joi, martie 28, 2024

Cazul UE împotriva României – Ce urmează după Raportul MCV

Ultimul raport MCV reprezinta un moment critic prin care Comisia Europeana plaseaza Romania in aceeasi categorie cu Ungaria si Polonia in ce priveste distrugerea sistematica a statutului de drept. Insa spre deosebire de celelalte tari, unde UE dispune de o capacitate relativ redusa de a actiona rapid pentru sustinerea democratiei constitutionale, institutiile europene au la dispozitie mecanisme mult mai eficiente pentru o interventie in cazul Romaniei.  Citit cu atentie si in context, raportul MCV arata ca UE este gata sa foloseasca aceste mecanisme si ca pregateste deja terenul juridic pentru o interventie rapida prin Curtea de la Luxembourg cu scopul de a impune guvernului de la Bucuresti sistarea masurilor de subminare a independentei justitiei si a luptei impotriva coruptiei. Societatea civila din Romania isi gaseste in Comisia Europeana un aliat necesar si puternic in lupta impotriva clanului Dragnea si a coalitiei guvernamentale care au adus Romania pe marginea prapastiei.

Daca autoritatile romane, de la Ministrul de Justitie pana la CSM si chiar Curtea Constitutionala, nu isi vor schimba radical pozitia in ce priveste independenta justitiei si inregimentarea politica a luptei impotriva coruptiei, Comisia Europeana are la dispozitie mai mult decat masuri politice, de genul inghetarii de fonduri sau a demararii mecanismului articolului 7. Guvernul de la Bucuresti calculeaza, probabil corect, ca Ungaria si Polonia s-ar opune sanctionarii politice a Romaniei, asteptand la schimb ca Romania sa se opuna sanctionarii lor. Insa guvernele altor state membre nu pot ajuta oligarhii de la Bucuresti in cazul unei actiuni juridice asupra Romaniei.  Intr-adevar, toate semnele indica faptul ca Comisia pregateste terenul pentru actionarea in judecata a Romaniei in fata Curtii de la Luxembourg pentru incalcarea articolului 19, coroborat cu articolul 2, din Tratatul de la Lisabona. In plus, dupa cum a facut-o recent intr-un caz extrem de important impotriva Poloniei, Comisia Europeana va argumenta in fata judecatorilor europeni ca gravitatea situatiei din Romania este atat de mare incat se impune dispunerea unor masuri interimare pentru suspendarea cu efect imediat a reformelor justitiei.

Este vorba aici de masurile discutate in Raportul MCV, masuri introduse de guvernul de la Bucuresti si votate in Parlament, inclusiv a unor masuri aprobate de Curtea Constitutionala. In ce priveste CCR, Raportul MCV preia analiza recentei opinii a Comisiei de la Venetia prin care se arata cum CCR si-a ignorat propria cazuistica cand, in cazul Kövesi, a subordonat procurorii controlului politic exercitat de Ministrul Justitiei. Raportul MCV arata ca aceasta decizie incalca principiile statului de drept si ca, in masura in care CCR nu va redirectiona interpretarea Constitutiei, calitatea Romaniei de membru UE impune revizuirea Constitutiei pentru garantarea independentei justitiei.

Autoritatile romane gresesc daca interpreteaza aceste recomandari ca fiind generale, pe termen lung. Sanctionarea Romaniei poate fi declansata rapid, dat fiind ca mecanismul MCV va structura negocieri politice preliminare unei actiuni in judecata la Luxembourg in cadrul procedurii articolul 258 al Tratatului de la Lisabona. Odata cazul ajuns la Luxembourg, este probabil ca judecatorii europeni vor lua masura interimara de suspendare a reformelor Dragnea care au ca scop decapitarea independentei justitiei, o suspendare ce ar avea efecte imediate. Nerespectarea deciziei Curtii de la Luxembourg ar duce la penalitati financiare majore dispuse de judecatorii europeni, posibila redirectionare a fondurilor structurale pentru Romania, activarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona si, in extremis, la declansarea procesului de excludere din Uniunea Europeana pentru violarea Tratatului UE.

Ce trebuie inteles la Bucuresti, atat de catre politicieni responsabili cat si de catre societatea civila, este ca nu suntem foarte departe de acest scenariu. Tot ce ne desparte de un asemenea moment este refuzul, deja semnalat, al autoritarilor romane de a implementa recomandarile din Raportul MCV. Sanctiunea pentru un asemenea refuz nu este doar mentinerea monitorizarii, dupa cum naiv spera autoritatile romane, ci declansarea procedurilor juridice de sanctionare a Romaniei, cu scopul salvarii statului de drept.

Oricine va citi cu buna-credinta Raportul MCV si documentatia tehnica pe baza careia a fost intocmit va constata ca acestea reprezinta o analiza corecta, echilibrata si detaliata a turnurii dramatice pe care a luat-o Romania in 2018. Criticile aduse Raportului de catre autoritatile romane nu au nici un fel de acoperire, ele fiind nimic mai mult decat reactia unor institutii care s-au dovedit fie incapabile sa stopeze distrugerea statului de drept (cazul CSM), fie au fost implicate in acest efort si sunt direct raspunzatoare de situatia dramatica a tarii in acest moment (cazul Ministrului Justitiei).

In ce priveste efectele juridice ale Raportului MCV in dreptul romanesc, care au generat discutii in ultimele zile, acestea trebuie privite in termenii mai largi ai relatiei dintre Constitutia Romaniei si Tratatul UE. In scenariul pe care l-am prezentat, efectele Raportului vor fi subsumate unei decizii a Curtii de la Luxembourg. Daca guvernul roman va refuza implementarea unei asemenea decizii, in mod cert CCR va fi chemata sa se pronunte asupra obligativitatii deciziilor judecatorilor europeni. Argumentele gruparii Dragnea sunt usor de anticipat. Se va argumenta ca decizia judecatorilor europeni nu este obligatorie daca incalca principiile identitatii nationale a Romaniei, ca legile reformelor justitiei au fost votate de reprezentatii romanilor si, prin urmare, ca principiul democratiei reprezentative cere ca aceste legi sa fie implementate. Contraargumentul principal este ca tot reprezentantii romanilor au ratificat tratatul de aderare a Romaniei la UE, si a tratatului de la Lisabona care a devenit parte integrala a dreptului roman. Judecatorii CCR, si poate chiar judecatori de la alte instante din Romania, vor fi chemati sa rezolve aceasta disputa. Acestia se vor pronunta nu doar ca judecatori nationali, ci ca judecatori care, in aplicarea dreptului european, devin judecatori europeni a caror datorie este sa aplice Tratatul UE asa cum a fost interpretat acesta de Curtea de la Luxembourg. Daca nu o vor face, si daca vor invoca suprematia Constitutiei romane in fata Tratatului UE, Romania nu va ramane in Uniunea Europeana.

Sa speram ca acest ultim scenariu este ipotetic. Recentele alegeri locale din Polonia arata pretul foarte mare pe care il plateste, intr-o asemenea situatie, un partid nationalist-xenofox intr-o tara unde populatia ramane de partea integrarii europene. Sa speram ca gruparea Dragnea va plati un pret cel putin la fel de mare, si ca PSD se va scinda. Sa speram ca societatea civila si opozitia cu adevarat europeana vor fi energizate de suportul institutiilor UE.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Haideti sa uitam pentru o clipa de Dragnea si fetisurile momentului, sa facem cativa pasi in spate pentru a vedea mai bine ansamblul si sa ne gandim.

    Ceea ce descrieti dumneavoastra e, practic, un scenariu in care (A) un act generat de o echipa de functionari publici desemnati, nu alesi direct (Comisia), duce inevitabil la (B) anularea unor decizii luate legal de catre Parlamentul ales in mod democratic al unui stat, in conditii de respectare completa a legalitatii si mecanismelor democratice de check and balances (inclusiv Curtea Constitutionala).

    Indiferent de justificarea tranzitiilor intre etapele dintre A si B, vi se pare un mecanism bun pentru vitorul unei democratii? Functionarul public ca nou stapan de feuda?

    • Gresit. Functionarul le spune celor responsabili ca au emis acte care contravin legislatiei europene pe s-au angajat sa o respecte. Statul roman este un participant la trafic care circula cu 150km/h in localitate si cand primeste avertisment (nu amenda, nu suspendarea permisului!) incepe sa certe radarul si sa-i explice ca e defect, ca e rau intentionat, ca e manevrat de forte oculte etc..

    • Gresiti profund,
      Comisia e Guvernul UE si ca orice guvern este numit conform unul algoritm politic si nu ales. In acelasi timp in orice stat sau uniune statala din lumea asta Guvernul e cel care are puterea executiva deci el e responsabil de sanctionarea incalcarii legilor. In plus mecanismul MCV a fost conditie la aderare si jobul Comisiei, nu al Parlamentului UE sa supravegheze aplicarea lui. Sper ca glumit atunci cand susutineti ca legile Justitiei au fost adoptate cu check-and-balance.

    • Andi, o tii pe a ta (si pe a lor) cu functionarimea ne-aleasa versus parlamentarii alesi.

      „Radarul” Comisiei europene a spus clar „conformati-va sau va aducem in fata justitiei europene”. Te poti da tafnof cat vrei, trebuie sa respecti (si tu si parlamentul si guvernul) o decizie judecatoreasca definitiva a justitiei europene. Nu vrei? Iesi afara din UE.

      Astea sunt regulile, te-ai angajat si semnat ca tara ca le respecti, trebuie sa le respecti. Nu vrei sa le respecti, esti scos din casa EU. Daca poporul roman asta vrea, So Be It.!

      Daca nu vrea asta, trebuie sa inteleaga ca respectarea regulilor nu e facultativa.

      Iar intre noi vorbind, legile promovate de PSD-ALDE sunt vizibil ne-democratice. Daca vrei binele Romaniei accepta acest lucru. Chiar si daca esti doar un PSD-ist corupt, stii la fel de bine in sinea ta ca avem dreptate.

      Daca chiar esti privitor A3 si crezi in spusele lor, nu avem ce face. Asta este nivelul tau si nici un argument nu te va face sa intelegi.

    • „Haideti sa uitam pentru o clipa de Dragnea…”

      Domnule @andi, eu aș fi uitat de mult de domnia-sa, televiziunile mi-l aduc mereu în memorie, vorbind despre atacurile la adresa statului de drept (Rule Of Low), Justiției și democrației în România. Doar că pe mine nu mă interesează dl Dragnea.

      Eu pur și simplu m-am săturat să fie furata averea mea și a copiilor mei de cleptocrația care a capturat statul și din care dl Dragnea face acum parte. Dl Dragnea a fost (și mai este parțial) doar o marionetă a oligarhilor, iar subordonarea Justiției de către politicienii-marionetă și nesocotirea principiilor statului de drept are singurul scop de a-i face intangibili pe cleptocrați. Obiectivul suprem este drenarea permanentă de resurse din averea publică în mod ilegal în proprietatea privată a lor și a apropiaților lor, iar autoritarismul reprezintă doar cale prin care se asigură că nu vor fi niciodată condamnați. Ei, eu cred că au furat destul.

      „Funcționarii publici” europeni au avertizat în repetate râduri de-a lungul ultimilor doi ani guvernarea bucureșteană PSD-ALDE-UDMR că nesocotește prevederile Tratatelor și anume pe cele cu privire la respectarea independenței justiției și statul de drept. „Funcționarii publici” europeni au oferit în ultimii doi ani guvernării cleptocrate de la București ocazia să negocieze revenirea statului român în cadrul democratic, dar au fost respinși cu aroganță. Li s-au arătat de fiecare dată degetele mijlocii.

      Partidul ales democratic de către 20% dintre cetățenii cu drept de vot nu a spus niciodată înainte de a fi ales, atât cât a fost ales, că pentru a-și menține cleptocrații la putere și la adăpost de prevederile democratice ale legii sunt gata să facă orice, să scoată România din Uniunea Europeană. A promis doar mărirea pensiilor și a salariilor. Prin atacarea independenței justiției aleșii PSD au devenit ilegitimi și deciziile lor ilegale, întrucât au deturnat funcția parlamentului, legiferând în nume și interes propriu.

      O gașcă de infractori ajunși la conducerea statului prin manipulare finanțată cu bani furați [inclusiv] de la mine care-și dau legi pentru ei și pentru oligarhii care-i țin acolo și plătesc din Anglia, Serbia, sau Statele Unite se lobby împotriva României din banii furați nu înseamnă nicidecum „respectare completa a legalitatii si mecanismelor democratice de check and balances”.

      Așadar, eu am uitat deja de dl Dragnea, ceea ce doresc este să fie respectate de către PSD-ALDE-UDMR angajamentele luate de România prin MCV și Justiția să fie lăsată să funcționeze independent. Ele sunt, așa cum explică numeroși specialiști în drept, OBLIGATORII. Pentru că doar astfel jaful din averea mea și a copiilor mei poate fi oprit. M-am săturat să fiu furat de cei pe care-i apărați! Ajunge!

      • Patru replici si nici macar una nu vrea sa raspunda la intrebarea pe care am pus-o.

        Dragnea asta va intuneca atat de mult mintile, incat si ultimul reflex democratic va este strangulat. Reveniti-va, Dragnea e doar un infractor ca multi altii, nici macar nu are prea multa putere, nu sacrificati principiile domniei legii pentru o vendeta.

        Probabil ca daca maine ar veni un lider autoritar care l-ar ridica pe Baronul de Teleorman in toiul noptii si l-ar arunca in temnita fara judecata, v-ati bucura si ati zice ca, in cazul lui e acceptabil si asa. De altfel, dincolo de hiperbola aceasta, chiar asta si faceti: preferati orice fel de solutie, chiar si de sorginte autoritariana, doar sa scapati de el: dictate ale unor functionari de la Centru catre un stat subordonat nu s-au mai vazut pe la noi de pe vremea bolsevicilor. Trist, foarte trist. Valorile europene nu sunt asa.

        • De ce sa fie aruncat in temnita pe nedrept? Nici pomeneala. Nimeni in cele patru comentarii nu spune si nu cere asa ceva. De ce înfloresti discursul lor? De fapt de ce minti? Si apoi poti sa ne explici cum un condamnat penal se poate gasi in fruntea Camerei deputatilor? Pentru ca se poate?

        • „Dragnea e doar un infractor ca multi altii…”

          Mă bucur că suntem de acord. Sunt mai mulți, prea mulți. Acești „mulți” infractori, aflați în același grup infracțional cu dl Dragnea, „doar” au ajuns să aibă la cheremul lor Curtea Constituțională a României, cea la care faceți referire în comentariul anterior. Au mers prea departe!

          Mă amuză glumele bune, iar prezentarea întru apărarea cleptocrației în cadrul acestei platforme, unde cam toți cei care o frecventează nu doar că știu să citească, dar sunt și capabili să înțeleagă ceea ce citesc, a unor argumente care ar putea convinge eventual una-două membre ale clubului pensionarelor hipoacuzice din organizația PSD Teleorman să se înscrie în Partidul Pro Ponta, este o glumă bunicică.

          Altfel, despre suveranitatea Clanului Vânătorilor din comuna Grația față de Consiliul Local Grația, ori a comunei Grația față de Județul Teleorman, sau a Județului Teleorman față de România, ori a României față de Uniunea Europeană, s-a scris suficient încât să puteți găsi lesne răspunsurile la întrebările dumneavoastră. Dacă îmi este îngăduită o recomandare, cred că este util să începeți cu Tratatele. https://europa.eu/european-union/law/treaties_ro

    • Andi. Nu e nevoie sa-ti raspunda nimeni la ipoteza enuntata de tine. Guvernul unei tari nu e ales, la fel ca Comisia UE, ci este numit. In UE nu ne-a bagat nimeni cu forta, iar obligatiile care decurg din MCV fac parte din Tratatul de aderare a Romaniei la UE. Conform Constitutiei Romaniei tratatele internationale la care Romania este parte, prevaleaza asupra legislatiei interne, asa ca drumul de la A la B, cum zici tu, este perfect justificat.

      • Cred ca inteleg partial cam unde vrea sa „bata” @Andi, insa este doar o ipoteza. Cred ca exista o confuzie intre gesturile celor de la Bruxelles catre statele membre unde exista derapaje de la statul de drept, gesturi care doresc salvarea Uniunii Europene (atentionari, votari de rezolutii, MCV-uri, sanctionari) si modul in care sunt interpretate aceste gesturi (functionar UE=”stapan de feuda”). Nimeni nu vrea sa stapaneasca pe nimeni si nimeni nu vrea sa se bage in treburile altui stat, insa atunci cand interesele UE sunt puse in pericol, functionarii europeni trebuie sa actioneze si sa traga semnale de alarma.
        Sper ca v-am raspuns cat de cat la intrebare.

  2. Deocamdată și guvernul și Comisia Europeană susțin că cealaltă parte încalcă Tratatul U.E. Guvernul român susține că MCV-ul nu are atribuții în domeniul legislativ, ci doar în aplicarea legilor, adică în domeniul juridic. Comisia Europeană susține că legile române încalcă valorile europene. După mine Comisia Europeană poate pierde la Luxemburg și ar trebui să acționeze pe aceleași căi ca în Polonia și Ungaria. România nu e o țară bananieră, ci de același tip ca Polonia și Ungaria. MCV-ul trebuia abandonat demult.

    • Draga Omics,

      Interesanta afirmatia ‘Romania nu este o tara bananiera’. Daca te referi la clima, probabil ca sint de acord. Daca insa discutam de justitie, coruptie si statul de drept, clima nu mai este un factor ….Masacrul continuu al justitiei de catre o gasca de mafioti cu radacini adinci in bolshevismul din romania – this is what we need to worry about. Romanian juvenile democracy has been kidnapped and as Romanians you need to fight back, not justify and ultimately condone the crime

  3. In cea mai buna lume posibila sistemul ar trebui sa nu permita existenta unor Dragnea. Acest lucru e imposibil intr-o democratie in care alegatorii au o anumita educatie. De exemplu, niste oameni cinstiti nu vor alege in fruntea lor un hot, la fel cum niste banditi isi vor alege ca sef pe cel mai rau dintre ei. Un grup de fizicieni nu va alege un biolog. Pur si simplu, vorba inca ne-raposatului Iliescu, alesii sint emanatia poporului. Dragnea sint mai multi.
    In a doua cea mai buna lume potentiala sistemul ar trebui sa scape de Dragnea. Mission impossible din nou: ori revolutie, ori alegeri anticipate.
    Asa ca raminem in singura lume pe care o avem: UE pune presiune, ai lu’ Dragnea rezista, undeva ceva se rupe: ori se rupe Dragnea de Romania, prin violenta, ori Romania de UE, eventual cu un pic de ajutor de la rusi. Imaginati-va ca PSD cistiga si alegerile viitoare (credeti ca e imposibil? mai ginditi-va!) – in cazul asta acel ultim scenariu din articol nu mai e atit de ipotetic.

    • Nu cred ca ai dreptate cu electoratul. Iata de ce! Totusi electoratul nu l-a ales pe Dragnea, condamnat fiind. In fruntea camerei deputatilor a fost ales si mentinut de colegii de partid, condamnat fiind.

  4. Sa speram, dar USR -ul pare tot mai anemic. Erau mai vocali. Despre PNL oricum e clar ca sunt, cei mai multi dintre ei, gand la gand cu PSD-ul.

  5. „Nerespectarea deciziei Curtii de la Luxembourg ar duce la penalitati financiare majore dispuse de judecatorii europeni, posibila redirectionare a fondurilor structurale pentru Romania, activarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona si, in extremis, la declansarea procesului de excludere din Uniunea Europeana pentru violarea Tratatului UE.”–> Pentru orice stat in care guvernantii mai au cat de cat discernamant acest lucru ar fi ceva teribil. Insa pentru Dragnea and Co. nu sunt sigur ca aceste masuri dure din partea UE vor produce mustrari de constiinta prea mari. Redirectionarea fondurilor UE si activarea Art. 7 , adica banii europeni si dreptul de veto in Consiliul UE, nu vor avea impact asupra penalilor aflati la putere. Ei probabil ca se bazeaza pe acel Fond Suveran de Investitii care va fi infiintat curand, precum si pe proiecte mari realizate intre China-tarile arabe si Romania. Deci observam o distantare de UE si de democratia europeana si orientarea catre state comuniste si autoritare. De ce sa construim infrastructura cu firme din UE care nu dau spagi , cand putem s-o facem cu firme chinezesti si arabe care, pe langa faptul ca sunt ieftine , mai dau si spagi catre politicieni si autoritati locale.
    Pe acesti penali nu-i intereseaza daca Romania iese din UE, deoarece ca oligarh penal roman nu trebuie sa fii cetatean european pentru a -ti cumpara vile si a-ti deschide conturi in banci in state membre UE (Monaco, Austria, Luxembourg, Franta, etc).

    • mike
      De ce sa construim infrastructura cu firme din UE care nu dau spagi , cand putem s-o facem cu firme chinezesti si arabe care, pe langa faptul ca sunt ieftine , mai dau si spagi catre politicieni si autoritati locale
      Hm .. firmele europene nu dau mita ?

      Autorităţile de reglementare şi departamentul de Justiţie din SUA, precum şi oficialii olanadezi şi suedezi, au ajuns un acord cu Telia în dosarul pornit împotriva gigantului telecom suedez, acuzat că ar fi mituit guvernul din Uzbekistan pentru a câştiga o serie de contracte. Telia va plăti o amendă de 965 de milioane de dolari pentru a pune capăt procesului şi acuzaţiilor.

      In martie 2008 tribunalul din Stuttgart il condamna pe seful firmei de transport rutier international si logistica Willi Betz GmbH & Co KG la cinci ani de inchisoare si plata a 15 milioane de euro, pentru mita si inselaciune la plata asigurarilor sociale. E vorba despre soferi est-europeni folositi ilegal pentru curse din cadrul UE, intre 1999-2002

      In mai 2009, producatorul de camioane MAN din Augsburg-München era anchetat pentru coruptie. Procuratura din München viza peste 100 de acuzati, doua persoane fiind arestate pentru mituirea unor angajati ai firmelor cliente, in scopul obtinerii de comenzi.

      In 2012, concernul aerospatial EADS era implicat intr-un mare scandal de coruptie. 70 de milioane de euro ar fi fost mita pentru un contract cu statul austriac, in valoare de 1,7 miliarde de euro.

      După trei ani de investigaţii, autorităţile americane au arestat un executiv al producătorului german de articole sportive Adidas pentru mituirea unor jucători tineri de baschet.

      Siemens, Daimler şi Rheinmetall sunt vinovate de infracţiuni de corupţie în Grecia, o ţară pe care Berlinul a criticat-o sever pentru lipsa de control fiscal. Siemens a fost acuzată că a „uns“ diferiţi oficiali greci pentru câştigarea unuia dintre cele mai bănoase contracte, modernizarea vastei reţele de telefonie a Greciei, la sfârşitul anilor 1990.

      Daimler a plătit în SUA 185 de milioane de dolari pentru ca procurorii să-şi retragă acuzaţii de fapte care încalcă codul numit American Foreign Corrupt Practices Act când a încercat să câştige contracte guvernamentale în 22 de state în perioada 1998-2008.

      Un grup de supraveghere a corupţiei a remarcat că „la Siemens, mita este ceva obişnuit“. În 2007 procurorii din Nuremburg au percheziţionat birourile Siemens într-un caz în care compania era suspectată că a mascat şpăgi sub plata unor servicii care nu au fost furnizate niciodată. Procurorii au descins şi la sedii ale Daimler, BMW şi Volkswagen. „Globalizarea a devenit un motor pentru corupţie în Germania“, remarca în acel an Wolfgang Schaupensteiner, un procuror din Frankfurt specializat în infracţiuni financiare

      SAMD etc si altele

      • Deci concluzia dumitale logică este România=Uzbekistan, corect? AIci ne-a adus Dragnea. Pentru că deși mita este ilegală și imorală, atunci când apare, joacă rol de regularizare economică – adică fără ea, birocratura care conduce România blochează procese economice normale( licitații cu dedicații, blocarea activității firmelor prin controale excesive și abuzive ale ANAF, etc.).
        Întregul sistem românesc, ”original”(Iliescu dixit!), este calat pe acest calapod, cu o birocrație excesivă atât ca număr de personal, cât și ca sistem de reglementare, și mita este modalitatea de a face sistemul să funcționeze – de aici expresia ”a unge pe cine trebuie”. Fără vaselina mitei, motorul ruginit al economiei de tarabă, nu de piață, din România nu funcționează. Și marii baroni PSD au grijă ca să nu se deblocheze motorul, că pierd ”uleiul”. UE vrea să ardă calamina, dar asta nu se poate – de aceea nu se preiau fondurile UE, care implică controale clare ale cheltuirii banilor (vezi problema lui Dragnea/TelDrum: kilometrul din Teleorman, cu cheltuielile aferente ale asfaltării, avea ”decât” 800 metri, diferența intrând în viluța din Mamaia a respectivului).

      • Dle Bizonu’ argumentul dvs. ar fi mai convingator daca ati lista cateva procese impotriva firmelor chinezesti care dau mita. Sau chinezii sunt curati ca lacrima, sau pe autoritatile chineze nu le intereseaza daca firmele lor practica coruptia in strainatate. Exemplele dvs. arata clar ca autoritatilor europene le pasa.

      • N-am spus ca firmele europene nu dau mita; si cele americane dau mita, toata lumea da mita, insa dupa cum bine a spus si @Bogdan B. , autoritatilor europene le pasa si desfasoara anchete in aceste companii atunci cand se intampla astfel de lucruri. Ma indoiesc ca in Qatar sau China ii pasa cuiva daca au loc astfel de practici. Totusi, n-am auzit de firme japoneze care sa faca asta… sunt chiar „enervanti” , nu-i asa?

  6. Toader a inteles unde se poate ajunge dar nu a gasit arme (pt ca nu sunt) ca sa contracareze derularea unui astfel de scenariu ! Prostia cu atacarea MCV in fata Curtii de la Luxembourg a fost emisa in disperare de cauza pt a arata satrapului de la Bucuresti ca nu este de acord nici cu MCV-ul si nici cu Rezolutia PE.

    „Medicamentul” care sa ne vindece de boala „Dragnea” pt a nu fi nevoiti sa incercam vindecarea prin metode invazive precum cele prezentate de autor il reprezinta ALEGERILE PARLAMENTARE !

  7. Odata ajunsi la excludere, deja dorita de infractori, va fi foarte interesant cati spalati pe creier vor sustine demersul. La cum musteste neamul de prostie, tare mi-e teama ca suntem ca si exclusi.

    • Nu stiu cat de mult este prostie sau naivitate (dupa cum nu stiu unde e limita dintre cele doua). Inteligenta (ca antonim al prostiei) are multe forme si nivele.

      Am constatat ca un intelectual de la oras, bine crescut si educat poate fi de o naivitate inspaimantatoare. Un om al satului are o inteligenta rurala, pamanteasca. Stie instinctiv ca vaca trebuie hranita cu mancare si nu cu vise ideologice.

      Am cunostinte foarte bine educate si crescute intr-un mediu universitar si profesional elevat din tari europene vestice. In pofida realizarilor lor, nu sunt capabili sa inteleaga gravitatea evenimentelor din Romania. Probabil ca vor intelege ca vaca a murit fara furaje cand vor fi pusi in fata evidentei ca nu mai pot lucra si calatori ca inainte. Tot sfantul bici, ati spune.

      S-a intamplat si la case mai mari. Jean-Paul Sartre care s-a intors din URSS declarand „am vazut viitorul omenirii”. Oare nu realizase ca fusese plimbat intr-o sceneta ieftina (un fel de vizita in Coreea de Nord de azi)? Sau stia insa imaginea de revolutionar ii alimenta prea mult ego-ul intre intelectualitatea naiva franceza ca sa ii permita un gand umanitar catre milioanele de victime ale tarilor sub experimentul dictatorial al comunismului?

      Nivelul mediu de inteligenta al poporului roman nu este este cu nimic mai jos decat al unui popor din Europa de vest (sau din lume in general). Exista insa o forma de inteligenta sociala, colectiva dublata de anumite mentalitati si reflexe colective.

      Poate ca raspunsul este in forma in care noi romanii ne raportam la autoritatile tarii, inca un sentiment de umilinta acceptata. Olandezii, britanicii sau francezii nu pot accepta ideea ca un politician se crede deasupra lor. Noi nu avem o problema in accepta asta. Ne raportam la cei din jur, dar nu privim prea mult mai departe. Este asta prostie? Naivitate? Reflexe induse de dictatura?

    • Nu trebuie sa fii optimist, ca sa te gandesti la limitele unui regim sustinut de China si tarile arabe, asa cum este sugerat deasupra (si incercat de actualii guvernanti). In fond, sfarsitul lui Ceausescu arata ca acele limite exista oricum si, in plus, ele sunt (acum si aici – in Europa actuala) mult mai stricte. Oricum, este improbabil ca regimul autarhic actual din Romania sa supravietuiasca pana la scenariul excluderii Romaniei dun UE. Faptul ca daunele pe care le produce sunt imense si extrem de greu de remediat, asta nu se poate contesta, insa limitele regimului actual nu pot fi foarte departe.

  8. Domnule Perju, posibilitatea ca CEJ sa suspende legislatia penala recent adoptata in Romania este foarte redusa. Masurile interimare sunt acordate foarte rar iar situatia din Polonia era deosebita, in sensul ca judecatorii isi puteau pierde statutul si ar fi fost greu sa fie repusi in functie, daca Polonia va pierde si pe fondul cazului, nejudecat inca.
    Sunteti in greseala cand spuneti ca articolul 7 poate fi invocat ulterior trimiterii in judecata – in cazul Poloniei, cel putin, mai intai a fost activat art.7 si procedura de infringement, in vreme ce noi avem doar o recomandare a Parlamentului European si un raport MCV. Mai este mult pana la a putea aduce Romania in fata CEJ.

  9. Intr-adevar, CJUE este capabila de interpretari cel putin creative (masurile interimare fara precedent si transformarea Art. 19 si Art. 2 TUE din formulari generale pe care initial nimeni nu a considerat ca s-ar putea intemeia o decizie fara referiri la alte prevederi in baza suficienta pentru o decizie).

    Interpretarea din articol este plauzibila, desi complet in raspar cu distributia corecta a competentelor intre statele membre si institutiile UE.

    Doar ca in privinta Art. 7 TUE prof. Perju se contrazice: daca o incercare directa de aplicare a Art. 7, dupa cum corect spune prof. Perju, nu va intruni consens in Consiliul European, e greu de crezut ca se va intruni acest consens daca incercarea de a aplica Art. 7 vine ulterior unei decizii extrem de controversate a Curtii care va ostiliza si mai mult suficiente state.

    Alta problema imediat evidenta in argumentatie este referirea repetata la excluderea Romaniei din UE sau la faptul ca va inceta calitatea de membru al UE a Romaniei pur si simplu. Ambele referiri nu au niciun temei in tratate.

    Penalitatile financiare sunt mai plauzibile si in cazul refuzului de a le achita este de presupus ca printr-o noua interpretare creativa a legislatiei secundare (cum sugereaza prof. Sarmiento aici: http://eulawanalysis.blogspot.com/2018/10/interim-revolutions-cjeu-gives-its.html) s-ar putea deduce sumele respective din platile efectuate de UE catre Romania. Sublinez, insa, din nou, ca sunt abordari fortate care ar masca prea putin tentativa de a atinge obiective politice prin mijloace juridice.

    Cat despre conflictul dintre curtile constitutionale nationale si CJUE, acest conflict cred ca se poate spune fara exagerare ca dateaza inca de la arogarea de catre CJUE a ultimului cuvant in privinta interpretarii dreptului UE. Nu a inceput de acum dezbaterea kompetenz-kompetenz (exemplele de reactie a curtilor constitutionale date in articol sunt doar o manifestare a ei) si stim bine ca destule curti constitutionale tolereaza din ratiuni instrumentale abordarea CJUE mai degraba decat sa o aprobe.

    Articolul pare sa incurajeze utilizarea de catre institutiile UE a unor mijloace juridice pentru a solutiona o problema politica si nu mentioneaza deloc pericolele care decurg din asemenea metode. De asemenea, nu face distinctie intre formele/structurile institutionale si activitatea politica/de aplicare a legii (uneori in moduri imperfecte/nedorite) care se desfasoara in interiorul lor.

    Faptul ca o structura institutionala are sanse mai mari sa conduca, de exemplu, la o aplicare a legii mai ineficienta reprezinta un motiv de a milita impotriva respectivei structuri institutionale (nici o problema pana aici). Nicidecum, insa, nu este un motiv de a spune ca structura respectiva este incompatibila cu statul de drept. Pe cale de consecinta, nu poti anula pe cale juridica o forma institutionala (cazul legilor adoptate in Romania) doar pentru ca are potentialul sa fie folosita intr-un mod nedorit si posibil contrar unor principii legale.

    Pe scurt, o abordare corecta pentru Comisie ar fi sa gaseasca situatii ne-artificiale in care legislatia nationala respectiva incalca legislatia primara (sau secundara – unde este cazul) a UE (de exemplu in Comisia v Poloniei, Comisia a sustinut ca sunt incalcari cu privire la discriminarea la plata sau la stabilirea varstei de pensionare intre femei si barbati – unele astfel de argumente sunt corecte, altele discutabile, dar oricum mai clare decat Art. 19 corob. cu Art. 2). Din ‘fericire’ pentru Comisie, MCV este o solutie facila (n-o au la dispozitie pentru alte state ‘problema’) la acest capitol, insa nu rezolva complet problema.

    Subliniez ca aceste precizari nu sunt facute in sprijinul actualului guvern si al actualei majoritati parlamentare din Romania. Sunt facute doar pentru a arata ca momentele dificile actuale nu trebuie depasite prin solutii care genereaza un precedent prost si probleme mai semnificative ulterior.

  10. trecand de toate considerentele ipotetice…daca era PNL la guvernare si isi asuma in Parlament legile justitiei asa, fara discutii, sau un OUG totul era perfect.
    Si prima prevedere din lege Dragnea la puscarie..pe urma vedem cine urmeaza. Articolul 2 ar fi magistratii sunt singurii cu drepturi in tara, restul sunt de umplutura. La 3,serviciile si armata.

    • „Si prima prevedere din lege…”

      Înțeleg faptul că țuțerii cleptocraților manipulează cetățenii pentru ca astfel să-și mențină marionetele politice la putere, dar mai există cățiva, din fericire nu mulți, care mai cred că în România de astăzi protestele publice sunt anti-Dragnea, ori se poate vorbi despre o „luptă politică” anti-PSD-ALDE-UDMR.

      Nici vorbă, @maria. Eu, și la fel ca mine numeroși alți cetățeni, suntem sătui de jaful din averea publică. Consider că membrii PSD-ALDE-UDMR, la fel precum toate formațiunile politice care au servit cleptocrația care a capturat statul după 1989, au furat destul de la mine și de la copiii mei în cei aproape 30 de ani trecuți de la Marea Revoluție din Decembrie, drenând resurse din averea publică în proprietatea privată a oligarhilor.

      Așadar, societatea românească a înțeles în bună parte că doar respectând principiile fundamentale ale statului de drept și independența Justiției putem spera la bunăstare. Altfel, România rămâne statul cu cei mai săraci cetățeni din Uniunea Europeană, cu școli în care tavanele cad în capetele elevilor, spitale în care colcăie gândacii șamd. Nu mă interesează cum se numește partidul de la guvernare și nu mă preocupă cine îl conduce. Este timpul să înceteze jaful! Celor care înțeleg mai greu, prietenii României din UE le-a explicat în detaliu, pe puncte, în Raportul MCV de acum câteva zile și în REZOLUȚIA cu privire la statul de drept votată împotriva României în Parlamentul European cu nu mai puțin de 473 de voturi favorabile.

      Când atâta lume îți spune că ai furat destul, chiar dacă te afli la putere cu votul a doar 20% dintre cetățenii cu drept de vot din România, sau cu atât mai mult, ar trebui să te oprești. „Cum ai făcut primul milion?” . Nu te întrebăm cum ai făcut prima sută de milioane de dolari, domnule Dragnea, dar este destul! A venit vremea să te orpești. Du-te și bucură-te de banii furați în Madagascar, Serbia, SUA, ori Anglia, lângă prietenii din Grupul Monaco, ori din ce alt grup infracțional ați mai organizat. Ajunge!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro