vineri, martie 29, 2024

CCR si „izvorul de drept”

Redau aici cu aproximatie urmatoarea afirmatie auzita ieri in cursul comentariilor legate de procesul de validare/invalidare a referendumului pentru demiterea presedintelui: Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie sa ia in considerare toti acesti factori (diversele liste, boicotul, etc) si sa-i foloseasca in decizia pe care o va lua, pentru ca CCR este, citez, „izvor de drept.” Cu alte cuvinte CCR are latitudinea de a modifica legea si a genera o lege noua.  Dupa stiinta mea, domnul Cristian Tudor Popescu a fost primul in lansarea acestei teorii, teorie preluata cel putin o data de un alt comentator. Il contrazic in cele ce urmeaza pe domnul Popescu, si mai mult, sustin ca chiar daca CCR ar fi asa cum sustine dansul „izvor de drept”, ar fi putin probabil sa faca ceva in cazul asta.
In primul rand rolul curtilor ca izvoare de drept este relevant, cel putin in ziua de astazi, doar in tarile cu traditie in ceea ce se cheama „common law”, care se traduce prin „lege facuta de-a lungul timpului de catre judecatori”. „Common law” este ancorata in traditia britanica si s-a propagat in Commonwealth-ul britanic si Statele Unite. Romania nu are traditie in acest sens si se circumscrie sistemului legal codificat provenit din dreptul roman, in care legea e facuta de un legiuitor (parlament de obicei) si in care judecatorii au in principiu doar menirea de a interpreta legea in cazul aflat in fata lor, nefiind legati de decizii precedente luate in alte cazuri. Bineinteles ca si in arealul traditional al „common law” legea e facuta acum de catre corpurile legislative (parlamente), dar curtile de apel (cazul cel mai celebru fiind Curtea Suprema a Statelor Unite) au inca latitudinea de a interpreta ambiguitatile din lege. O data aceste interpretari facute, ele au putere de precedent obligand toate curtile aflate pe un nivel ierarhic inferior sa le urmeze.
Dar sa revenim la oile noastre. Sa intram pentru o clipa in logica domnului Popescu si sa presupunem ca CCR este „izvor de drept”. Asa cum spuneam si mai sus, o curte de apel din sistemul „common law” interpreteaza ambiguitatile din lege, tratand cu deferenta orice constatare facuta de curtea inferioara in ceea ce priveste faptele. Acest lucru se intampla pentru ca de obicei martorii sunt audiati la nivelul de jos al procesului. In apel, partea care contesta decizia curtii inferioare, nu poate decat sa conteste interpretarea legii facuta de aceasta, si nu sa ceara o rescriere a legii sau o reinterpretare a faptelor. Faptele sunt de obicei batute in cuie si curtea de apel nu le reconsidera decat daca sunt probleme strigatoare la cer cum s-ar zice („clearly eroneous”).
In cazul pe care il discutam cu totii zilele acestea ar fi, printre altele, doua motive principale de disputa. Pe de o parte numarul de alegatori: legea pare clara in sensul ca numarul de alegatori in functie de care se calculeaza cvorumul este cel de pe listele electorale. Faptul ca numarul este sau nu este eronat e o chestiune factuala care nu e problema curtii. Daca BEC-ul spune ca atati alegatori sunt pe liste si atatia s-au prezentat la vot, curtea nu mai are mare lucru de facut. Sigur ca exista si argumentul ca poate curtea ar trebui sa considere si alte liste, INS, CNAS, etc, dar in cazul acela curtea nu ar mai interpreta, ci ar rescrie legea, introducand noi elemente. Ori asta nu este in traditia unui „izvor de drept” asa cum este el inteles astazi in sistemul „common law” (multi comentatori din Statele Unite acuza Curtea Suprema exact de lucrul acesta in decizia Obamacare, si anume ca interpretarea legii ca impunand o taxa si nu o amenda este de fapt o rescriere si nu o interpretare a legii). Pe de alta parte domnul Popescu s-a concentrat in afirmatia facuta in special pe problema boicotului, precizand ca CCR ar trebui sa il ia in considerare. Problema e aceeasi ca mai sus, boicotul e o chestiune factuala care nu are nici in clin nici in maneca cu legea. Sigur, exista in lege daca nu ma insel prevederi privind conditiile de desfasurare a referendumului. Dar faptul ca o parte interesata in rezultatul lui isi indeamna alegatorii sa voteze intr-un fel sau altul, sau sa mearga sau nu la vot, nu are legatura cu aceste conditii, care in acceptiunea cea mai larga se refera la aspectele logistice. Adaugand chestiunea boicotului curtea nu ar face decat sa rescrie legea inca o data, pentru ca ceea ce actorii politici transmit alegatorilor nu are legatura cu conditiile de desfasurare.
Nu stiu daca argumentele mele au fost foarte convingatoare. Un lucru insa stiu cu siguranta: in acceptiunea curenta a unei curti ca fiind „izvor de drept”, lasand la o parte legitimitatea acestui concept in context romanesc, curtea poate interpreta o lege in masura in care anumite prevederi nu sunt clare. A rescrie insa legea sau a adauga parti substantiale la ea depaseste limita interpretarii si nici macar in tarile cu traditie de „common law” nu se circumscrie acesteia.

Distribuie acest articol

36 COMENTARII

  1. CTP-ului i se acorda o atentie disproportionata.
    Stiu, lumea se fereste de el, ca are la indemina, oricind si oricum, imprecatiile si incruntatura.
    Nici Vadim nu s-a facut cunoscut prin altceva decit prin anateme improscate verbal si in scris.
    Si e bine sa te pazesti de asemenea indivizi

    • dintre atitia analisti pe bune din Romania, oameni decenti si profesionisti, Pro Tv (s-au dus vremurile cind postul asta reprezenta avangarda profesionala in tara noastra) nu l-a „gasit” decit pe, sa zicem, nelinistitul CTP ale carui merite mi-a fost greu sa la gasesc vreodata. Despre genul asta de personaje care intretin iritarea si nu civilizarea ne poate lamuri o postare, cred, foarte buna la sfirsitul articolului D-lui Zografi despre „Puterea imaginii”, semnata Sergiu Simion.

      • AVANGARDA CUI ? A tabloidismului neobrazat care a dat buzna peste nevasta pilotului ala nefericit sa o anunte „in premiera” ca i-a murit sotul ? A stirilor de la ora 5 ? A prezentei bolsevicului Brucan „hasta la muerte” ? Antenele sint doar ultimii sobolanii cocotati pe umerii porcilor PRO & altii. (Scuze bietelor animale care nu au nici o vina ca asa le-a lasat Dumnezeu). Citeva pospaieli de cultura urmaresc exact ascunderea mizeriei sub pres. Cind vedeam interludiul cu „gindeste liber” mi se facea greata.

        FARA ILUZII, FARA MILA !

  2. Stimate domn,

    Si dvs. la fel ca multi altii ii acordati acestui formator de opinie expirat (imi permit sa-i spun astfel si veti vedea de ce) prea multa atentie.

    Omul acesta, CTP sufera la modul patologic de o afectiune care se cheama NARCISISIM. Cereti oricarui specialist in psihanaliza sa stea si sa-l urmareasca un pic si veti vedea ca acest diagnostic vine in mod implacabil. I-am urmarit zeci daca nu sute de iesiri si reactii. Intotdeauna are acelasi tipar: „toti sunt prosti eu sunt destept”. Asta e singura lui deviza. Imi imaginez ca dupa fiecare comentariu facut la TV sau scris in presa se duce in fata oglinzii, se priveste si-si spune: „mama, ce le-ai facut. mama ce le-ai zis-o. mama ce le-ai tras-o. esti cel mai bun. esti cel mai tare.” Asta e el. O patologie pur narcisisista. Iar narcisisimul, nu trebuie sa ne ferim sa o spunem, e o boala psihica, o afectiune mentala.

    Eu nu l-am vazut niciodata pe omul asta facand o analiza obiectiva, rece, clara, una in care sa poata fi capabil sa-si calce si pe convingeri sau idei personale cand realitatea demonstreaza ca asa trebuie facut. Analize de genul pe care le mai fac Plesu si altii. Nu, el e cu „improasca-i pe toti ca sa ramai tu curat”. Au americanii o vorba cu „the s…t hits the fan”. Asta a fost si ramane singura lui strategie in comentariu politic.

    Si plecand de aici, omul, pacientul nostru, isi construieste argumente in cele mai fanteziste moduri. Are ce-i drept o anumita dictie si elocventa. Reuseste sa ramana coerent, dar sa nu uitam ca narcisisimul si alte afectiuni mintale lovesc exact creierele inteligente. Exemple sunt cu miile in acest sens.

    Prin acest mod de a pune problema a ajuns si la idiotenia asta cu „izvor de drept”. A auzit si el o expresie si o arunca asa ca din burta. Ca deh, sa vada lumea ce bun este el, ce multe stie. Doar in mintea lui el e cel mai bun, cel mai corect. Nu e el cel cu dacie si vesta de fas? Deh si asta tradeaza ceva pentru un psihanalist.

    Halal, formator de opinie, halal cunostinte, halal competente. Un ignorant care sufera de o afectiune mentala numita narcisisim. Intr-un fel mi-e si mila de el. De el si de restul poporului. Cohorte de jurnalisti si o mare parte a unui popor stau si asculta ineptiile unui pacient de psihiatrie.

  3. Dle Victor Ghidu,

    Sunteti foarte simpatic si m-ati distrat (serios vorbind, aveti dreptate! dar nu despre asta vreau sa vorbesc).
    Am o curiozitate: anul acesta aproximativ 54% din cei care au sustinut bacalaureatul au picat acest examen, anul trecut cam acelasi procent. Statistic vorbind Romania este o tara rurala. Nestatistic vorbind multe din cele pe care noi le numim orase (in jurul a 80.000 – 150.000 locuitori) tot caracter de sat au.
    Intrebarea mea pentru Dvs este: cam ce credeti ca ar pricepe din ce ati expus aici? Cam cat credeti Dvs ca un sustinator de examen de bacalaureat care ia noa 1,15 la romana si nota 1,20 la matematica pricepe sensul a: „izvor de drept” si “common law”??
    Din procentul de 10% prezenti in dimineata zilei de 29 iulie la referendum peste 52% erau persoane trecute de 60 de ani. Persoane din mediul rural cu educatie formata undeva intre anii 1960 – 1975. Ce lectii de drept, educatie civica si cetateneasca se predau in acei ani in mediul rural?

    Cu stima.

    • Serios, domnule Bogdan, dumneavoastra chiar stiti ce este un izvor de drept?
      Dar common law?
      Nu-s de ce, eu ma indoiesc sincer ca ati sti..dar ma rog, exact cum a procedat CCR-_ul in situatia Parlamentului,prezumtia de buna credinta.

      • „Nu-s de ce, eu ma indoiesc sincer ca ati sti..dar ma rog, exact cum a procedat CCR_ul in situatia Parlamentului,prezumtia de buna credinta” =Nu-s de ce, eu ma indoiesc sincer ca ati sti..dar ma rog, exact cum a procedat CCR-_ul in situatia Parlamentului, va acord la randul meu prezumtia de buna credinta.
        Am scris cu graba, dar tin sa modific intrucat risc sa fiu trecuta automat in randul celor 46% care chipurile n-au luat Bacul.

    • Pai orice scriitor, de la gazeta de perete la Razboi si Pace, are un public tinta. In nici un caz nu mi-am propus sa ajung la toata populatia Romaniei cu micul meu comentariu. Daca v-am distrat pe dumneavostra, si v-am si convins, atunci scopul meu a fost atins. Vorbesc serios!

      • Multumesc pentru raspuns :)
        Dincolo de orice altceva, ramane totusi intrebarea mea: ce ne facem cu publicul tinta??
        Pentru ca nu avem de educat putini, sunt foarte multi!!
        Pentru Dna Silvia: nu este vorba de 46% ci de peste 50% si nu „chipurile au picat bacul” pur si simplu l-au picat. Va multumesc pentru prezumtia de buna credinta dar as prefera, daca tot ati intervenit in minidialogul pe care-l incercam sa-l infiripez cu autorul, sa ramaneti la obiectul intrebarii si nu sa-mi contestati cunostintele mele (pe care de altfel nu le-am calificat ca incontestabile in domeniu). Va multumesc totusi pentru dialogul civilizat purtat!

  4. Basescu a spus ca scoala romaneasca scoate tampiti, daca 54% au picat un bacalaureat creat pentru a produce tampiti rezulta ca avem doar 46% de tampiti, e un semn cat de cat bun.

  5. Nu sunt specialist in drept, dar nu cred ca aveti dreptate. Prevederea din legea referendumului promulgata de Antonescu referitoare la cvorum a fost introdusa la solicitarea Curtii Constitutionale care astfel nu a interpretat ci realmente a modificat legea referendumului in vigoare (OUG 41/2012 cred). Argumentul acestei modificari, prin care CCR a fost cu evidenta „izvor de drept” , a fost ca trebuie asigurata o larga participare cetateneasca pentru demiterea unui presedinte de stat. Ori boicotul PDL a impiedicat realizarea acestui obiectiv in temeiul caruia CCR a considerat importanta introducerea cvorumului, in pofida propriei jurisdictii din 2007. Se insista pe problema listelor electorale, dar eu cred ca boicotul PDL obliga CCR sa dispuna repetarea referendumului fie cu corectarea listelor electorale, mentinerea cvorumului si solicitarea ca legea sa prevada interdictia de a se instiga la neparticipare la vot, fie eliminandu-se conditia de cvorum atata vreme cat 7,4 mil cetateni au spus DA, reprezentand, doar ei un numar legitim de oameni pt a-l demite pe Basescu, daca nu se prezinta la vot mai multi de 7,4 mil care sa spuna NU demiterii.

    • D-voastră insistați pe „boicotul PDL”, pe cei care (cică) au spus DA, și ignorați tot ceea ce s-a „mai” întâmplat, pentru că probabil nu convine argumentului pe care-l susțineți:

      – de ce acest referendum, din moment ce nu am văzut nici un motiv CLAR de suspendare, și răspunsul CCR a fost AMBIGUU.
      – am votat deja un președinte pt. 5 ani, cei care îl vor jos trebuie să facă efortul să-l dea jos, nu are nimic de-a face cu alte chestiuni.
      – a existat un „boicot invers” care chiar există – dacă cei de la PDL nu m-au obligat să stau în casă (nu m-au legat de mâini și de picioare), în schimb USL, în diferite zone, a creat presiuni și s-a plimbat cu urna, și dacă urmăriți cu bună credință, sigur știți de procentele imposibil de atins din unele localități.

      N-aveți decât să ignorați tot ce nu vă convine, dar prezentarea trunchiată pe baza ipotezelor pe care alegeți să le vedeți (și luați în calcul), cu ignorarea celorlalte, nu vă face deloc obiectiv.

      În plus, nu știu de unde aveți ideea că listele electorale nu ar fi updatate, în timp ce probabil (?) recensământul (a cărui date nu sunt încă procesate …, și care este contestat în instanță de USL!!!!) ar avea ceva de-a face cu vreo cifră corectă (lucru imposibil de altfel).

      Scrieți „legea să prevadă interdicția de a instiga la neparticiparea la vot” – dar ce s-a întâmplat – și din cauza mijlocului de organizare, fără camere, ștampile suplimentare etc. – a fost exact CONTRARIUL – s-a instigat în mod nerușinat participarea la vot. De fapt doriți ca singura voce să fie cea a USL, să înțeleg.

    • Erori multiple:
      – CCR nu s-a pronuntat pe OUG 41, ci pe legea USL ulterior promulgata de Crin Antonescu (legea 131), care elimina cvorumul de voturi necesare pentru ca presedintele sa fie demis (cvorum prezent in legea initiala a referendumului din 2000, in forma „Demiterea Presedintelui Romaniei este aprobata daca a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale”), dar pastra cvorumul de prezenta la vot (50%+1) necesar pentru ca referendumul sa produca efecte;
      – legea USL nu a fost ulterior modificata in Parlament ca fie pusa in acord cu vreun nou „izvor de drept” reprezentat de CCR, din moment ce CCR a confirmat constitutionalitatea legii;
      – CCR nu a decretat ca este imperativ ca acel cvorum de prezenta sa fie asigurat (daca ar fi asa, ar insemna ca votul la referendumuri este obligatoriu, ceea ce nu e cazul), ci a confirmat ca eliminarea cvorumului de voturi necesare pentru demitere se face in conditiile pastrarii pe mai departe a cvorumului de prezenta. Confirmarea era necesara pentru ca intre timp aparuse si OUG 41, asupra careia CCR nu s-a putut pronunta pentru ca nu a fost sesizata in acest sens;
      – in Parlament a fost modificata ulterior numai OUG 41, pentru a se pune in acord cu legea 131, confirmata de decizia CCR.

  6. Intr-adevar, daca nu ma insel, prin apartenenta la familia de drept romano-germanica, sistemul juridic din Romania nu permite crearea dreptului de catre judecatori si instante si numai intepretarea lui. Cu exceptia deciziilor CCR si ale ICCJ care si ele urmeaza un anumit regim.
    Dar cel mai important mi s-a parut felul cum ati lamurit aspecte din cum se creeaza dreptul in celalalt sistem .

  7. Dargi sustinatori ai USL sau in fine indignati pe Basescu, oameni buni.

    Cei mai multi dintre dvs. cei care postati aici sunteti oameni rationali, educati, inteligenti. Se vede asta. Eu n-am fost la referendum, am boicotat, dar pot sa inteleg anumite motive pentru care sa vrei plecarea lui Basescu, ACUM si nu peste 2 ani cand isi incheie mandatul de drept.

    Ce vreau sa va spun este sa nu va mai cramponati atat de cifra aia de 7,4 milioane. E ireala. E mincinoasa. Acolo, pe langa cei 5 mil. si ceva de votanti clasici ai USL, cei care au votat si la locale, avem fraude, avem oameni intimidati cum au fost batranii din satele din Olt, Teleorman si Mehedinti la care au mers primarii sau reprezentantii lor cu urna mobila la toti cei ce nu venisera la vot fortandu-i la intimidare sa voteze ceva – nu conteaza ce, doar sa voteze – ca nu-i asa, prezenta conta.

    Deci incercati sa fiti rationali si sa intelegeti ca mai mult de 6 mil. de voturi USL nu ia nici in cel mai frumos vis al ei intr-o competitie electorala cu adversar vizibil, nu cum a fost la referendum cu adversar invizibil. Si si din aia 6 mil. sa stiti ca sunt destui nemultumiti. Sa fiti fericiti daca pana in noiembrie isi pastreaza 5 mil. de voturi.

    USL stie asta si de aceea disperarea e asa de mare. Cele 5 mil. de voturi nu le asigura 50% +1 din mandatele parlamentare iar daca Basescu ramane presedinte ei stiu ca nu vor mai primi mandatul de prim-ministru. De aceea batalia asta mare pe eliminarea lui Basescu si toate greselile pe care le fac, toate poalele puse in cap in fata Europei. Basescu va face din nou alianta dupa alegeri intre PDL, UDMR, PPDD si alte forte de dreapta precum ICCD si NR in functie de cate mandate vor lua acestea.

    In rest tot ce ni se spune, ca Basescu a taiat pensiile, ca nu lasa guvernul sa-si faca treaba, ca nu se poate coabita cu el sunt minciuni, minciuni si manipulare. Batalia se da pe fotoliul de presedinte pt ca cel de pe acel fotoliu numeste prim-ministrul in toamna iar USL dupa tot ce i-a facut acum si la ce personalitate are Basescu, stie ca nu vor mai primi mandatul. Eu cred ca nu li-l va da nici daca vo lua 50% + 1 ca doar sunt alianta nu partid politic si constitutia spune ca numai daca un patid ia 50% + 1 atunci presedintele e obligat sa-i dea postul de premier.

    • Ovidiu, mi se pare excelent comentariul tau si, mai mult decat atat, extrem de real. am niste prieteni care au sunat duminica sa si auda parintii, fusesera luati de acasa si dusi la vot, tatal este o persoana cu multiple accidente cerebrale- nici nu mai stie cum il cheama- si, cu toate astea a fost la vot. In judetul Olt s a petrecut aceasta intamplare.
      Din pacate, atunci cand nu ti ies, chiar si in ciuda unor sfortari disperate ( nu credeti ca trebuie sa fii disperat ca sa furi voturi, in conditiile in care cunosti consecintele faptei tale ?) recurgi la tot felul de alte strategii..
      ce ma mahneste pe mine este si lipsa de pragmatism a celor care n au stiut, in opinia mea – desigur, sa puna intrebari scurte, cu subiect si predicat, ca tot ne place aceasta expresie in ultimul timp. Cati sunt cei care au suferit reducerea salariului ? evident, versus mediul privat, unde nimeni nu poate sa l roage pe dl Antonescu, cum am vazut la mitingul de la Cluj, ca l „interpela” o doamna bugetar ” sa ne dati din nou stimulentele…
      Cati sunt cei care au suferit o reducere a pensiei ? Nu credeti ca ar trebui puse intrebari mai precise, asa cum, magistral, a spus o dl Andrei Plesu „voi ce stiti sa faceti”?
      Asa vom auzi, in continuare, da l jos pe Basescu, ca ti a luat pensia, sanatatea ( era un banner cu fotografia unei doamne, cu un aer suferind, care dorea demiterea presedintelui deoarece are diabet ) iar noi vom continua sa cotizam la sistemul de stat si vom plati extravagantele clasei politice . cati dintre prietenii vostri lucreaza in mediul privat ?aceasta mult clamata falie este de fapt intre mediul privat si cei care lucreaza in sistemul de stat.

    • In ultimul paragraf ati pus punctul pe I. Eu nu sunt USL-ist. Am votat cu Campeanu in 90, cu Emil Constantinescu in 92 si 96 nu am votat in 2000 si 2004. Iliescu, Nastase si Basescu sunt comunisti toti. Basescu a initiat treaba cu acea condamnare a comunismului doar din oportunism. Intre 97 si 2000 a blocat toate incercarile smilare ale lui Ticu Dumitrescu si tot ii tragea cu drepturile chiriasilor si cu pretentiile criminale ale prorietarilor carora li s-au confiscat proprietatile de catre comunisti. Cand a devenit primar al capitalei a sesizat imediat uriasul potential imobiliar al principiului restituirii proprietatilor si a devenit brusc „anticomunist”. la
      Acum revin la afirmatia dumneavoastra. In noiembrie 2009 Basescu a dat o adevarata LOVITURA DE STAT, comparabila cele ale lui Al. I. Cuza din 2 mai 1864 si Carol al II-lea din ianuarie 1934 pentru a refuzat sa numeasca un prim-ministru propus de coalitia PNL, PSD, UDMR, PC si minoritati, care se baza pe un protocol de colaborare semnat. A incalcat cea mai importanta cutuma constitutionala de dupa 1990. Mandatul de prim-ministru nu l-a mostenit de la parinti ca sa il dea cui vrea dansul. Era inevitabil ca partidele din USL (tot un fel de „monstruoasa coalitie”) sa-l suspende cu prima ocazie, din cauza ca in noiembrie 2009 le-a impiedicat sa vina in mod legitim la putere. Aceasta suspendare este expresia faptului ca partidele politice, cu exceptia PDL nu pot recunoaste un presedinte care nu accepta ca puterea apartine celor care au majoritatea in Parlament si ca majoritatile nu le face presedintele. Oriunde in Europa, cu exceptia Rusiei si a Belarus, daca un presedinte si-ar permite sa faca el majoritati parlamentare, ar fi rasturnat de la putere intr-un fel sau altul. Idolul dumneavoastra nu conduce un vapor ci o tara si trebuie sa accepte faptul ca nu el face guvernul ci doar ii consacra formal existenta. Guvernul il fac partidele parlamentare. Amin!

      • De ce nu terminati cu manipularile?

        Constitutia Romaniei spune: „Articolul 103 Investitura
        (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament. „
        (a tuturor partidelor).

        http://www.dreptonline.ro/legislatie/constitutia_romaniei.php

        „Coalitia PNL, PSD, UDMR, PC si minoritati” nu era inregistrata la tribunal asa ca Basescu nu era obligat DE LEGE sa numeasca un prim-ministru din randurile acelei coalitii conjuncturale.

        Oare cand vom invata ca numai LEGEA conteaza si nu opiniile partizane.

        • Dumneavoastra manipulati,

          Nu exista „coalitie conjuncturala” formata din PARTIDE PARLAMENTARE decat in capul Dumneavoastra, al Elenei Udrea si al lui Traian Basescu. Numai dictatorii sud-americani si africani pot gandi in acest fel. Orice om cu o minima cultura democratica stie ca o coalitie parlamentara majoritara este o entitate POLITICA reprezentativa, nu are nevoie de personalitate juridica si care imi asuma un program politic printr-un acord de colaborare. Aceasta realitate este valabila chiar si in regimuri prezidentiale.

          Desemnarea unui prim-ministru este o chestiune politica in primul rand si nu este nevoie ca o majoritate parlamentara sa fie inscrisa la tribunal pentru a i se RECUNOASTE POLITIC LEGITIMITATEA MAJORITARA, ca expresie a suveranitatii poporului

          Dar Basescu a prezentat un tratat lingvistic despre cuvantul :desemnare”, a incalcat cutumele constitutionale care asigurasera pana atunci 4 transferuri pasnice de putere si s-a apucat sa faca el o majoritate parlamentara, incalcand constitutia si dand astfel o lovitura de stat.

          Sunt sigur, ca istoric al epocii moderne, ca peste ani aceasta va fi interpretarea dominanta data de istorici episodului noiembrie 2009, chiar si in manualele de istorie.

          • Exista majoritati conjuncturale si tocmai de aceea coalitiile trebuie inregistrate la tribunal pentru a li se putea aplica prevederile legale. Ultimul exemplu care arata ce se poate intampla in caz contrar este cazul UNPR, care s-a format din migratii politice si care a pendulat intre PDL si USL, in functie de interesele personale ale politicienilor. Astfel de cazuri ne arata oportunismul politicienilor si o astfel de „oaste de stransura” nu mai are nici o legitimitate, nu mai reprezinta electoratul care a votat la alegerile parlamentare. Tocmai faptul ca Basescu a putut sa formeze prin negocieri (in noiembrie 2009) o alta majoritate, este un argument imbatabil care demonstreaza ca majoritatile conjuncturale nu pot fi luate in considerare la modul serios.

            Inca o data, Constitutia Romaniei spune: „Articolul 103 Investitura
            (1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.”
            (a tuturor partidelor).

            • Nu are niciun rost sa mai insist. Am priceput. Traim intr-o democratie in care majoritatile facute de Basescu sunt legitime, iar celelalte conjucturale. Altfel, de ce alianta PDL-PSD din ianuarie 2009, neinscrisa la tribunal, era buna, iar cea din noiembrie 2009 era conjuncturala? Ok, eu zic sa-l proclamam pe Basescu rege si sa numeasca el guvernul. Parlamentul oricum e plin de „puscariabili”, mai bine sa-l desfiintam. Stie Basescu cel mai bine cum sa ne conduca si sa modernizeze statul. Si totdeauna legea e de partea lui. Somn usor!

            • Ai inteles gresit. Ambele aliante erau conjuncturale.
              As vrea sa traim intr-o democratie in care legea sa conteze, nu parerile subiective.

  8. Domnule Ghidu,
    Va cam pripiti sa trageti concluziile.
    Deciziile Curtii Constitutionale pronuntate asupra unor exceptii de neconstitutionalitate reprezinta un izvor de drept. Mai exact, daca CCR a stabilit ca un articol de lege este neconstitutional, in urma ridicarii unei exceptii de neconstitutionalitate intr-o anumita cauza, acea pronuntare de neconstitutionalitate poate fi invocata in orice cauza asemanatoare si asta pentru ca deciziile de neconstitutionalitate sunt opozabile tututor, nu numai partilor din litigiu.
    Daca CCR se pronunta asupra unui conflict de natura constitutionala intre autoritatile publice la un moment T1, acea pronuntare se va aplica si intr-un conflict de aceeasi natura ivit intre aceleasi autoritati publice in aceleasi conditii la un moment T2. Practica CCR si cea judiciara confirma cele spuse de mine.

    Si Inalta Curte de Casatie da decizii care constituie in izvor de drept atunci cand se pronunta asupra recursului in interesul legi. In practica judiciara se preiau acest tip de decizii, ele fiind obligatorii. Tot in practica judiciara se constata ca instantele inferioare tind sa tina cont de decizille pe care le ia ICCJ in cauze asemanatoare si sa le aplice.

    • „Tot in practica judiciara se constata ca instantele inferioare tind sa tina cont de decizille pe care le ia ICCJ in cauze asemanatoare si sa le aplice.”
      „Tind sa tina cont” nu e totuna cu „sunt obligate sa tina cont”.

      • Foarte adevarat. Am spus „tind” pentru ca fenomenul nu are o incidenta universala, ci predominanta. De aceea putem aprecia ca asistam la consolidarea unui anumit tip de precedent judiciar ca izvor de drept pe cale informala, prin practica instantelor, si nu prin lege.

  9. După mine – un ardelean fost băsist care a descoperit că Băseascu și susținătorii lui radicali diin București reprezintă opusul mentalității ardelene – CCR trebui să constate:

    a) listele permanente de alegători sunt eronate. Pe ele trebuie să figureze alegătorii cu domiciliul în țară și cei cu domiciliul în străinătatem ultimii numai dacă au cerut înscrierea pe liste;

    b) art 5 alin 1) din Legea 3/2000 nu se aplică situației când listele permanente de alegători sunt eronate;

    c) deci sub acest aspect nu există prevedere legală care să impieteze asupra valabilitatii referendumului;

    d) dacă respectă toate celelate cerințe legale, referendumul este valid și președintele este demis

    • Hm. Cum ar putea sa se pronunte CCR asupra unui fapt (listele de alegatori sunt eronate) pentru care nu are dovezi? Informatiile provenind de la INS sunt irelevante pentru ca nimeni nu garanteaza corectitudinea, conformarea era voluntara, ba chiar principalii urlatori de serviciu de la antene se mandreau ca n-au participat la referendum. Listele CNAS sunt irelevante din punct de vedere legal. Singurul abilitat sa tina evidenta populatiei este MAI, care nu spune nicaieri ca aceste liste sunt gresite. Prin urmare, de unde pana unde ar putea CCR sa traga o asemenea concluzie?

    • ca pe jumatate ardelean (din care 1/4 moti din Apuseni si 1/4 maghiar-polonez-austriac ) imi permit sa va intreb: de ce sa acceptam noi toate tribulatiile privind prezenta la urne si asa mai departe (CARE PREZENTA A CAPITALIZAT si NEVOIA CETATENILOR DE A-SI DESCARCA FRUSTRAREA LEGITIMA, fata de INTREAGA „CLASA” POLITICA dar jocurile au cazut pe un singur biet om si care a capitalizat si obisnuinta de a schimba, ritmicitatea CELOR PATRU ANI) fara sa fi avut in prealabil O MINIMA SERIOZITATE IN A ARATA „faptele grave de incalcare a Constitutiei”?
      De ce se cere rigoare absoluta taberei care-a aparat statul de drept si viitorul european al Romaniei fata de toate GOLANIILE infractorilor cu studii juridice care-au girat puciul USL?
      Dumneavoastra vi se pare accetabil modul cum s-a facut „campanie” in acest circ? Vi se pare normal sa fie injurate reporterite, Monica Macovei sa fie calificata de „isterica” si asa mai departe, sa fie puse in circa lui Traian Basescu taierile de pensii de parca el ar fi putut, daca guvernul nu era de acord, sa faca ceva?
      Am mai scris aici; in primul an de austeritate am pierdut 40 % (25% plus 15% sporul de doctorat care intre timp ni s-a redat) . Ce sa fac? sa ma aliez cu coloneii care l-au pazit pe Ceausescu de poporul roman?
      Va mentionez asta ca sa stiti ca nu interesele primare ne-au spus unora ce sa facem si ce sa nu facem. Ci nevoia de a avea aici , in tara asta, bunul cel mai de pret: libertate si legi drepte.

  10. CCR nu va lua nicio decizie! Parca n-ati trai in Romania , sa stiti ca judecatorii CCR nu au coloana vertebrala…sau poate se vede mai bine de-afara:)) Raspunderea prea mare pentru ei, datorita numarului enorm de voturi impotriva , va fi pasata Parlamentului care va decide soarta lui Basescu! Ghici ghicitoarea mea…cine va pleca?:))

    • Revocarea abuziva a presedintelui Senatului putea fi stopata de Curtea Constitutionala, exista fundament constitutional pentru aceasta. De aici rezulta faptul ca puterea judecatoreasca din Romania nu este pe picior de egalitate cu celelalte puteri din stat (poate fi influentata de presiuni politice), probabil datorita modului in care sunt alesi judecatorii Curtii Constitutionale. „Spalarea pe maini” a Curtii Constitutionale in acest caz a avut ca efect „ungerea” unui presedinte interimar al Romaniei fara legitimitate.

      Argumente:

      Constitutia Romaniei:

      Art.81.(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
      Art.82.(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.

      Art.64.(2) Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
      Art.98.(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

      Regulamentul Senatului:

      Art.30.(1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, in cel putin una din urmatoarele imprejurari:
      a) incalca prevederile Constitutiei;
      b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.

      Deoarece rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de catre Curtea Constitutionala, inseamna ca Curtea Constitutionala este singura institutie in masura sa stabileasca legitimitatea presedintelui Romaniei.
      Revocarea din functie a presedintelui Senatului si alegerea unui nou presedinte schimba viitorul presedinte potential al Romaniei (conform Constitutiei).
      Pe cale de consecinta, la revocarea din functie a presedintelui Senatului, Curtea Constitutionala trebuie sa poata stabili legitimitatea acestui demers, in concordanta cu art.64(2) din Constitutie care spune ca presedintele Senatului (potentialul viitor presedinte al Romaniei) se alege pe durata mandatului Senatului si in concordanta cu art.30.(1), verificand daca acesta a incalcat prevederile Constitutiei sau daca a incalcat grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.
      Legitimitatea presedintelui Romaniei (in functie, sau potential) este o problema care afecteaza „valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, afecteaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor statului” (dupa cum s-a exprimat chiar Curtea Constitutionala), asa ca Curtea Constitutionala este obligata sa se pronunte asupra legitimitatii acestui demers.

    • Cred ca greseshti: CCR se baga cand legile lasa lucrurile in aer: si ce stabileste CCR devine ‘lege’, adica ‘completeaza’ legea, o duce mai departe, unde parlamanetul n-a dus-o, si deci a lasat-o neclara. De ex: cand a validat cellalt referendum si a zis cati alegatori erau pe liste, vreo 17mil: pana a pus-o CCR pe hartie, cifra aia era doar o ‘vorba’ a Min Internelor; cand o pusera ei jos, a devenit ‘lege’ [cifra aia nu e in nici o lege, evident… da’ devina oficiala, batuta in cuie, cand CCR o oficializeaza]. Si acu… CCR o facu’ ‘lege’ cand a pus-o pe hartie, si tre’ sa tina seama de cifra aia, ca e ‘lege’ acum, facuta chiar de ei. Cred ca aci vede CCR ca e prinsa in chingi, ca deja au ‘batut in cuie’ numarul ala chiar ei: tot ce zic ei in decizii sunt >18mil, si nu prea au cum sa le rezolve, ca ce le trimit MAI sau INS nu ii ajuta sa le
      Cu SUA/Obamacare a fost clara: era&e o taxa, politic insa Obama n-a putut s-o vanda ca ‘taxa’, nu mergea; Curtea Suprema doar a spus direct ce era [se plateste la IRS=fisc/taxe daca nu ai asigurare, nu se da amenda la primarie sau la politie]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Victor Ghidu
Victor Ghidu
Cercetator Stiintific (Chimie Organica si Medicinala) si Student al Facultatii de Drept a Temple University, Philadelphia

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro