim din imaginea mare, a la Hantzy. Incercati sa o faceti si in acest caz.

        Inca o data, urarile cele mai bune familiei care a adoptat-o pe Sorina. Va doresc sa uitati, peste ani plini de bucurii parintesti, daca nu mai devreme, cosmarul prin care ati trecut datorita minunatelor autoritati romanesti.

        • @Absurdistan – și eu vă mulțumesc pentru răspuns. În lumea reală, considerentele altruiste arată altfel: știu familii în România care se ocupă din proprie inițiativă de copii săraci, dar fără nici cea mai mică aluzie la adopție. Le duc acelor copii haine și încălțăminte, jucării pe care părinții lor nu și-ar putea permite niciodată să le cumpere, cadouri de Paști și de Crăciun, alimente pentru întreaga familie ș.a.m.d. Dar acei copii cresc în continuare în familiile lor, fără să încerce nimeni să preia controlul asupra vieților lor. Asta înseamnă altruism, nu circul mediatic la care asistăm de atâta vreme.

      • @Absurdistan – Parintii care au adoptat pe care ii cunosc sint fara exceptie parinti exceptionali, de o generozitate si delicatete sufleteasca si parentala fara cusur.

        Statisticile psihologilor nord-americani spun altceva: probabilitatea ca un copil să fie abuzat de un părinte vitreg sau de un părinte adoptiv e de 100 de ori mai mare decât probabilitatea de a fi abuzat de părintele biologic.

        Există o imagine pe care unii reușesc să o mențină, dar dacă vreți să aflați adevărul, încercați să discutați cu persoane adulte care au crescut în familii adoptive, nu cu familii care au astăzi copii adoptați.

        • @Harald,

          Vreun link, ceva, ca dovada, sau ideea ca parintii adoptivi sunt abuzivi vine tot din putzul gandirii lui Harald? Le cam infloresti, Harald, si ce spui contrazice direct ce spune Absurdistan mai sus, si ce stiu si eu din surse proprii, ca fiind locuitor in SUA de multi ani.

          Vad ca mai nou stii tu mai bine cum e in America decat noi, care locuim aici de vreo cateva decenii.

          • @John Doe – câte familii care au copii adoptați pretinzi tu că știi în America? Știi 3.000 sau 5.000 de familii și știi problemele interne din acele familii?

          • @John Doe – check this out:

            https://pages.uoregon.edu/adoption/archive/AndersonCAAA.htm

            The adoption connection

            I used to think none of this had anything to do with adoption. When I first heard from abused adoptees, I responded much the same as social workers have responded to searching, unhappy birthparents: I thought they were the rare exceptions. But over the years, I’ve had a lot of letters from adoptees who report they were abused. I’ve talked to a lot of adoptees who were abused. The sheer number of them made me take a closer look. . . .

            Many adoptees seem, even as adults, to express the same kinds of feelings as abused children. This cannot all be coincidence. Granting that there may be substantial numbers of adoptees who are physically or sexually abused, and even larger numbers who are psychologically abused, it seems we see abused child attitudes in a majority of adoptees.

            • @Harald,
              Ce arati in articol nu e o dovada de abuz sistematic a unor parinti adoptivi. Arata mai degraba ca un studiu de caz asupra unor copii adoptati din Rusia.

              Povestea pe care o spui pare mai degraba rezultatul coruptiei generalizate din Rusia decat evidenta a unui abuz sistematic. Cu alte cuvinte, parinti descalificati pentru adoptie in SUA s-au gasit sa plateasca o spaga in Rusia ca sa obtina ce nu puteau obtine in SUA.

              Cu astfel de dovezi nu ma convingi. Vino cu un sociologic facut in SUA, asupra parintilor care au adoptat in SUA copii din SUA, si dovedeste ca parintii, statistic vorbind, au fost abuzivi. Sunt probabil zeci sau sute de mii de familii americane care au adoptat copii din SUA numai in ultimii 20 de ani. Un studiu poate determina un trend.

              Articolul publicat e la rubrica fapt divers, nu un studiu stiintific de larga anvergura, care nu dovedeste mare lucru decat ca e coruptie in Rusia.

            • @Harald,

              Pentru ca tot vorbim de studii stiintifice, ia colea un adevarat studiu academic psihologic care arata de fapt pe sleau ca, statistic vorbind, copiii americani adoptati sunt dezvoltati mai bine decat cei ramasi in grija orfelinatelor sau agentilor maternali americani. Studiu asta iti cam taie macaroana. Nu neg ca or mai fi, cum spune si Absurdistan, si parinti adoptivi abuzivi, insa in SUA aceea mai degraba in SUA e o exceptie decat o regula.

              https://doi.org/10.1080/10926755.2012.700002

            • @John Doe – ți-am mai spus că nu ești atât de important încât să te conving pe tine de ceva. Cine a dorit să-și facă o părere despre ce se întâmplă în familiile adoptive și-a făcut-o deja, iar misiunea ta pe-aici nu interesează pe nimeni.

        • Draga Harald, multumesc din nou. Nu trebuie pusi la gramada parintii vitregi si cei adoptivi, astazi, dupa parerea mea.

          In termeni concreti, parinti vitregi inseamna de multe ori (dar nici acolo intotdeauna, ca multi „vitregi” sint si ei oameni decenti, „trying their best”, ba chiar fiind citeodata prea blinzi cu copii din frica de a nu fi perceput literal drept „vitreg”) femei care isi schimba partenerii precum camasile, iar „parintii” vitregi, poate beti poate drogati, ii iau „copilul” la bataie sau cine mai stie ce alte rautati de nedescris.

          Parintii adoptivi din tari (mai) civilizate sint extraordinar de departe de imaginile din Oliver Twist, cu bietul orfan pus la furat sau cersit sau mai rau de un peshte nemilos [varianta contemporana e teoria conspirationista cu organele].

          Asta nu inseamna ca pot eu sa garantez pentru toti, ca nu se strecoara oameni rai/abuzivi prin sita sistemului dar cred cu tarie ca se intimpla extrem de rar. Ce pot sa spun este ca „linia de baza” a atitudinii subiacente este realmente vocatia unor oameni realizati de a face bine unor copii si de a-si completa viata prin a se darui neconditionat unor „urmasi” nebiologici. Poate sperind si in ceva reciprocitate, n-o sa neg asta!

          Acesti parinti adoptatori merita respect si (cel putin in cazul meu) admiratie, bineinteles, cu cautiunile de rigoare in societate in general.

          Asta e ultima mea interventie pe subiect.

          • @Absurdistan – când ”a face bine unor copii” se concretizează prin plata publicării unor articole în presă, opiniile noastre devin total divergente.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Claudia Postelnicescu
Claudia Postelnicescu
Avocată, publicistă. Absolventă a Facultății de Drept, Universitatea București, cu un master în relații internaționale la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București și un master în studii europene și globalizare la Universitatea din Birmingham, UK. Activează ca avocat independent, specializat în litigii de drept privat, consultanta si drept european/drepturile omului (www.cpacj.ro). Doctorand al Universitatii din Tübingen, Institutul de Stiinte Politice, pe tema constructiei identitatii Uniunii Europene. A colaborat de-a lungul timpului cu Observator Cultural, România Liberă, Vivid, Money Channel, La Punkt.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro