marți, decembrie 7, 2021

Ce ar inseamna un Fond Suveran de Investitii pentru Romania

Furnizarea de capital pe termen lung a fost una dintre problemele-cheie ale actualei crize, cu implicatii directe asupra cresterii economice si stabilitatii financiare in aceeasi masura. Acest context a generat dezvoltarea puternica a unui instrument economic (relativ) nou – Fondurile Suverane de Investitii (FSI). FSI urile sunt in fapt vehicule investitionale cu un portofoliu diversificat de active, atat pe piata nationala cat si internationala. Sunt finantate de stat (fiind suverane), in genere fiind infiintate in scopuri macroeconomice – stimularea economiei nationale pe baza unor strategii de investitii pe termen mediu si lung.

Sub impactul crizei financiare, ascensiunea fondurilor suverane de investitii a fost impresionanta. In multe cazuri, acestea s-au comportat asemeni unui stabilizator fiscal, furnizand guvernelor venituri suplimentare. Ideea crearii unui Fond suveran de investitii in scopul stimularii economiei nationale a fost agreata si de institutiile europene si internationale (Comisia Euroepana, FMI, OECD, etc.). Plecand de la rolul in crestere pe care fondurile suverane de investitii il au pe pietele financiare mondiale, si implicit, europene, Comisia Europeana a propus chiar o abordare comuna a acestora la nivel european. Documentul Comisiei Europene concepe practic baza pe care statele membre pot lua o decizie privind o abordare comuna la nivel european in privinta FSI. UE incurajeaza astfel utilizarea de catre statele membre a instrumentelor existente, abordare comuna propusa de Comisie fiind in fapt in asentimentul FMI (care a si creat un Cod de Conduita pentru FSI) dar si OECD, etc.

Exemple de state care au dat unda verde fondurilor suverane de investitii sunt multe (Italian Strategic Fund, Strategic Investment Fund of France, Sovereign Fund of Brasil, China Investment si multe altele). Un exemplu relativ apropiat de noi este asa numitul Program de investitii polonez. Scopul acestui program este acela de a crea conditiile prin care sa se asigure finantarea la scara larga a proiectelor de investitii cu importanta strategica pentru stat. Banii proveniti din vanzarea de actiuni la companiile de stat sunt transferati catre un nou fond suveran (program de investitii). Proiectul de investitii polonez este bazat pe doi piloni, care vor furniza finantarea necesara proiectelor de investitii: Bank Gospodarstwa (BGK) si Polskie Inwestycye Rizwojowe S.A. (PIR)

Ideea crearii unui fond de investitii al statului roman nu e noua. Imple­men­tarea unei strategii economice nationale pe termen mediu si lung ar putea face insa mult bine economiei romanesti oferind alternativa de finantare proiectelor de investitii de interes national (infrastructura, energie, agricultura). Crearea unui fond suveran de investitii este o masura de stimulare economica, actionand ca un instrument prin intermediul caruia sunt finantate proiectele de investitii strategice nationale fara capital propriu sau acces la piata interna si internationala.

Un Fond Suveran de Investitii Roman poate sustine sistemul financiar local care (in afara de faptul ca trebuie dezvoltat) este si expus crizei din zona euro, fara a beneficia de facilitatile oferite de apartenenta la uniunea monetara europeana. Daca este creat din timp, acesta va fi un potential stabilizator la nivel macroeconomic/solutie de urgenta in situatia expunerii la socuri asimetrice. Nu in ultimul rand, un FSI va fi un important vehicul de absorbtie de finantari europene. (agreat de institutiile financiare europene si internationale).

O schita a FSIR. Din perspectiva legislatiei privind piata de capital, Fondul Suveran de Investitii Roman (FSIR) va fi infiintat ca o societate de investitii. FSIR va avea ca actionar unic Statul Roman (e fond suveran). Investitiile permise FSIR vor fi proiecte de investitii de interes national (prioritare vor fi cele din energie, infrastructura, agricultura), inscrise in legea privind infiintarea Fondului Suveran de Investitii Roman.

Capitalul social al Fondului Suveran de Investitii Roman (FSIR) poate fi creat prin aportarea de catre Statul Roman a pachetelor de actiuni detinute si a altor tipuri de active. Sursele de finantare a FSIR vor fi emisiunea de instrumente financiare de tipul titlurilor de credit si dividendele platite de companiile din portofoliul Fondului Suveran de Investitii Roman. Titlurile de credit emise de FSIR vor fi garantate cu activele din patrimoniul Fondului. Obligatiile asumate de Fondul Suveran de Investitii prin titlurile de credit emise (plata dobanzii si a principalului obligatiunilor) vor fi executate prin plata din disponibilitatile banesti generate de dividendele incasate de la companiile din portofoliul Fondului Suveran de Investitii. Fondul Suveran de Investitii Roman va finanta proiectele de investitii de interes national prin achizitionarea de actiuni sau obligatiuni emise de companiile de proiect sau entitatile care implementeaza efectiv proiectele de investitii asumate.

Dividendele platite de societatile comerciale la care Statul Roman este actionar vor merge (odata infiintat astfel) la FSIR (nu la bugetul de stat, cum se intampla acum). Dintr-un anumit unghi acesta poate fi privit ca un dezavantaj (merg mai putine venituri la bugetul de stat). Diminuarea veniturilor statului din dividende este insa aparenta, caci operatiunea in sine nu reprezinta altceva decat un transfer de la bugetul de stat catre o alta entitate detinuta integral de stat – Fondul Suveran de Investitii Roman. In plus, beneficiile pe termen mediu si lung create de proiectele de investitii strategice prin intermediul FSIR sunt mult mai mari decat minusurile in veniturile bugetare generate de dividende pe termen scurt.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Stimată doamnă Aura Socol,
    Planul pe care îl expuneţi poate fi interesant, dar cred că nu este necesar României în acest moment. Vă rog să mă scuzaţi dacă vă pun o întrebare: Dumneavoastră citiţi despre evenimentele curente din România? Dumneavoastră scrieţi despre fonduri de investiţii în timp ce, în întreaga ţară, se pune pumnul în gura celor care se opun măsurilor abuzive aplicate de guvernul condus de Victor Ponta. În opinia mea, românii nu doresc să călătorească până la Lună cu fondurile iluzorii de investiţii pe care le propuneţi. Dacă nu mă credeţi, vă rog să citiţi ceea ce a scris domnul Graţian Mihăilescu pe acelaşi site (http://www.contributors.ro/media-tech/care-este-rolul-presei-locale-de-informare-sau-de-watchdog/). Poate că în felul acesta veţi putea să înţelegeţi diferenţa dintre visele dvs. şi realitatea din România.

  2. Foarte frumos , foarte emotionant .
    Pacat ca realitatea depaseste visurile .
    ORICARE leu obtinut din ORICARE privatizare romaneasca vine cheltuit imediat pentru a astupa gaurile din bugetul de stat .
    Poate ne explicati cum va reusii un guvern roman sa creeze acest fond suveran de investitii cind realitatea contabila bugetara e la ani lumina de cel mai elementar simt de economisire .
    Si faimosul „buffer” din trezoreria statului e creat tot prin imprumuturi ca nu exista un politician , un partid care sa puna la buget ceva bani albi deoparte pentru zile negre .
    Si banii incasati din acordarea licentelor pentru frecventele radio (telefonie mobila ) au fost imediat cheltuiti de actualul guvern .
    Istoric , guvernarea PNL a domnului Tariceanu a cheltuit inclusiv pe datorie dar cum nu era suficient :) si fondul de 11 miliarde lei care era creat cu banii din privatizari in perioada de „duduiala” economica a fost papat pina la ultimul leu .
    Deci doamna Socol , cum nu rezulta ca un miliardar roman/strain a lasat mostenire tarii/statului ceva miliarde de lei/euro/dolari/ruble sau alte valute , de unde bani daca deficitul anual e ala care e si vine marit regulat prin cresterea din pix a PIB national ?
    O fi ca problema de baza nu e fondul de investitii ci clasa politica in totalitatea ei ?

  3. Este imperios necesar sa se puna in aplicare un astfel de plan. Dar….
    Detin o firma de 22 de ani si am trecut prin toate fazele economice posibile, insa ceea ce se intampla acum in tara noastra nu mai are nicio legatura nici cu economia, nici cu recesiunea, nici cu nimic. Va rog sa ma credeti , am intrat in criza fara nicio datorie, am avut rezerve proprii substantiale, un nume cinstit in industria in care activez. Sunt la capatul puterilor si nu intrevad nicio raza de speranta. Si daca eu spun asta in conditiile pe care vi le-am descris, nu vreau sa ma gandesc ce drame se consuma sub ochii nostri. Va garantez ca ne vom prabusi pana la ultimul. Este ca un camp de bataie parjolit, plin de morti si de raniti , in care abia mai sufla careva.
    Singura nadejde este ca intr-adevar, o coalitie politica foarte puternica si bine pregatita sa puna de urgenta un plan in aplicare, prin care sa dea o directie tuturor, fara sa se mai tina seama de nicio culoare politica. Pur si simplu, fiecare categorie sociala – copil , pensionar,functionar si pana la toate breslele care activeaza in piata trebuie sa fie incluse intr-un plan bine definit, bine legiuit astfel incat fiecare sa stie ce are de facut. Altfel, haosul care ne-a cuprins nu va putea fi indepartat decat dupa vom fi rasi cu totii de pe fata pamantului si reconstruita societatea si economia cu tinerii care astazi sunt ai nimanui si pierduti complet in neputinta si deznadejde.
    Va rog sa ma contraziceti, dar ma tem ca nu aveti cu ce !

  4. Pentru a intelege mia bine trebuie si ceva cifre:
    -patrimoniul statului(capital social) era in 2012 de cca 23 mld lei, in 244 de companii.
    -total active=151 mld lei
    -capitaluri proprii= 67 ml lei
    -profitul brut afost de3,78 mld lei (la companiile care au avut profit, evident)
    -pierderea bruta a fost de 3,451 mld lei (la companiile pe minus)
    -rezultatul brut=335 milioane
    -evident ca s-a impozitat segmentul de companii pe plus, rezultatul net fiind unul negativ(-489 milioane)
    -impunera ca 90% din PN sa fie dat sub forma de dividend( de catre companiile de stat) a facut ca bugetul de stat sa incaseze 2,123 mld lei sub forma de dividend.
    Ce se poate intelege de aici:
    -ROE, adica rezuoltatul net/capitaluri proprii este unul negativ. Daca am considera insa ca si impozitul pe profit merge tot la stat ( in caliatate de „patron”)am putea inlocui rezultatul net cu rezultatul brut si am avea in cel mai fericit caz un ROE de…0,5% Asta este rentabilitata finaciara a sectotului de stat. Ce bani pot sqa provina de aici? Mai nimic.
    -ROA(rentabilitate economica) sta si mai prost 0.2% Sectorul de stat are indicatori de profitabilitate foarte prosti, per ansamblu.Nu poate finata practic mai nimic, deoarece nu aduce profit-per ansamblu.

    A vedea doar partea plina a paharului (dividendul incasat de la componenta profitabila a sectorulu de stat) si aface abstaractie de segmentul neprofitabil (care este sustinut de segmentul profitabil, via buget, arierate, datorii eterne, etc)este pagubos. Pentru ca ce se incaseaza de la unii acopera gaura podusa de altii. Ori ce propuneti dvs este foarte frumos, banii din dividende sa mearga la dezvoltare..dar ce facem cu aia nerenatbili? Aaaa. Daca se privatizeaza rapid (ceea ce este imposibil, lipseste capitalul strain si autohton necesar, vedem ca nu putem sa scapam de rapandule ca OLT sau CFR, darmite de intreg segmentul neprofitabil) si statul va detine doar ce produce profit..atunci da, putem vorbi de un un fond profitabil. Altfel vorbim de aceasi Marie cu alta palarie ( banii din dividend oricum merg si acum la stat, care-i poate dirija in dezvoltare, daca vrea…problema este ca nu vrea, se cheltuie prea multe si nu mai raman bani pentru dezvoltare)
    In plus mai ave si o institutie care se alimenteaza tot din veniturile bugetare, al CA, alti contopisti care redistribuie veniturile colectate de la altii.
    In concluzie ideea in sine nu e rea, ca banii din dividende sa mearga in dezvoltare, nici infiintarea ubui fond suveran , avem totusi capitaluri proprii pozitive de65 mld, aste se por „ipoteca” macar pentru 25%, adica am avea surese de finatare de cca 15 mld lei…dar problema trebuie pusa la modul cum rambursam dobanda si principalul.Pentru ca nu este suficient sa ai surse de finantare, ci si rentabilitate ( ori datre le de mai sus arata ca sectorul de stat nu este prea putin rentabil). Sa spunem ca atragem 15 mld pe 10 ani, va trebui sa platim, la o rata ipotetica de 5% (exagerat de buna) doar dobanda anuala de 750 milioane, care nu este acoperita de rezultatul brut, darmite de cel net. Plus rata de principal.Si astfel vom baga intreg sectorul in faliment.
    Asa ca eu cred ca ar fi mult mai sanatos sa scapati de companiile car produc pierderi, chiar si pe gratis acolo unde vorbim de capitaluri proprii negative, sau la valoara activului net acolo unde a mai ramas ceva nefurat. Abia apoi , cu segmentul rentabil putem face ceva…dar tare imi e ca este doar o ipoteza teoretica, mai ales ca pana la urma se va tine cont si de compactul fiscal, care va limita si mai mult defictul bugetar, adica ca reduce din cheltuieli..oare de unde se taie prima data? Pai de la investitii, necum de la pomeni sau de la cheltuielile guvernamentale. Toate guvernele, nu doar cel simpatizat de dvs, au facut la fel, sa nu ne facem iluzii ca se va schimba ceva in viitorul apropiat.

    • Domnule Mondan, de un singur lucru imi pare rau:vad ca sotul doamnei s-a retras de pe Contributors cu tot cu asa zisele dumnealui analize. Era un gest firesc, si per total bine-venit: mai niciuna dintre „predictiile” dumnealui nu s-a intimplat…ma gindesc ca omul s-a jenat intr-un final, (mai ales ca s-a ales si cu o slujba bine-platita), ceea ce intr-o oarecare masura e onorabill! Chestia e, ca odata cu analizele, s-au dus si comentariile dv., de fapt tot ce era mai interesant din respectivele articole!
      Iar vad ca dv nu publicati decit stimulat :-) din pacate!

      • Si nu pot sa nu remarc ca anul 2013 a fost anul anvansarilor in familia Socol. Coincidenta ori ba, felicitari doamna conferentiar! Acolos sus cineva (nu vreau sa-i dau numele) va iubeste!

Dă-i un răspuns lui Petre Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Aura Socol
Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti cu specializari Macroeconomie, Macroeconomia Integrarii monetare europene. In prezent Consilier Vicepresedinte Autoritatea de Supraveghere Financiara A lucrat 2 ani in cadrul Directiei de Analiza Macroeconomica din Ministerul Finantelor Publice A urmat stagii de specializare si cercetare in macroeconomie in cadrul unor institutii internationale de prestigiu precum FMI, Comisia Europeana, etc.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro