joi, martie 28, 2024

Ce ar trebui sa stie Premierul despre Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza si cifrele referitoare la Produsul Intern Brut?

In sfarsit, scandalul explodeaza in piata publica dupa ce a chinuit pret de peste 20 de ani doar cativa economisti insomniaci pasionati de bugete, deficite si dezechilibre. In fond, niste chestii “odioase”, nu e asa, cu care neintelegatorii domni de la FMI ii tot dau inainte sa zapaceasca mioriticii care inteleg doar alti indicatori, tot economici: cascaval la partid, lefuri pentru baieti si contracte cu intermediari printre veri, cunostiinte si matusi. Acest scandal referitor la dimensiunea PIB-ului readuce in atentie prigonirea sufletelor chinuite de statisticieni, la putina vreme dupa ciomagirea vartoasa a acelorasi domni in batalia pentru referendum- de data aceea cu referire la inabilitatea de a termina statistica romanilor la timp. In Romania lucrului fusarit- , facut din varf de condei si cu o aproximatie bazata pe o aproximare- este aproape o fatalitate ca pana la urma, la un moment dat, se va cere capul acelui Motoc care se ocupa cu cifrele definitive si incearca sa le anunte corect.  Este la fel de evident ca fiecare Premier este la fel de prost informat de subaltern si consilieri, iar functionarimea prospera – in special cea de extractie ante-decembrista.

Cum se evalueaza parametrii macroeconomici pentru anul care vine? Bine, altfel decat o halucinanta discutie care mi-a fost repovestita de catre un vechi functionar in Ministerul de Finante. Dialog in cabinetul ministrului:

Ministru de Finante (unul dintre ei, dar aproape ca nu conteaza care, asezat la birou): Alo, dom’ director, te-am chemat sa imi spui ce estimari ai pentru PIB-ul de la anul, sa facem si noi bugetul. (nota autor: bugetul este intocmit de Ministerul de Finante, insa, atentie pe baza estimarilor furnizate de Comisia Nationala de Prognoza!)

Directorul (in picioare, cu plecaciune adanca in prealabil, la propriu): Traiti dom’ Ministru, cat vreti sa fie?  In acest moment, ministrul furios a izbucnit intr-o ploaie de injuraturi nereproductibile (@#$%@$%@$%@@%@) , pentru ca el chiar isi dorea niste cifre cu care sa se apuce sa calculeze in mare ce si cum. Directorul a fost dat pe usa afara in timp ce era mitraliat mai ceva decat comisarul Miclovan (cu vorbe, desigur).  Insa ministrii au venit si au plecat, functionarii raman. Nu e neaparat o problema ca raman – insa dispare si memoria institutionala la varful unor institutii, astfel incate mereu reinventam apa calda si aceasi functionari reusesc sa convinga “cu cifre” ca de data acesta supraestimarea e corecta si trebuie sustinuta.

Ani de zile, Romania a facut urmatorul joc simpatic cu FMI-ul pe stilul “daca nu poti sa ii convingi, poti macar sa ii zapacesti”. Foarte pe scurt, daca FMI-ul te strange cu usa sa scazi deficite, sa reduci salarii, cheltuieli si sa te lupti cu arieratele, locul in care poti sa ii fentezi din cand in cand este cu evaluarea PIB-ului pentru anul urmator, evaluare care se foloseste la desenarea bugetului. Supra-estimarea face ca acel “ceva” la care se raporteaza totul (PIB-ul) sa fie mai mare decat stiu toti economistii seriosi ca va fi. Rezultatul? Majorarile de salarii, cheltuielile cu baronii, banii pentru cei care sunt abonati (trebuie sa asa manance si gura lor ceva), in fraza cheie a FMI-ului “se incadreaza in parametrii macroeconomici discutati”. Si uite cum vine primavara! Cu alte cuvinte daca umfli cu pompa PIB-ul, procentul din PIB  al deficitului scade, procentul arieratelor scade, etc – ati prins ideea, pentru ca se raporteaza la ceva ce se presupune ca va fi mai mare. De obicei exista batalii tehnice  precum a existat batalia de la Waterloo – exista de fiecare data niste raniti, fie si in amorul propriu – pentru fiecare modificare minuscula in estimarea PIB-ului insa de obicei cate un general  FMI care se ocupa de intreaga regiune isi gaseste sfarsitul tragic precum Napoleon, in general pentru ca politica mai noua  a FMI-iului este de a interveni mai putin cu directive in relatia cu statele membre.

Mutarea de sah-mat in general vine in doua etape, prin octombrie, cand se fac rectificarile. “Da’ nu ne-am dat seama ca va fi asa de mic PIB-ul, au fost factori sezonieri”.  “Am realizat deja cheltuielile pe baza vechiului buget”, “Va trebui sa ne acceptati un deficit mai mare”. “Vai, nu ne-am dat seama ca deficitul va ajunge peste 4% din PIB, fata de cat spune UE ca ar trebui sa fie maxim – 3%”. Niste vajnici domni  sunt, la inceputul anului,  niste tigrii dezlantuiti, inspumegati, care se sufoca de furie si indignare ca nesimtitii de la FMI nu au habar de economia romaneasca si despre cum “facem noi lucrurile”, ca sunt niste scartari cu modele lipsite de dinamism, niste contabili nenorociti – atributul favorit de mentionat aici este “fara viziune”. Aceeasi domni, la final de an devin niste pisicute miorlaite, lesinate, cu vocea stinsa si cu ochi mari, rotunzi, nestiutori. Fiecare ciclu, fiecare an prinde cate-un nou fraier in jocul care are ca tinta cel putin 1%-1.2% din PIB – nou fraier de Ministru al Finantelor (desigur, cu singura exceptie cand vii tura a doua – iata de ce Georgescu era estential acolo), nou fraier de sef de guvern si nou fraier de sef de misiune FMI, pentru ca si astia se schimba cam la doi –trei ani. Si, ca sa citez un om din banking: “Uite-asa se supraincalzeste Marioara!” (Referirea ghidusa era la economie).

Singurii care ar putea arbitra un meci care se joaca pe concepte foarte tehnice precum deflatorul PIB (o componenta tehnica necesara a fi estimata in prealabil, pentru a putea apoi, inclusiv pe baza acestei componente, sa estimezi cifra de PIB pentru anul urmator) sunt  economistii din BNR, care se baga doar daca estimarile sunt atat de nesimtit umflate incat se tem ca va crapa bugetul cu totul si nu vor putea sa rezolve pe partea monetara. Iar cand se baga, o fac in general doar daca sunt intrebati direct de la Palatul Victoria si au acordul Guvernatorului – si nu interevin vehement, ci cu un bun simt desavarsit care uneori nu razbate in padurea de zgomote contrare.  FMI-ul se baga doar daca nesimtirea depaseste un procent pe care in general il estimez a fi undeva intre 0.5% -0.9% din PIB, atunci bate obrazul – daca lucrurile se joaca in marja atunci se lupta pe anumite puncte de metodologie, de principiu, insa nu au cum sa castige toate bataliile.

Daca tot vorbim de statistica, ar fi simpatic de comparat seriile de date cu privire la estimarile PIB efectuate de Comisia Nationala de Prognoza – cu datele definitive referitorare la PIB furnizate de Institutul National de Statistica.  Mai pe romaneste, ce s-a estimat si ce a fost in realitate – si daca e diferit, in ce sens si de ce? Atentie, prin lege Institutul de Statistica nu se ocupa de ce va fi, ci doar de ce a fost – ca atare nu poate fi combatut obiectiv decat pe criteria foarte tehnice – anume ca nu agrega cum trebuie socotelile foarte complicate din care reiese cifra finala a PIB-ului.  Aceast studiu statistic ar trebui prezentat consilierilor economici  ai premierului, pentru ca orice alta discutie se refera la vorbe de claca, pareri si impresii. Ca profan cu anumite limitari atunci cand vine vorba de statistica, dau un singur punct , posibil relevant pentru aceasta discutie – finalul anului 2008, in care prognoza noastra de PIB pentru 2009 era tulburator de srpintara, se ridica vartos catre zari albastre, in timp ce economia mondiala se pregatea sa se prabuseasca. Imi amintesc ca incercam din rasputeri sa conving premierul sa inchida Trezoreria, avand in vedere ce va urma – insa tsunami-ul nu a fost realizat la varf decat in Ianuarie 2009. Desigur, pentru cei mai rafinati, care stiu statistica mai multa – un singur punct nu este relevant pentru discutie de trend si poate sa fie o valoare extrema, ceea ce conteaza este corelatia celor doua cifre pe un orizont lung, iata de ce propun aceasta socoteala simpatica. Desigur, insa, in Romania cifrele seci care reflecta purul adevar sunt mereu combatute cu success, ironie si aplomb, lucru care se va petrece si acum, dupa estimarea mea – statisticianul va umbla carevasazica cu capul spart in Romania.

Nu e neaparat vina lui Ponta – oricare premier ar fi acolo, ar primi acelasi tip de informatie de la functionarime, mai ales atunci cand intrebarile sunt pe un ton mai inalt si situatia este pe muchie, cum e acum, pentru ca urmeaza sa bata la usa bau-baul de la FMI. Nu explica nimeni catre nivelul cel mai inalt ca este o smecherie care a functionat ani buni, pentru mascarea unor probleme structurale care nu au fost niciodata rezolvate (arierate, subventii, salarii mascate si pitite prin diverse bugete, etc.). “Nu stiu, dom’le, INS-ul a venit cu noile cifre de PIB” este o explicatie mult mai la indemana si este de tipul atat de iubit de functionarimea romaneasca, in general “prinde orbul, scoate-i ochii”. In general, politicile publice in Romania se fac fara o fundamentare riguroasa, bazata pe cifre si metodologii precise, care au devenit banale cam peste tot in Europa. Echivalentul unei masini (economia) condusa cu parbrizul obturat complet – nu te poti ajuta decat de oglinda din spate, unde vezi date din urma, dar pe aceea vrei sa o spargi prima.

Va mai plictisesc cu un singur element tehnic – cele trei estimari diferita ale PIB-ului. INS-ul produce initial o estimare numita semnal, apoi una numita provizorie si ultima numita definitiva. Ideea este ca doar ultima este cea “valabila” insa vine cu foarte multa intarziere, care poate sa depaseasca uneori chiar si un an de zile dupa ce s-a incheiat anul care este analizat. De aceea variantele mai rapide au o acuratete mai mica, fara a fi, insa “gresite”.O economie este pana la urma o chestie enorma si foarte complicata- sunt chestionare de pus cap la cap, sute de mii de cifre de analizat, mii de oameni de corelat, sute de versiuni ale modelului economic de calibrat, sinteze de facut si toate necorelarile de orice cu orice trebuie eliminate, pentru ca per ansamblul rezultatul sa poata fi publica. In plus, INS-ul  cu lefurile cele mai mici din sistem trebuie sa absoarba parasutati politici ca sefi pe la unele judete, schimbari de metodologie impuse de Uniunea Europeana, reguli noi ale Eurostatului , etc. Ca atare, daca prima estimare e 578,5 miliarde de lei, a doua (nedefinitiva) este 556,7 miliarde de lei, poti sa iti dai seama ca ai o problema daca , sa spunem bugetul e construit pe 608  miliarde de lei. Mai mult, cineva trebuia sa te traga de maneca de 3 luni, daca esti intr-o astfel de situatie – nu trebuie sa explodeze mamaliga taman la final cand tragi linie dupa anul anterior si vezi ce mai faci cu privire la anul care vine.

Ca atare, nu era Volga ci era bicicleta si nu i s-a dat, ci i s-a luat. Nu e Instututul National de Statistica de vina pentru o prognoza pe care nu o realizeaza el si nici nu e devina daca a estimat (pe baza unor date ceva) si vine cu variant definitiva intr-o forma mai scazuta. Asa se agrega PIB-ul si estimarile initiale vin mereu cu avertizari serioase (in comunicatele INS-ului sunt scrise de obicei ingrosat si subliniate  – vezi de exemplu aici ). Daca pe baza datelor INS Comisia de Prognoza, cu vreo presiune politica probabil a estimat mai vartos decat i-a cerut, iar acum diferenta este atat de mare la final de an incat FMI-istii pezevenghi s-au “prins” si au cerut corelarea datelor, nu e vina institutiei respective. Nu este vina Institutlui de Statistica, cu alte cuvinte, ca sa o scurtez, ca de pe masa bugetara oarecum imbelsugata de pe care se pregateau sa se infrupte anumiti baroni puternici (care exista in orice guvernare)a disparut brusc echivalentul unor halci de carne enorme, fragede,  insangerate bine, la care acestia jiinduiau deja cu ochi sticlosi, ramanand doar niste ciozvarte jalnice, mai mult oase goale decat carnita.

Singura eroare pe care am putut sa o constat este una de proasta comunicare intre Eurostat si INS  (gasiti aici ) insa este una diferita decat speta remarcata de premier si tine de haraiala pe metodologie in care INS-ul si Eurostatul fac un joc de-a soarecele si pisica. Spre exemplu : este un titlu de despagubire o creanta a statului in momentul emiterii si ca atare ceva ce trebuie sa se inscrie in deficitul bugetar sau momentul potrivit pentru inregistrarea ei este efectiv in anul in care banii pleaca din Trezorerie pentru plata respectivei despagubiri?

Sa mai pomenim ceva : sa prespunem, ipotetic, ca ai o cifra de 1% crestere pentru 2012 ca baza bugetului de stat. Daca la 9 luni cresterea este de doar 0.2%, iti mentii cifra respectiva pentru intregul an? Raspunsul este pana acum ca cica da. Ca sa il citez pe un amic : “Spune “zau” cu limba scoasa!” . Pana aici e treaba Institului de Statistica. Dar daca ar trebui, pornind de la cifra de 0.2%(daca se pastreaza tendinta pentru ultimul trimestru si ca atare cifra define anuala) –  cam ce ai estima pentru la anul? Stati sa te gandesti – va face plopul pere? Rachita micsunele? Va dudui din nou economia? – orice om de pe strada ar raspunde probabil undeva intre “la fel” (0.2%) si 1%. Ei bine cifra estimata a fost la un moment dat, prin Octombrie anul trecut de 2.5%. Pentru comparatie, o banca (Unicredit) pariaza pe cifra de 1.3%, de pilda. Pentru aceasta parte, atentie, raspunde Comisia de Prognoza. Daca iei insa rapid un politician la intrebari, tentatia va fi sa il ia de guler rapid pe seful INS – aceasta neavand in general o explicatie cum e cea de mai sus si pierzandu-se in detalii tehnice, articole de lege, etc.

O alta smecherie favorita pentru la anul este procentul de venituri in PIB – de obicei acesta zboara voios catre 34%-35%, iar intr-unul din bugetele ultimilor ani, nu spui care, mergea chiar catre 36%. In fapt, colectarea veniturilor din Romania a agonizat, de obicei, pe la nivelul modest de 32-33%, chiar mai prost in anumiti ani, cand evaziunea creste.  Asta se petrece pentru ca , desigur, noi nu om fi prosti precum bulgarii sa luam modelul de imbunatatire al colectarii taxelor propus de Banca Mondiala si realizat in tara vecina cu consultanta celor de la Crown Agents- program care a condus la o colectare imbunatatita cu cel putin 1.2% din PIB, acelasi care apare si dispare miraculos din calculatorul cu manivela al unor domni, uneori inclusiv cu blagoslovirea FMI-ului. (detalii suplimentare se gasesc intr-un articol mai vechi )

Concluzia? Citez un simpatic forumist, de aceasta data: “Foaie verde stalp, curge apa-n beci!”Si indraznesc sa adresez o rugaminte catre autoritati: poate dupa ce va lamuriti cu PIB-ul si decapitarile, casapind strasnic niste statisticieni, pentru ca, nu e asa, “o merita din plin, ticalosii”, aflam si noi, in fine, cati romani traiesc in Romania? Pentru ca momentan nu stim. A spune deci ca facem politici publice cu cap si coada in conditiile in care habar nu avem cui anume ne adresam – iata o poveste fantastica cu zane si vrajitori. Hocus pocus si la revedere.

Distribuie acest articol

42 COMENTARII

  1. La scoala copiii sunt intrebati ce vor sa devina cind vor fi mari:
    Gigel: Profesor;
    Alinuta: doctor;
    Bula: Cap de locuitor.
    Cum asa?
    Pai nu stiti cite kg de carne avem pe cap de locuitor, cite oua, cit zahar, cit ulei, cit unt?

    • Concluzia este ca aceasta casapire este pe degeaba. Intr-un moment cand acesti oameni se pregatesc sa finalizeze raspunsul la intrebarea : cati romani sunt?

      • Cati romani sunt stie mult mai bine Ministerul de Interne, cand este updatat cu toate nasterile si decesele de catre primarii. INS va spune cu o marja de eroare foarte mare, PE UNDE SUNT 90% din romanii din Romania. Marja de eroare uriasa provine din faptul ca recenzarea este voluntara si nu obligatorie, se pot declara orice date fara vreo verificare, iar circa 10% din cetateni nici nu au fost recenzati. Are valoarea unui sondaj de opinie pe un esantion mare, nicidecum nu da rezultate exacte. Cine se asteapta atunci ca INS sa furnizeze date corecte cu privire la cati romani sunt? Poate Ponta…

        • Pai intr-o lume normala datele INS-ului s-ar verifica incrucisat cu evidenta populatiei. Daca va asteptati insa ca evidenta populatiei sa fie mai la zi decat ce va produce INS-ul, va inselati – Aripel care e in Spania Otto mutat in Germania din 1990, etc. – toti vor figura in evidenta populatiei. INS-ul e adevarat insa ca nu a reusit recenzarea tuturor, mai ales a lui Cristian Tudor Popescu :)

          • Asta doar daca o lume normala este perfecta. Intr-o astfel de lume oamenii spun mereu adevarul, isi indeplinesc cu constiinciozitate toate indatoririle catre societate, merg la vot in proportie de 100%, comunica orice schimbare temporara de domiciliu etc. Acolo si comunismul ar functiona :) Cata vreme toti romanii sunt obligati sa aiba un CNP, acesta este inscris intr-o baza de date, statul are o evidenta a numarului si a domiciliului declarat. La recensamant nici macar CNP-ul nu era obligatoriu, iar recenzarea era facultativa. Cum vreti atunci sa se faca un matching sau ca datele de la recenzare sa fie mai bune decat cele de la evidenta populatiei in ceea ce priveste numarul? Este mai buna doar la nivelul domiciliului de facto, fata de cel din buletin si numai pentru romanii gasiti acasa. Menirea actuala a unui recensamant este mai degraba sa faca o statistica procentuala dupa diferite criterii, decat sa dea rezultate exacte; de-aia nici nu avea sens sa fie folosite datele de acolo ca cifre oficiale pentur numarul de votanti, cata vreme ele nu pot fi decat orientative.

        • Jeane, cati romani sunt nu mai stie nimeni exact. Nici Ministerul de Interne. De ce, simplu, cu trecerea evidentei populatiei la primarii s-a dus independenta evidentei populatiei. In functie de interesele primarului se ajusteaza si cifrele. Apoi sunt multi romani plecati in strainatate de a caror soarta nu mai stie nimeni. Chiar, cine controleaza aceasta evidenta ?
          O alta cauza este „inovatia” din IT, lipsa profesionistilor din acest domeniu. Apoi e o birocratie si un talmes balmes si in acest domeniu.

  2. Lung articol, dar cam pe langa problema (afectarea independentei INS) si realitate…
    1. un calcul banal arata ca % din PIB al deficitului creste cu doar 0.1%pp in urma acestei revizuiri (nici vorba de dezastrul sugerat de articol). NB: a nu se confunda cu cat reprezinta eroarea ca % din PIB!
    2. daca tot se dau detalii tehnice, macar sa fie cele corecte: Prima e estimarea semnal si e doar pt date trimestriale, apoi cea provizorie (de regula in martie 2011 pt anul 2010), apoi cea semi-definitiva (martie 2012 pt 2010) si abia apoi cea definitiva (in martie 2013 vom avea 2010 definitiv, iar 2011 va fi inca semi-definitiv si revizuibil)
    3. de cand avem acord cu FMI prognozele CNP sunt de fapt prognozele FMI (diferentele sunt nesemnificative si au acordul FMI). Deci nici CNP nu poate fi invinovatit desi e o institutie inutila, chiar daca autorul sugereaza altceva.
    4. tintele convenite cu UE/FMI sunt nominale, nu ca % din PIB tocmai pt a evita probleme de genul celei de acum si autorul prezinta din nou eronat situatia.
    La multi ani si numai bine in rest!

    • 1. dispar 20 de miliarde de pe masa, domnu’….Si proiectiile 2013, intrucat pornesc de la aceste cifre, trebuie ajustate si ele…nu e clar? FMI-ul a luat cifrele de la CNP, de vreme ce sustinea in Oct 2.5% crestere economica. Adica in Germania cresterea va fi de abia 1%, in schimb Ro e mai tare

      2. N-am mai complicat.

      3. Hai ca m-ati cucerit. FMI-ul e in tot si in toate si-n cele ce maine vor rade la soare….

      4. Sunt de acord cu ce spuneti, dar ei se asteptau la un nominal in zona lui 580-608 md ROL si ce a iesit este pe undeva pe la 560 md ROL (nu stim definitivul).

  3. Ce este simpatic este ca toata lumea stie cum se petrec lucrurile dar toti joaca teatru fara de oameni nevinovati j inocenti care cred ce le spune infotainmentul. Pentru colectarea ca la bulgari votez si eu

  4. Articolul a fost scris cam in viteza si nu a mai beneficiat de o corectura a greselilor de tastare!
    Explicatiile mi s-au parut utile si mai usor de inghitit imbracate intr-o forma ironica.

  5. In septembrie 2009 Comisia Nationala de prognoza debita pentru 2010 urmatoarele aiureli, cum ca din al 2-lea semestru 2010 scapam de recesiune, in timp ce in minunata luna Mai 2010 Presedintele Basescu anunta apocalipsa scaderiii salariilor cu 25% si a impozitarii pensiilor cu 15% pentru ca Romania NU mai avea bani de salarii si pensii si ne pastea FALIMENTUL, cum i-a spus FMI lui Basescu, care a si recunoscut ulterior !!!!
    A demisionat vreodata careva din CNP pentru prognozele aiuritoare ?!
    NU !!!!
    Astia iau banii degeaba !!!

    „Prognoza: Adio, recesiune, din primavara
    Redactia Wall Street, 28 Sep 2009

    Economia va reveni pe crestere in al doilea trimestru din 2010, numarul de someri va ajunge la 685.000 la finalul acestui an – acestea sunt o parte din estimarile Comisiei Nationala de Prognoza (CNP).
    Revenire in al doilea trimestru din 2010

    Economia Romaniei va scadea cu 7,7% in 2009, urmand sa revina pe crestere in al doilea trimestru din 2010, cu 1% comparativ cu primele trei luni ale anului viitor, estimeaza Comisia Nationala de Prognoza (CNP), in raportul preliminar de toamna.

    Astfel, CNP se asteapta la iesirea din recesiune a economiei romanesti, cu un prim trimestru de crestere economica fata de trimestrul precedent, in intervalul aprilie-iunie 2010, dupa sapte trimestre consecutive de scadere.

    Pentru anul viitor, proiectia de crestere economica a CNP este de 0,5%, urmand ca in 2011 aceasta sa se plaseze la 2,4%, in 2012 la 3,7%, in 2013 la 4,4%, iar in 2014 la 5,2%, mai arata prognoza preliminara de toamna pe termen mediu.

    Totodata, raportul CNP mai estimeaza revenirea pe plus fata de perioada similara a anului 2009 in trimestrul al treilea din 2010, cu o crestere de 0,8%.”

    http://www.wall-street.ro/slideshow/Economie/72288/Prognoza-Adio-recesiune-din-primavara.html

    In 2010 PIBul Romaniei a scazut cu 1,3% fata de 2009, vezi

    http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8515451-romania-cea-mai-mare-crestere-economica-din-randul-noilor-state-membre-ale-2012.htm

  6. Am avut treaba intr-o etapa a vietii cu vreo doua ministere. Am ramas surprins de nivelul slab intelectual si profesional al oamenilor de acolo. La acel moment traiam cu ideea ca in ministere sunt selectate elitele profesionale. Am remarcat deasemenea servilismul lor. Daca seful spunea o prostie o preluau si o aplicau fara discernamant , fara argumente. Si o ultima remarca. Parca erau desprinsi de viata reala. Pentru ei politicile rezultate din ministere nu erau pentru oameni reali ci parca erau jocuri de societate gen Monopoly in care incerci sa muti si sa faci strategii de castig fara consecinte. De atunci s-a degradat si mai mult treaba deoarece niciodata nu s-au angajat oameni prin concurs cinstit cu obiective clare. Concursurile sunt ritualuri indeplinite pentru a se incadra persoane dinainte alese.

  7. Calculul P.I.B. efectiv (si pe aceasta baza fundamentarea prognozelor) este o intreaga stiinta,deosebit de complexa si ea se numeste „SISTEMUL CONTURILOR NATIONALE”.Nu pot sa va redau aici decat partea introductiva spre a intelege importanta si necesitatea ei,dar mai ales faptul ca PIB se calculeaza cu inca alti indicatori macroeconomici de aceeasi importanta intre care exista interconexiuni si,firesc,un autocontrol specific „sahului”proportiei divine.Restul se poate gasi pe .

    Prof.univ.dr.C.M.DRAGAN:
    „Daca vorbesti toata ziua despre PIB si nu stii ce-i ala, din ce se compune,cum se formeaza , cum se distribuie , cum poate influenta viata noastra, de ce il folosesc politicienii in exercitiile lor de vorbire,etc. – atunci este bine s-o lasati balta sau sa puneti mana sa-l invatati . Eu va ofer aici o sansa!” C.M.

    SISTEMUL CONTURILOR NATIONALE
    ( ” CONTURILE NATIONALE sau CONTABILITATEA NATIONALA”)

    Sistemul conturilor sau contabilităţii naţionale (SCN) este un algoritm combinatoriu de contabilitate,statistica şi analiză macroeconomică utilizat în sintezele economice ale ţărilor cu economie de piaţă, în statisticile O.N.U. şi ale altor organisme internaţionale. Contabilitatea nationala se compune dintr-un ansamblu coerent si complet de conturi macroeconomice si tabele/tablouri avand la baza o serie de conceptii, definitii, clasificari si reguli contabile, acceptate la nivel international. Sistemele de contabilitate nationala sunt relativ recente; necesitatile lor au fost reflectate prin publicarea in 1936 a ideilor lui Keynes aplicate ca modele de relansare economoca dupa criza din 1929-1933 si au fost international normalizate si puse la punct abia dupa cel de al doilea razboi mondial.

    1.Sistemul general al conturilor nationale

    Conceptia,organizarea si functionarea sistemelor de contabilitate nationala din majoritatea tarilor se afla astazi sub patronajul Sistemului de Conturi Nationale al Natiunilor Unite (SCN), care este in vigoare, cu versiunea sa din 1993, ce a substituit-o pe cea din 1968. Toate tarile membre ale Uniunii Europene au adoptat treptat si acum se incadreaza in directivele Sistemul European de Conturi (SEC), a carui versiune din 1995 a inlocuit-o pe cea din 1979. Plecand de la statisticile elementare – statistici industriale, ale pieteti muncii, comertului exterior, etc. – tehnicienii contabilitatii nationale ale fiecarei tari estimeaza,calculeaza, analizeaza fluxurile economice care formeaza intreg sistemul national. Problema este foarte complexa din cauza frecventelor incoerente ale rezultatelor statisticilor elementare si lacunelor informative din unele sectoare , generate de insuficienta performantelor atinse in conducerea tuturor segmentelor contabilitatii persoanelor juridice din anumite tari(cum este caziul contabilitatii institutiilor publice din tara noastra , sau a contabilitatii personale,indeosebi in tarile mai slab dezvoltate)..Acesta este si motivul pentru care, dupa anul 2000 ,organismele specializate ale O.N.U. si ale Uniunii Europene au actionat permanent pentru perfectionarea sistemului si largirea utilizarii lui
    In Uniunea Europeana, o parte din contributia financiara a fiecarui membru (a patra resursa proprie a UE) este estimata luand in considerare rezultatele contabilitatii nationale. De aceea SEC trebuie sa garanteze ca toti membrii realizeaza exact aceleasi masuratori. Cum valorificarea anumitor initiative este supusa uneori diferitelor interpretari, SEC-ul trebuie sa incerce a preciza si sa puncteze la maxim tehnicile de cuantificare si valorificare a variabilelor economice.
    Aparitia sa a fost impusa si de necesitatea asigurarii unor informatii corelate pentru efectuarea unor calcule si analize macroeconomice,devenind instrumentul principal de cercetare macroeconomica folosit in statistica mondiala. Obiectul sau este de a reprezenta cantitativ-valoric realitatea economica intr-o perioada de timp sau la un moment dat. Activitatea economică are ca rezultat produse şi servicii care au caracter de marfă şi se realizează prin intermediul pieţei, precum şi produse şi servicii care nu au caracter de marfă şi, ca atare, nu fac obiectul pieţei. Fluxurile de bunuri se numesc fluxuri materiale. Evidenţa acestora este necesară pentru ca, prin agregare, să se obţină indicatori care permit analiza dimensiunilor şi rezultatelor obţinute, privite ca valori de întrebuinţare necesare pentru: satisfacerea nevoilor populaţiei, producţia de noi bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea posibilităţilor de export şi a necesităţilor de import. În procesul realizării valorilor de întrebuinţare trebuie evidenţiate şi fluxurile de venituri sau financiare.
    Evidenţierea fluxurilor materiale şi financiare răspunde unor nevoi diferite de informare şi analiză economică. Fluxurile materiale şi financiare, grupate pe categorii de produse şi servicii, respectiv de venituri şi cheltuieli, sunt evidenţiate în conturi alcătuite după principiul dublei înregistrări. Categoriile economice utilizate în concepţia SCN au la bază teoria generala pe care se fundamentează mecanismele economiei de piaţa , dar si faptul ca fiecare entitate productiv-comerciala,de prestatii si servicii,institutii si organizatii,tot ce inseamna persoana juridica de orice marime , conduce un sistem de contabilitate construit dupa norme,reguli si standarde unitare,aliniate la nivelul Uniunii Europene ca o componenta a Acquis-ului comunitar , ceea ce asigura unitatea de continut si implicit garantia obtinerii unor informatii certe,comparabile si compatibile cu obiectivele politicilor economice si financiare ale fiecarei tari dar si ale organismelor comune (F.M.I. , Banca Europeana, Organizatia Natiunilor Unite,etc)..
    Principalele categorii macroeconomice masurate in toate sistemele de contabilitate nationala sunt: Produsul intern brut (PIB), Consumul privat, Consumul public (sau cheltuielile statului),Formarea capitalului fix (sau investitiile), Exporturile si importurile de bunuri si servicii ,etc.dar mai sunt si altele particulare sau cu o configuratie specifica in functie de anumite obiective informationale temporare.

    Conceptia sistemului
    Contabilitatea este „stinta si arta stapânirii afacerilor, în care scop se ocupa cu masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor fizice si juridice, iar pentru aceasta trebuie sa asigure înregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atât pentru cerintele interne ale acestora, cât si în relatiile cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii,institutiile publice si alti utilizatori” .

    Contabilitatea s-a nascut odata cu economia de subsistenta a comunei primitive, desenele din pesterile rupestre nefiind altceva decât forme incipiente ale „socotelilor”: câte animale au fost vânate si cate din ele mâncate, câte piei s-au jupuit si câte haine au rezultat,cine le-a vanat si cine le-a mancat, etc.
    Împreuna cu economia în dezvoltare s-a perfectionat si „arta tinerii socotelilor”, punctul de cotitura reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 de ani, dupa care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fara alternative, deopotriva o stiinta si o arta în urmarirea existentei si miscarii capitalurilor si utilitatilor, a stabilirii rezultatelor activitatii si plasarii lor, si totul de maniera ca afacerile sa beneficieze permanent de suportul banesc necesar.
    Matematician recunoscut, „cu har divin”, Luca Paciolo di’Borgia ( Fra Luca Bartolomeo de Pacioli cum era numele sau de calugar franciscan) . Pentru istorie a ramas un singur tablou cu imaginea lui Paciolo,din secolul al XV-lea, în care este reprezentat îmbrăcat în roba de călugăr şi semănând aproape cu un solid geometric, ce ne oferă o imagine clară a ceea ce credinţa şi-ar dori în plus: viaţa. Mobilitatea privirii, patosul, bunătatea, blândeţea, iubirea sunt tot atatea valori ce se citesc pe fata celui care s-a apucat sa faca o matematica specifica economiei pe care a denumit-o „contabilitate” (sau „ stiinta tinerii socotelilor de catre oameni abili”),care astazi,cand ii cunosti valentele,te face sa crezi ca ea contine intr-adevar ceva divin.Prima lucrare in care sunt prezentate viziunile sale despre contabilitate a aparut in anul 1494 sub numele de „ Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita” Mai tarziu , Paciolo a publicat la Veneţia în 1509 un tratat în trei volume intitulat „Divina Proporţione“ („Proporţione Divina“). Pe prima pagină a lucrării declara că aceasta este „o lucrare necesară tuturor minţilor clarvăzătoare şi iscoditoare, în care orice om căruia îi place să studieze filosofia, perspectiva, pictura, sculptura, arhitectura, muzica şi alte discipline matematice va găsi o foarte delicată, subtilă şi admirabilă învăţătură şi se va desfăta cu diverse probleme, atingând o foarte secretă ştiinţă“.
    “Proportia divina “ a fost denumita apoi “Secţiunea de Aur”a stiintei,dar ,mai tarziu,ea a fost separata geometric în Elementele lui Euclid .El a facut o anume generalizare împărţind segmental AB în două părţi printr-un punct C, astfel încât segmental mai mare împărţit la segmental mai mic să fie egal cu segmental întreg supra segmentului mai mare (matematic AC/CBâAB/AC) se obţine, dacă segmentul mai mic este de o unitate, segmentul mai mare fiind egal cu (1ÂV5)/2â1,6180339887…. Acest număr iraţional este cunoscut sub numele de Secţiunea de Aur şi are proprietăţi foarte interesante, fiind întâlnit în natură într-o incredibilă varietate de fenomene aparent fără legătură între ele. Ideea că universal e guvernat de numere este fascinantă. Cochiliile melcilor, dispunerea petalelor florilor sau forma galaxiilor vorbesc despre Numărul de Aur. Artişti plastici sau muzicieni s-au arătat preocupaţi de acest număr. Avea dreptate deci Luca Pacioli în afirmaţiile sale din textul introductiv al cărţii despre Proporţia divină. Iar acest lucru l-a confirmat viata,pentru ca toti cei care au incercat mai bine de o jumatate de veac sa perfectioneze ceva in sistemul contabil al lui Paciolo,au constatat ca singurul lucru ce-l mai pot face este sa-l invete mai bine,sa-l inteleaga si sa il aplice in spiritual si rationamentele lui cele mai severe.”
    Stiinta conturilor .
    Dupa ce contabilitatea firmei ,societatii comerciale,companiei a atins cele mai performante valente,s-a simtit nevoia extinderii ei si la nivelul societatii in ansamblul (la nivel national) si a aparut astfel “sistemul conturilor nationale”,dar care sa respecte intocmai rationamentele de inregistrare si prelucrare a evenimentelor pe care le-a conceput marele Paciolo , care a asezat la baza dezvoltarii economice un sistem de relatii,corelatii si echilibre, despre care astazi,cand auzim,parca ne cuprinde frica!
    Primul sistem al contabilităţii naţionale a fost elaborat de prof. Richard Stone în Anglia, în anul 1938.Acesta a stat la baza elaborării conturilor naţionale ale O.N.U. în anul 1952. Ministerul Finanţelor din Franţa, sub conducerea lui Claude Gursin, introduce în anul 1956 un sistem adaptat economiei franceze. În anul 1970, R. Stone prezintă o formă îmbunătăţită a S.N.C. Ca urmare a preocupărilor pentru redarea cât mai corectă a imaginii de ansamblu a activităţii economico-financiare au apărut diferite variante practice de aplicare.
    S-au distins astfel, în mod deosebit sistemele de contabilitate naţională exprimate în stocuri şi fluxuri. SCN exprimate în stocuri au ca obiect evaluarea mărimilor ce definesc capitalul naţional, iar cele exprimate în fluxuri, masurarea relatiilor ce se stabilesc între sectoarele economiei naţionale şi între acestea şi” restul lumii”.Între acestea prezintă interes deosebit următoarele două, şi anume:
    – Sistemul Cambridge sau sistemul de contabilitate a produsului naţional şi venitului naţional, care descrie relaţiile ce se stabilesc între principalele sisteme omogene ale economiei şi între acestea şi restul lumii, reflectând viaţa economică printr-un sistem de conturi corelate între ele, în care se contabilizează operaţiunile economice efectuate în cursul unei perioade, evidenţiind mărimile globale sau macroeconomice privind activitatea economică la nivel naţional;
    – Sistemul Leontief sau sistemul interdependenţelor structural, sau input-ouput, care descrie structura internă a sistemului productiv şi se prezintă sub forma unui tabel matricial cu 2 coloane care indică intrările şi ieşirile fiecărei ramuri, serviciilor publice, populaţiei şi restului activităţilor. Acesta caută să evidenţieze structura productivă a economiei naţionale, spre deosebire de sistemul Cambridge care scoate în relief relaţiile dintre sectoare, arătând doar aspectele principale ale activităţii economice.
    Aceste două sisteme sunt complementare între ele dar nu iau în consideraţie fluxurile banilor şi creditelor rezultate din tranzacţii şi, ca urmare nu explică aspectele monetare şi financiare ale activităţii economice.

    2. Organizarea contabilitatii nationale

    Cadrul legal. Implementarea conturilor nationale in Sistemul statistic romanesc a constituit o prioritate a perioadei de tranzitie, incepand cu anul de calcul 1989. In Romania, Sistemul european de conturi nationale si regionale versiunea 1995 – SEC95 – se aplica incepand cu anul 1998. Metodologia SEC95 este obligatoriu de aplicat, prin Regulamentul (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi nationale si regionale din Comunitate, referitor la principiile de masurare a preturilor si volumelor, cu modificarile ulterioare, in tarile membre ale Uniunii Europene, fiind cadrul compatibil pe plan international cu Sistemul conturilor nationale versiunea 1993 – SCN93 -, utilizat de marile organizatii internationale. Acest regulament este completat de alte documente legislative, emise in timp, precum si de manuale detaliate (elaborate de Eurostat, referitoare la aspecte specifice ale SEC95: Venitul national brut, Estimari in preturi constante, Servicii de intermediere financiara indirect masurate, statistica guvernamentala etc.). Obligativitatea aplicarii SEC95 in cadrul Uniunii Europene este intarita prin anexa B la regulamentul Consiliului mentionat, ce se refera la Programul de transmitere a datelor SEC95.

    Notiuni generale . Sistemul de conturi nationale SEC95 are importanta politica deoarece este utilizat in procedura bugetara a Comunitatii pentru a stabili contributia fiecarei tari provenind din resursa TVA si VNB. De asemenea, prin intermediul SEC95 se realizeaza urmarirea si orientarea politicilor monetare europene – criteriile de convergenta ale Tratatului de la Maastricht.
    Conturile nationale ofera o descriere sistematica si detaliata a economiei totale – regiune, tara, grup de tari -, a componentelor sale, precum si a relatiilor cu alte economii, acoperind o anumita perioada de timp – an, trimestru, semestru etc. Indiferent de intinderea spatiala si temporala a estimarilor, conturile nationale se calculeaza pe baza aceluiasi cadru stabilit prin regulamentul mentionat. SEC95 este armonizat cu numeroase concepte si clasificari utilizate in cadrul altor statistici sociale si economice, cum ar fi cele privind ocuparea, industria sau comertul exterior.

    Principalele elemente ale sistemului sunt:
    -unitatile statistice si gruparea lor;
    -fluxurile si stocurile;
    -sistemul de conturi si agregatele;
    -cadrul intrari-iesiri/resurse-utilizari.

    O caracteristica definitorie a SEC95 o reprezinta utilizarea a doua tipuri de unitati combinate cu doua modalitati de subdivizare a economiei nationale:

    a) unitatile institutionale, grupate in urmatoarele sectoare organizatorice, pe baza functiilor principale, a comportamentului si obiectivelor:
    ▪ societati nefinanciare;
    ▪ societati financiare;
    ▪ administratii publice;
    ▪ gospodariile populatiei;
    ▪ institutiile fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei;
    ▪ restul lumii.
    Acestea sunt utilizate pentru a descrie veniturile, cheltuielile si fluxurile financiare, si implicit a finaliza bilanturile economiei nationale;

    b) unitatile cu activitate economica la nivel local, grupate in ramuri de activitate, pe baza tipului lor de activitate.
    Ramurile de activitate sunt utilizate in vederea descrierii procesului de productie si a analizei intrari-iesiri, cunoscuta si ca „input-output”. Tipul de activitate se identifica pe baza Clasificarii activitatilor din economia nationala Rev.1 aplicate in Romania, perfect compatibila cu NACE Rev.1.1, clasificarea aplicata la nivelul Uniunii Europene. Aceasta clasificare s-a reasezat incepand cu 1 ianuarie 2008,astfel incat indicatorii urmariti prin conturile nationale sa fie reflectati cat mai fidel.
    .
    Ca regula contabila de baza trebuie precizat faptul ca, in cadrul SEC95, operatiunile efectuate de catre o unitate sau un sector fac obiectul unei inregistrari in partida dubla, cele doua parti ale contului fiind reprezentate de resurse si utilizari, permitand astfel verificarea coerentei conturilor. In practica, conturile nationale sunt bazate pe principiul intrarilor cvadruple, datorita faptului ca majoritatea operatiunilor implica doua unitati institutionale si astfel ele trebuie sa fie inregistrate de doua ori, pentru fiecare unitate.
    Contabilitatea nationala opereaza cu notiunea de” agregate”, acestea fiind valori sintetice care masoara rezultatul activitatii economiei totale vazut dintr-o perspectiva particulara,( de exemplu a productiei, valorii adaugate, venitului disponibil, consumului final etc). Agregatelor le este recunoscuta importanta atat ca indicatori de sinteza, cat si ca valori de referinta.

    Mai departe se intra in stiinta conturilor nationale din punct de vedere practic,lucrarea exista si pentru a intelege complexitatea fenomenului,pot sa va redau in continuare „cuprinsul „ei:

    C U P R I N S :
    1. Sistemul general al conturilor nationale
    .Conceptiasistemului
    .Stiintaconturilor
    2. Organizarea si conducerea conturilor nationale
    3. Sistemul contabilitatii fluxurilor financiare
    4. Conturile nationale nefinanciare
    5. Configuratia sistemului
    6. Calculul indicatorilor sintetici fundamentali
    6.1. Produsul global brut
    6.2. Produsul intern brut
    6.2.1. Metodologie de calcul:Metoda de productie
    Anexa 1 : Evaluarea principalelor agregate generale
    Anexa 2 : Evaluarea principalelor agregate pe sectoare institutionale
    Anexa 3.Evaluarea principalelor agregate pe ramuri de activitate
    Anexa 4 : Translatia contabila
    Anexa 5 : Abordarea exhaustivitatii
    6.2.2. Metodologie de calcul:Metoda veniturilor
    Anexa 1 : Evaluarea principalelor agregate specifice
    Anexa 2 : Investitiile si formarea capitalului fix
    Anexa 3 : Stocurile:determinare si evaluare
    6.2.3. Metodologie de calcul:Metoda cheltuielilor
    6.3.Produsul intern net
    6.4.Venitul national brut
    7. Conturile nationale trimestriale
    8. Conturile nationale regionale
    9. Contabilitatea nationala si previziunea

    Divina proportione: „Cine nu se orienteaza dupa contabilitate va orbeai toata viata pe intuneri!”

    • O complicata stiinta, incompatibila cu incompetenta clientelei politice din administratia publica romaneasca!
      Ce sa ne mai miram …..

      • Alo, domnu’ sef, ce descrieti dvs aici este sistemul initial, construit cu ajutor francez, precum spuneti si care a fost valabil pe vremea lui Ceausescu si pana de curand….insa acum nu mai aveti cum sa imi citati din CM Dragan daca nu imi povestiti de noile normative ale Eurostatului, tratamentul contabil unificat catre care ne indreptam.

        • Unde vrem sa ajungem e una, ce avem ACUM(in materie de resurse umane) este cu totul altceva, chiar nu stiti asta ?!
          NU stiti nimic despre incompetenta ce colcaie in toate institutile statului roman, despre clientela politica nicicum adusa pe principii de profesionalism si competenta in nici una dintre inaltele functii !!!
          Ma indoiesc eu ca nu stiti Dvs asta….

  8. Bine scris. Logic si la obiect. Se poate intelege mai clar ce e cu viermuiara din ultimele zile legata de triada guvern-FMI-INS.

  9. Am citit articolul si am o opinie putin diferita. Bugetul se stabileste la inceput de an (uneori chiar in anul precedent) pe baza de prognoze. In general in vara-toamna, de data aceasta pe date efective, se fac corectii. Aceasta din pacate e teorie. De prin 2009 ma tot miram cum de avem asa un PIB mare, ca scaderile cele mai mari au fost in 2008 (criza in Europa a inceput prin 09-10.2008), nu in 2009 si 2010, iar apoi au aparut cresteri fara corelatie cu situatia reala. Din pacate deficitul bugetar nu e procentual ci e in bani, adica trebuie platit prin credite. Cu cat creste indatorarea, cu atat scade posibilitatea unor noi credite. Cred ca suntem tara cu cea mai mare explozie a datoriei in UE in perioada 2009-2012. De vina inteleg ca e Ponta ca a gasit manareala ce a permis cheltuielile iresponsabile ale lui Boc. O diferenta de 20md la PIB, la o colectare de 30%, insemna 6MD cheltuieli suplimentare, deficit ce trebuie platit. Faptul ca dl director descris de dvs genereaza un PIB egal cu inaltimea lui Burj-Dubai sau adancime a Gropii Marianelor, functie de ordinul primit, inteleg ca nu-l deranjeaza pe el ci pe fraierii la care le scade salarul si le creste CAS-ul deoarece statul a investit conform PIB-ului imaginar.
    In concluzie recomand sa mergem pe date exacte si sa cheltuiasca statul conform lor, nu conform dorintelor lui Udrea si Umbrarescu.
    In final, am si o veste bune: populatia fiind proababil de 19ml conform recensamantului (scrisesem initial referendumului) nevalidat, PIB-ul pe locuitor este cu 15% mai mare, bineinteles, dupa ce se va face validarea.

  10. Domnule Orasanu,

    citind articolul, mi-ati transpus in fata ochilor tabloul lipsei de eficienta a catorva dintre institutiile importante a statului roman. Inlaturarea domnului Voineagu pare o polita ce trebuia platita dupa disputele privind referendumul, incat nu am vazut nici o acuzatie precisa adusa acestuia.

    Referitor la la chestiunea managementului dezastruos a datelor, ma intreb cum e posibil in ca in era tehnologiei informatiei, cand statul roman a investit enorm de multi bani in directia aceasta, nu are inca un sistem interoperabil intre institutiile sale. Aveti cunostinta ca ar exista o harta, mecanism, procedura sau cum doriti sa o numiti in care sa se cunoasca cu claritate cine ce fel de informatii trebuie sa colecteze sau sa produca , unde si cum sa fie depozitate, gestionate, si ce fel de mecanismele de filtrare a datelor sa fie utilizate pentru o justa directionare si sinteza.

    Aici e vorba, desigur, doar de chestiuni bugetare la care nu am calitatea sa ma pronunt, insa ce pot sa inteleg este ca interoperabilitatea sau eficienta in aparatul administrativ al statului ar afecta un numar important de cetateni care s-ar vedea pusi in situatia de a fi mai eficienti, profesionisti si mai putini ca numar. Atata timp cat un ministru de finante trebuie sa cheme un director pentru o cifra si nu are in fata ochilor in timp real pe un ecran in sinteza toate datele de care are nevoie, nu putem considera ca suntem eficienti.

    Din ce stiu eu statul detine in acest moment retele securizate de date si fibra optica in proprietate. Sigur mai trebuie ceva investitie, proceduri clare si cel mai important vointa politica pentru a face ceva. In final apelul meu este ca si alte personalitati recunoscute profesional in domeniile care activeaza sa incerce sa ne desluseasca modul in care functioneaza sau mai bine zis cat de prost functioneaza institutiile statului din zonele lor de competente si care ar fi in viziunea lor corectiile necesare.

    • Cifrele pentru toata economia (care presupune o intersectie de date INS, BNR, M. Finante, etc.) nu are nimeni in timp real. Singurul om din Romania care poate spune ca stie ceva in timp real bazat pe calcul econometric este profesorul academician Dobrescu de la Academia Romana. FMI-ul are un model care e bazat pe Excel, din discutiile cu „expertii romani”.

  11. Ia uitati-va ce pregatire are Dna care a fost numita sefa la INS!!
    Este contabila, simpla contabila promovata de tineretul maghiar al UDMR si ajunsa mare sefa la INS!
    Pai, ce rezultate sa ai cu asemenea nivel de pregatire la INS?!!!!!!!!!!

    • Costica, doamna, precum domnul dinainte ei, nu vor fi implicati in socotelile efective, astea le fac niste directori de sub ei.

      • Ca sa va citez:
        „Alo, sefu”, daca directorul nu stie cu ce se maninca chestia aia, oricare o fi ea, apoi se alege praful de tot si toate, iar el e director numai cu numele. SI d-aia raspunde la telefon cu „sa traiti!” si cocosat pina la pamint. SI d-aia raspunde unui ministru „cit vreti sa fie, atit il facem!”
        Am avut curiozitatea sa ma uit pe CV-ul fostului director.
        http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5CCVvergil_voineagu.pdf
        Este extrem de interesant. Explodeaza in materie de competente dupa 1990 si in mai putin de 10 ani ajunge de la asistent universitar la profesor, trecind prin sef de lucrari, conferentiar). Detine concomitent 2 functii, cea de profesor si sef de catedra la ASE (sau a nu se) si cea de sef peste INS. Iar inainte de 1989 a lucrat la ICE si cu diploma de studii postuniversitare la MINISTERUL COMERTULUI EXTERIOR (Ce cursuri organiza acest minister???), absolvite cu gradul….

        Dupa ceva ani (nu multi) petrecuti pe afara si lucrind in diverse locuri, n-am intilnit niciodata un sef care sa nu fie capabil sa raspunda la intrebarile mele legate de un subiect ce privea sarcinile mele de servici. Si nu am iesit niciodata din biroul unui sef decit cind el a fost convins ca eu am inteles bine ce vrea de la mine in acea problema. Apoi, pe parcursul temei respective a urmarit cum avansez, in asa fel incit sa se poata corecta ce e de corectat atunci cind e cazul, nu la sfirsit.

        Unul din profesorii mei m-a invatat ca autoritatea este de doua feluri: una conferita (rezultata din natura functiei avute-premier, ministru, profesor, director, sef, inspector, etc) si una dobindita, rezultata in urma competentei dovedite, dar si ca urmare a caracterului. Acel ce are o autoritate dobindita este cel cu cea mai mare autoritate si care nu va spune nimanui ” SA TRAITI!”
        Nu stiu vreo persoana cu functie in Romania cu competenta dobindita.

        • Vreti sa spuneti ca NU stiti in administratia publica romanesca, plina intr-adevar de incompetenta clientela politica, toate institutiile statului roman si cele centrale si cele locale sunt pline de „competente” formale, adica de oameni numiti, NU de oameni competenti prin ceea ce au dovedit, adica prin profesionalism nu prin relatii sus-puse cu mai marii vremelnici ai Romaniei.
          Asta nu intelege Dl Orasanu si nu raspunde la provocare !
          In firmele private romanesti, mai ales in multinationalele care stiu ce este ala management, competentele dovedite primeaza.

          • Da, sigur ca despre administratia publica e vorba.
            Despre mediul privat e altceva, desi exista 2 feluri de privat. Privatul privat, si privatul ce are contracte cu statul.
            (Conform Orwell- Ferma animalelor, Toate animalele sunt egale. Unele sunt mai egale decit altele).
            Totusi trebuie remarcat ca domnul Orasanu face parte din categoria celor care scriu aici si apoi mai si raspund, deci intra in dezbatere, ceea ce in scara mea de valori il situaeza foarte sus.
            Sunt insa destui care scriu si nu se deranjeaza sa intre in dialog. Ei scriu ca si cind ar fi o curte suprema, dind sentinte care sunt obligatorii pentru toata lumea.

  12. Salut,

    Nu cred ca ai dreptate cu articolul.

    Se fac estimari- preliminare, semi-definitive etc- Ok, stim toti „drill”-ul.

    Insa- in 20 de ani- de cate ori a fost o diferenta de peste 3% intre estimarile semnal si cele definitive? E o diferenta mare.

    Apoi o chestie de procedura. Din cate stiu eu estimarile-semnal (prima strigare) se fac de catre INS pe baza cifrelor care vin rapid de la marii agenti economici- circa 90% din PIB. Vrei sa spui ca din numaratoarea a inca 10% din PIB (cam cat se face pt varianta definitiva) a aparut o eroare de 3%? Greu de crezut. Diferenta nu e din cei 10% PIB (dintre varianta-semnal si varianta definitiva), ci din cei 90% si modul in care au fost calculati…de INS…

    Greseala a fost deja adusa in atentia publicului de Dl Stolojan, care a spus ca exista o discrepanta intre cresterea PIB din 2011 si scaderea veniturilor bugetare. El a zis ca ceva e in neregula- ori PIB nu a crescut, ori colectarea veniturilor la buget a fost foarte proasta. Se pare ca pana la urma greseala a fost in calculul PIB.

    Spuneti ca Dl Georgescu e patit si trecut prin toate. El de ce nu si-a dat seama de lucrul care i s-a parut evident Dlui Stolojan? Au tacut si au papat banii, stiind ca la un moment dat va veni o ajustare. Mie imi suna a…subminarea economiei nationale?

    PS: INS a spus ca diferenta asa de mare vine din consumul intermediar- au extrapolat procentul de consum intermediar din 2010 la PIB din 2011. Ei nu fac nici o cercetare in cursul anului sa vada cum e consumul intermediar? Cum poti sa ai o diferenta de 3-4% in ponderea consumului intermediar si INS nici sa nu stie?? Scuze dar oricat scuze am incerca sa gasim INS in acest caz- nu sunt… dar nici Min Finante (si Guvernul implicit) nu au fost straine de telenovela asta dureroasa.

    • Bilanturile firmelor se predau la 25 aprilie pt. anul trecut. Cum vrei sa ai la 30 martie altceva decat estimari [pe estimari Hidroelectrica dadea profit, pe real e in insolventra]. La 7 luni si este PUBLICAT sunt cifrele de la bilant. Deci: A. Ponta stia din oct. care sunt cifrele, dar dadea prost in capania electorala, asa ca a ascuns sub pres B. cifrele SEMI-DEFINITICE sunt cele de la 7 luni . Daca Ponta a luat vestile bune, casa poata da pomeni in 2011 (cele trei amnisitii fiscale) e treaba lui.

      • Exact. Vina e impartita, nu e doar a INS e si a Guvernului. Dar INS a facut niste greseli majore si inexplicabile.

        Orice om cu mintea sanatoasa nu aplica „reglementarile europene” ci incerca sa fie un pic pro-activ- mai ales ca vremurile sunt cele care sunt si rapiditatea in obtinerea informatiilor corecte e esentiale. Aia de la INS au dormit pe ei cat timp ei puteau sa isi dea seama foarte repede ca (,) consumul intermediar a crescut in 2011…

        Eu unul sunt de acord cu schimbarea sefului INS, dar schimbarea lui se face de catre „lupul deghizat in oaie” care nici usturoi n-a mancat nici gura nu-i miroase. Guvernul are o responsabilitate similara, mai ales ca au existat in presa semnale puternice (vezi Stolojan) ca cifrele sunt gresite.

        Vezi si comunicatul M Finante: http://www.mfinante.ro/acasa.html?method=detalii&id=999567852

        „PIB, exclusiv producţia agricolă, s-a majorat în termeni nominali cu 10%.”. Sunt vorbele Min Finante, nu ale INS. Ei pe ce lume au trait? Nu si-au dat seama ca cifrele nu sunt corecte?

        Dupa parerea mea atat la INS cat si la Min Finante sunt o gasca de plimbatori de hartii care nu pricep nimic din economie si care nu sunt in stare sa gestioneze o situatie de criza economica, ci dau din umeri ca prostii. Si unii, si altii…

  13. Razvan, simpatizant PNL, incearca sa-l scoata pe Ponta la albit, cum ca saracul e victima dezinformarilor functionarilor dinozauri din fel si fel de institutii.
    Nu e asa. Ponta e la guvernare de 9 luni de zile, a tot primit prognoze si statistici in tot acest timp. Si daca el personal e clar ca nu intelege mare lucru din economie macar are pe linga el niste oameni cit de cit pregatiti. Dar care au preferat sa dea din cap aprobator sperind intr-un mod idiot ca o sa-i faca si de data asta pe aia de la FMI.
    Buba s-a spart si a trebuit cautat un acar Paun, ca doar nu poate fi de vina minusculul Titulescu. Lumea stie de INS dar nu si de prognoze, calcule etc. Hai sa-l dam afara si pototlim spiritele. Faza misto e ca de-acum incolo o sa mai vedem acest mod de a „rezolva” probleme – sa vedem cit timp bizonul antenist o sa mai inghita galusti din astea.

    INS termina calculele finale-finale dupa 21 de luni de la terminarea anului respectiv. Vreau sa vad undeva comparatia intre prognoze si calculele finale ale INS.

    Cum poate un om mediu instruit sa inghita minciuna cum ca pentru o diferenta intre prognoza (estimare, „educated guess”) si rezultatul real e de vina INS?

        • Unde m-ai vazut ca am spus ca a fost magnifica? Dar cred ca v-ati simtit mai bine in recesiunea lui Boc decat in cresterea economica din timpul lui Tariceanu, nu?

          • Razvan, las-o asa si nu mai insista, intram pe un teren minat. Simplifici lucrurile comparind cresterea economica (de care si-a batut joc Tariceanu si Vosganian, vezi crestere economica versus deficit – si iarasi nu e nimic rau sa cresti un deficit daca chiar faci ceva cu acei bani, infrastructura de exemplu, nu sa „bei” banii pe promisiuni aiurea si cresteri de salarii si pensii, scuze ptr paranteza lunga) cu criza de dupa 2008-2009 pe timpul lui Boc.

            Nu e nimic rau in faptul ca il apreciezi pe Tariceanu, doar ca nu trebuie ascuns acest lucru.

            Apreciez articolele tale, sint muncite si documentate.

  14. O mică curiozitate: ce performanțe și idei bune are/a avut domnul Georgescu în calitate de ministru de finanțe și viceguvernator BNR? Că sunt destul de curios.

    • Nu vorbesc de performante aici, paragraful cu pricina se refera la faptul ca nu poate fi dus cu presul de functionari prin simplul fapt ca a mai trecut o data prin toata tarasenia cu umflarea cifrelor, etc.

      • Paragraful e un argument în favoarea menținerii lui Florin Georgescu ca ministru de finanțe și mi se pare un argument foarte slab. Atâta tot.

  15. Motivul schimbarii sefului INS este ridicol . Se vede de la o posta ca Ponta nu intelege o argumentatie intinsa pe trei fraze . Sau poate ca este mai mult decit atit ?
    Poate ca si-au dat seama ca nu prea o pot scoate la capat cu cifrele , si vor sa dea un pic drumul la inflatie ? In perspectiva asta un INS „epurat” ar da foarte bine ( in Argentina inflatia este ca 30 % iar cea raportata oficial de 10 % )

    Apropo de prognoze , iata-o pe cea din 2008 :))

    „CNP:Romania va avea in 2013 un PIB de doua ori mai mare decat in 2007
    Publicat pe 31 Mar. 2008
    Comisia Nationala de Prognoza (CNP) estimeaza ca Romania va inregistra, in 2013, un produs intern brut de 841 miliarde lei (258,7 miliarde euro – la un curs mediu estimat la 3,25 lei/euro), de peste doua ori mai mare decat anul trecut.
    CNP estimeaza in raportul preliminar de primavara al institutiei un PIB al Romaniei de 475 miliarde lei pentru acest an (133,8 miliarde euro, la un curs mediu estimat la 3,55 lei/euro in 2008), in timp ce, in ultima prognoza din toamna estimarea PIB-ului din acest an era de 442,8 miliarde lei, iar in prognoza pe termen scurt, publicata la inceputul acestei luni de CNP, proiectia pentru PIB-ul in acest an era de 470 miliarde lei. Pentru 2009, CNP a revizuit proiectiile nivelului nominal al PIB de la 493,8 la 546,8 miliarde lei.

    Anul trecut, economia Romaniei a crescut cu 6% in termeni reali, PIB-ul ajungand la 404,7 miliarde lei (121,3 miliarde euro). Produsul intern brut a sporit anul trecut cu aproape 24 miliarde euro, ca urmare a cresterii economice asociate aprecierii leului.
    Pentru urmatorii sase ani, CNP mentine estimarile de crestere economica la 6,5% in 2008, 6,1% in 2009, 5,8% pentru 2010 si 2011, respectiv 5,7% in 2012 si 2013.

    Dintre toate componentele PIB, segmentul constructiilor va ramane, in urmatorii sase ani, ramura cu cea mai rapida crestere, devansand industria sau serviciile. Contructiile vor creste, potrivit estimarilor CNP, cu 22% in acest an, de la un avans de 33,8% inregistrat anul trecut.

    Prognoza este optimista, in acest sens, avand in vedere ca, in cadrul proiectiilor din noiembrie 2007, estimarile de crestere a segmentului constructiilor erau de 13%. In anii urmatori, cresterea in constructii se va tempera, dar va ramane la un nivel ridicat. In 2009, constructiile ar putea creste cu 15,5%, in 2010 cu 12,5%, in 2011 si 2012 cu 10% iar in 2013 cu 9%.

    In schimb, prognoza este mai pesimista in privinta sectorului industrial, care si-ar putea tempera cresterea la 5,2% in acest an de la 5,4% in 2007. In urmatorii ani, avansul in industrie va ramane la un ritm aproximativ constant, la 5% in 2009, 5,1% in 2010 si 2011 si 5,2% in 2012, respectiv 2013.

    Agricultura, care a contribuit semnificativ anul trecut la temperarea cresterii economice, scazand cu 15,3%, va inregistra cresteri in urmatorii ani. In acest an, agricultura ar putea creste cu 4%, pentru ca apoi ritmul sa se tempereze treptat, pana la 2,2% in 2013.

    In privinta serviciilor, CNP vede un avans, in intervalul 2008-2013 peste estimarile din toamna anului trecut. Astfel, serviciile ar putea avansa cu 5,6% in acest an, urmand ca, in 2013, cresterea acestei ramuri sa ajunga la 6,3%.

    Pe de alta parte, in termenii contributiei la cresterea reala, industria ar putea sa ajunga din urma si chiar sa depaseasca constructiile din 2011. Industria ar putea contribui la cresterea reala a economiei Romaniei cu cate 1,2 puncte procentuale in urmatorii sase ani, in timp ce contributia contructiei s-ar putea diminua treptat, de la un nivel estimat de 2 puncte procentuale in acest an la 1 punct procentual in 2013, mai arata raportul CNP.

    Serviciile vor continua sa aiba cea mai semnificativa contributie la cresterea reala a PIB, de 2,8 puncte procentuale in acest an, accelerandu-se usor in urmatorii cinci ani, pana la 3,2 puncte procentuale in 2013. Agricultura, care anul trecut a tras cresterea reala a PIB-ului in jos cu 1,3 puncte procentuale, ar putea contribui usor la avansul economiei romanesti, cu 0,3 puncte procentuale in acest an, apoi cu 0,2 puncte procentuale in urmatorii trei ani, urmand ca, in 2012 si 2013, aceasta contributie sa scada la 0,1 puncte procentuale.

    Investitiile straine directe ar putea creste la 7,5 miliarde euro in 2008

    Investitiile straine directe in Romania ar putea creste pana la 7,5 miliarde euro in acest an, de la 7 miliarde in 2007, dar vor acoperi mult mai putin din deficitul de cont curent estimat pentru 2008, respectiv 41,2%, fata de 41,7% in 2007, potrivit estimarilor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

    CNP estimeaza ca deficitul de cont curent se va largi anul acesta pana la 18,2 miliarde euro, dar se va diminua ca pondere in produsul intern brut (PIB), pana la 13,6%, de la rezultatul revizuit la 13,9% din 2007.

    Investitiile straine directe se vor diminua, insa, treptat in urmatorii ani, pana la 6,4 miliarde euro in 2013, arata estimarile preliminare de primavara ale CNP.

    De asemenea, investitiile straine directe vor acoperi din ce in ce mai putin din deficitul de cont curent, ajungand la 36,4% in 2009 si coborand treptat pana la 30% in 2013, mai arata proiectiile CNP.

    CNP urca estimarile de inflatie pentru 2008-2012

    Comisia Nationala de Prognoza a urcat estimarile asupra inflatiei medii si la sfarsit de an, pentru perioada 2008-2012, dar specialistii CNP isi mentin proiectiile pentru 2013 si sustin ca putem ajunge la o inflatie medie de 2,5% si de 2,3% in decembrie 2013, arata prognoza preliminara de primavara. „

  16. Nici autorul si niciunul din comentatori nu ati sesizat subtilitatea subiectului. Dupa cum stiti,statstica este ca o femeie in costum de baie: arata tot dar ascunde esentialul.De data asta INS a aratat si esentilaul iar domnul Ponta s-a speriat de marimea lui si l-a concediat pe seful statisticienilor.Iata adevaratul motiv al „decapitarii” ( era sa zic decalotarii) INS. Acum a fost numita acolo o doamna ,care cel putin nu poate fi (inca) decalotata ,pardon decapitata.Acum depinde cat de mare este esentialul acesteia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Orasanu
Razvan Orasanu
Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies - Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006). Absolvent London School of Economics, Joint Vienna Institute si al Cursului Executive Harvard Kokkalis (Atena-2006). Autor a peste 200 de articole in domeniul economic si al politicilor publice - in Ziarul Financiar, Capital, Money Express, Evenimentul Zilei si Contributors.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro