joi, martie 28, 2024

Ce caută o grămadă de demnitari europeni azi la București + amănunte senzaționale din mapa profesională a Monicăi Macovei

Citiți repede – repede mizeria de text de mai jos:

Many ministers insisted on the need for the MFF 2014-2020 to promote job creations, growth and investments. They also agreed on the need to improve the quality of expenditure. Some delegations considered that better spending does not necessarily entail less spending, while others stressed that improving the quality of expenditure does not preclude EU budgetary consolidation in times of crisis.”

Aproape v-am pierdut, nu? Ăsta a fost un citat din concluziile de alaltăieri ale Consiliului de Afaceri Generale al UE, adică reuniunea miniștrilor de Externe / Afaceri Europene (de la noi a fost Leonard Orban). Știu că nu se înțelege mare lucru, dar remarcați faza cu ”some delegations” și ”while others”. Asta înseamnă că e nasol, vă zic eu. Adică nu s-au înțeles de nici un fel. UE este obsedată de consens, iar dacă în comunicatul oficial apare ceva de genul Gigel a zis asta, iar Costel a zis ailaltă, în practică înseamnă că Gigel și Costel mai că s-au luat de guler.

Bon, acum să revenim la reuniunea de azi de la București. Trebuie să vă imaginați scena de azi ca în filmulețul de mai jos, durează doar un minut, uitați-vă cu atenție:

Acum gândiți-vă cum ar fi ca ăia negri și ăia roșii să zică ceva de genul: nu vă mai dăm bani, nici morți! Și ăilalți răspund: bă, dacă ne luați din bani vă facem scaunu’ guler, măgarilor!

Bine, asta e o metaforă. În realitate, în UE oamenii sunt drăguți, manierați și nu vorbesc așa. Chiar dacă ar vrea în sinea lor. Avem deci nouă prim-miniștri și cinci miniștri de externe / afaceri europene la București (ultima dată când am verificat, astea erau confirmările – participarea e variabilă la asemenea reuniuni informale și s-ar putea să nu fie chiar exacte cifrele finale. Informarea oficială este enigmatică rău.
Ce caută oamenii ăștia la București? S-au adunat înaintea meciului ca să dea un semnal de forță și unitate. Haka-haka-hakaaa!, cum ar veni.
Meciul începe în 28 iunie, la Consiliul European, când se vor aduna șefii de state SAU de guverne (da, e meciul ăla pe care se bat Ponta și Băsescu care să participe). La meciul din 28 se va discuta despre bugetul UE 2014 – 2020. Deci, e pe bani, pe bani mulți.

Echipa noastră

La București se reunește astăzi grupul de state ”Prietenii Coeziunii”. Nu-i așa că sună drăguț? Politica de coeziune e și ea o drăguță: e vorba despre banii pe care statele mai dezvoltate îi dau statelor mai puțin dezvoltate ca să se dezvolte și ele. Pe politica asta numită de coeziune și-a făcut Spania infrastructura de crăpăm de ciudă când o vedem, și-au făcut italienii autostrăzi de crapă restul UE de ciudă când le văd goale etc. Să nu intrăm în discuția asta.

Politica de coeziune a fost mană cerească (aproape la propriu) la vremea ei pentru Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia. Când am intrat noi ăștia din valul 2004 – 2007, politica de coeziune încă a rămas falnică în exercițiul 2007 – 2013, de unde banii aceia mulți de ni i-a pus UE deoparte, de ne enervăm că nu-i accesăm. Dar chiar și așa, tot mană cerească este pentru Polonia, pentru Est în general, deci și România (apropo, dacă tot v-am captat atenția: e un mit că România e contributor net la bugetul UE, de fapt din 2007 au intrat în țară 6 miliarde de euro mai mult decât am plătit la bugetul UE, chiar și cu rata asta mică de absorbție la structurale).
Bon, deci exerciíul 2007 – 2013 a fost bun pentru coeziune. De vreo doi ani discutăm ce va fi cu bugetul UE din 2014 încolo. Noi la CRPE cel puțin facem asta (vedeți vreo 3 rapoarte pe www.crpe.ro). Anul trecut, Comisia Europeană a publicat propunerea sa de buget. E de bine pentru coeziune. Doar că și înainte și după propunerea Comisiei, a început ofensiva contra ei – editoriale scrise de premieri în Financial Times, declarații publice. Că prea mulți bani se dă la UE, că în nici un caz creștere de buget, nici măcar așa una mică propusă de Comisie, dimpotrivă, dacă e austeritate acasă trebuie tăiat și bugetul UE. Cam cu cât? Cam așa, pe la 100 de miliarde.
Până acum discuția e încă pe principii. Dar apare întrebarea: dacă tăiem din bugetul UE, de unde tăiem? Coeziunea și agricultura mănâncă cei mai mulți bani. România nu ar vrea să se taie nici din una nici din alta, noi luăm de la amândouă. Dar de unde totuși? De la agricultură? Nu prea e posibil. Din cauză de Franța. Lasă, că și dacă ar vrea guvernul francez, nu e tocmai comod să te trezești cu fermierii europeni care îți aruncă bălegar pe geamul de la birou.

Deci, aproape toată lumea a înțeles ideea fără să fi fost spusă explicit: dacă e de tăiat, de la coeziune se va tăia. Că doar nu s-or duce în masă săracii din satele românești, maghiare și poloneze să arunce cu gumari în birourile Comisiei. Deci, dacă se taie, coeziunea e victima sigură.
Moment în care se încing circuitele. Pe e-mail se organizează controfensiva. Oameni care se știu de mult, la nivel tehnic, directori generali. Băi, ce facem? Ne taie ăștia din bani. Capii răutăților: Polonia, România, Ungaria. Se adună în grup la Bruxelles (cel puțin o întâlnire organizată de România, mi se spune): cei din Est cu cei vechi care au beneficiat de coeziune. Balticii, românii, bulgarii, Vișegrad. Spania și Grecia sprijină, mai cu fereală. Ăștia deja intră în phasing out –vor avea numai unele regiuni care vor putea accesa fonduri de coeziune. Greutatea rămâne deci pe estici. Se adună, fac planuri, ce spunem, ce e chiar de nenegociat. Deocamdată, mesajul e că nimic nu e de negociat: nu se va tăia. Cu mesajul acesta mergem la meci. Și ca să nu rămână doar mesaj la nivel de tehnicieni, ia veniți dumneavoastră frumușel la București înainte de Consiliul European, pentru o demonstrație de forță: haka-hakaaaa!
Invitația a fost trimisă sub Mihai Răzvan Ungureanu, aparatul a pregătit întâlnirea chiar cu schimbarea de guvern, Victor Ponta a preluat din mers, Traian Băsescu va fi și el, că aici nu au de ce să se certe (asta teoretic vorbind). Deci, e de bine: se face. Haideți, nu dați din cap, știu că e mai sexy să ne plângem de ce nu merge, dar aici mecanismul a funcționat. Ungureanu i-a chemat, Ponta îi primește – statul funcționează.
Bon, deci acum la București nu se discută detalii de negociere: adică un plan B dacă A nu funcționează, un plan C dacă B se fîsîie. Astea se mai rumegă la nivel tehnic. Suma globală pentru coeziune nu e singurul aspect de negociere, mai sunt vreo cinci (de pildă: condiționalități macro  – cine nu se ține de Pactul Fiscal i se ia din banii de la coeziune). Dar astea urmează să se pună pe hârtie. Deocamdată se vrea un semnal politic pe poziția globală de negociere. ”Dacă nu avem un grup coagulat, ne prelucrează ăia unul câte unul pe mici chestiuni naționale specifice și ajungem să cedăm de la coeziune pe rând”. Omul care îmi zice asta e ca un războinic maor, haka e pentru adversari, dar și pentru cel din stânga și pentru cel din dreapta ta: grămada va rezista dacă e unitate, vor încerca să ne cumpere cu alte dosare și fiecare avem puncte sensibile (Schengen, zic și eu așa).

Deci, e chestie de unitate. Nu s-a ajuns la discuții pe sume, ci pe ideea în sine. Suntem uniți și nu ne luați din bani. Asta vrem să transmitem de la București: mergem la meci deciși să fie ca noi. Ne uităm adânc în ochii lor, cine clipește primul.
Probabil până la urmă se va cădea la pace undeva la mijloc, se va tăia, dar nu mult. Dar asta rămâne pentru mai încolo. Zicem că nu acceptăm nici o tăiere, ca să scăpăm cu o tăiere mică, să nici nu simțim.

Și încă ceva: joi după amiază s-a anunțat ofical, vine și Barroso. Presa a dat știrea cu aerul că nu are habar ce caută Barroso așa brusc la București. Asta caută. Oficial e neutru, arbitru. Dar Comisia deja a pus pe masă propunerea sa de buget, din care coeziunea iese bine. Echipa noastră apără de fapt propunerea Comisiei. Să fim sincer, arbitru ține cu noi. Și încă ceva: Cipru. Va prelua președinția Consiliului în a doua parte a anului. Nu se bagă oficial în nici o echipă, e bine să pară neutri. Dar Cipru vrea și el bani de coeziune. Și arbitrul de linie ține cu noi.

Cine e în echipa adversă?

Ăia mari. Tocmai d-asta e nevoie de haka, să-i speriem. Marea Britanie e capul răutăților, deși e și nu e oficial în echipa adversă, englezii vor să fie mereu mai speciali. Franța, Olanda, Suedia sunt oficial. Și Germania. Cu Germania e cu dus și-ntors. Adevărul e că englezii nu sunt chiar așa de mari contributori pe cât le place să se laude. Cu rebate-ul doamnei Thatcher s-au cam scos. Și nici francezii – dau mult, dar iau mult înapoi la agricultură. Cu nemții însă e altceva. Nemții chiar sunt contributori mari și neți. Partea bună cu nemții e că sunt niște drăguți. Nu sunt așa de porniți să taie din banii de coeziune. Dacă îi speriem cu haka asta, nemții vor zice: bine, băi, noi am zis, dar dacă nu vreți, hai să ne-nțelegem! Nici nu e nevoie de mai mult, dacă nemții rup rândurile în echipa lor, treaba e pe jumătate făcută.
Un caz special e cu cehii. Ăștia joacă și cu unii și cu alții. Până acum au fost în politica de coeziune, dar în viitor nu vor mai fi. Așa că cehii participă în ambele grupuri. Și cam și duc vorba de acolo-colo. Ceea ce nu e neapărat rău, că tactica nu e secretă.
V-am zis că echipa noastră se cheamă ”Prietenii Coeziunii”. Ar fi fost normal ca ei să fie echipa ”Nasoii-inamici ai coeziunii”. Dar ar fi sunat ca dracu. De fapt, oficial se numește grupul ”Better Spending”. V-ați prins? Au fost mai buni la marketing, ne-au luat. ”Prietenii coeziunii” sună așa, ușor egoist, trebuie să recunoaștem: nu ne tăiați din bani! E despre noi și banii noștri. Dar ”Better Spending” sună mai bine. Păi, cine poate fi împotriva? Cine vrea ”worse spending” să ridice mâna sus!

Pentru că ei nu zic așa pe față: vă tăiem de la coeziune. Nu, nu ar fi drăguț să zici așa ceva. Nu ar fi ca-n UE. De fapt, ei zic: haideți că cheltuim banii mai bine. Pe inovație. Pe chestii ecologice. Pe dezvoltare durabilă. Pe solidaritate socială. Păi, cine să fie contra inovației, chestiilor ecologice și solidarității sociale? Vă zic, ne-au făcut la marketing!

Meciul
Deci, acum facem haka la București. Hai, că nu-i puțin lucru să se adune atâția oficiali într-un loc la o reuniune informală. Dăm mesaje: băi, suntem înrăiți, nu vă puneți cu noi, luați mâna de pe banii noștri (adică ai voștri, dar vorba vine). Apoi mergem la meci. Le zicem că nici nu se pune problema. Ce arme ținem la spate? Avem minoritate de blocaj în Consiliu. Asta așa de amenințare, că nu se va ajunge la vot până nu ne înțelegem înainte. Dar dacă nu vor și nu vor, avem minoritate de blocaj, adică bugetul UE nu trece de Consiliu.

Și câteva faze discutate în reluare
Sunt sigur că aveți întrebări și că există suspiciuni la unele faze. Le putem discuta acum înainte de meci, e ok, că și eu le-am discutat cu cei cu care m-am întâlnit. Considerați dialogurile de mai jos dramatizări jurnalistice.

Faza 1. Fault tehnic la coeziune:
Întrebare: Ce mare brânză coeziunea asta, ia să ne uităm la statele de coeziune din Vest: Spania, Irlanda, Portugalia, Grecia. Ups! Alea cele mai lovite de criză. Domne, nu cumva coeziunea asta….
Răspuns: Nu. Coeziunea a însemnat infrastructură și dezvoltare. Se vede cu ochiul liber. Aceste state nu și-au făcut reformele structurale și nu și-au disciplinat sistemele bancare. E vina coeziunii? Cum? În plus, Polonia are creștere de 2% tocmai pe fondurile de coeziune, deci…
Dar, e drept: situația asta ne slăbește poziția de negociere. Cine a zis că va fi ușor?

Faza 2. Penalti la accesarea fondurilor europene (pentru România):

Întrebare: Domne, de ce e atât de important cât vom avea la dispoziție dacă oricum nu accesăm banii?
Răspuns: Să gândim optimist. O explicație pentru care ne merge prost față de valul intrat în 2004 e că ei au avut trei ani să se pregătească, noi am intrat în 2007 direct în acest exercițiu financiar. Deci, până în 2014 avem timp să ne setăm prioritățile mai bine.
Am scris asta de când a venit Leonard Orban la MAEu: nu vom redresa mare brânză în acest exercițiu financiar, important e următorul, trebuie pregătit de acum. Reunite AM-urile într-un singur loc, regionalizare ca la polonezi etc. Din 2014 să intrăm cu pachetul ăsta direct în pâine.

Comentariu de final de repriză:
E de bine. Un moment în care România demonstrează potențial de leadership regional. Ar trebui s-o facem mai des.
Atenție la nivel oficial: nu vă lăudați public că am devenit locomotivă sau lider regional. Lăsați pe alții să observe. Asta dă întotdeauna prost la reuniuni internaționale, adică să spui ca oficial că țara ta e lider regional. Asta înseamnă că ceilalți sunt oi regionale, sau cum? Deci, fără declarații oficiale despre cum se simte România în faza asta, ci doar despre scopul meciului: haka!
Dar eu, ca ong-ist pot să zic că e de bine. Și să propun ceva: dacă tot am zis mai sus că numele echipei noastre e nașpa, mai bine o rebotezăm de azi înainte chiar așa: ”Grupul de la București”. Ha, cum sună? Neoficial, bineînțeles.

Update 11.20

Site-ul de stiri al TVR a obtinut draftul declaratiei de la Bucuresti.

P.S. cu Monica Macovei
Acum, că Dan Șova s-a mai făcut de râs cerând publicarea unei mape profesionale care era publică din 2008, nu cred că e nevoie de încă o vizită la Washington ca să se învețe minte. Trebuie învățat să umble cu Google.
Dar am eu ceva de adăugat la mapa profesională: Monica Macovei tocmai a fost cooptată în European Council on Foreign Relations. ECFR este cel mai influent think-tank european în materie de politică externă. Să primești invitație de a deveni membru înseamnă că tu personal însemni ceva. Lumea think-tank-urilor face opinie și creează influență la nivel neoficial, dar profund. Suntem încă subreprezentați în acest mediu în UE. Pe lângă ce se mai aude prin țară din activitatea ei (bugetele agențiilor UE, mecanismul anticorupție al UE), Macovei e activă și în materie de politică externă a UE. Ne ajută pe relația UE – Republica Moldova. O întrebare de la un europarlamentar, o frază într-o rezoluție mișcă lucrurile. Acum, e și în structura ECFR. Membrii aici.
În echipa României la ECFR jucau până acum Ioan Sturza (fostul premier al Moldovei, stabilit acum în România) și Daniel Dăianu. Acum au fost cooptate Monica Macovei și Alina Mungiu-Pippidi. Felicitări!
Monica Macovei a ajuns rapid și mai degrabă în ciuda propriului partid (din păcate) o figură de sine stătătoare la nivel european, după ce confirmase la București. Asta e important, mizeriile spuse prin conferințe de presă la București, nu.

P.P.S
Cine nu votează cu Nicușor Dan e nașpa.

http://www.facebook.com/Cristian.Ghinea.CRPE

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. … mda.. dv. vedeti jumatatea plina a paharului_ref.Monica Macovei… eu ,nu.. ca la cata ranchiurna poarta AMP e posibil sa nu realizam nimic..

  2. stiu destui care voteaza cu oprescu si prigoana, adica nu voteaza cu nicusor dan. si, ai dreptate, toti sunt naspa, fara exceptie!

  3. Dom’le, daca e haka, haka sa fie! Sa-i vedem pe ai nostri cat sunt de priceputi si daca se pot abtine de la a se faulta reciproc.
    Despre M.M., ce sa spun? Recunosc capacitatea persoanei si cateva calitati, dar este ceva care ma enerveaza profund in personalitatea sa: nu ne intreaba si pe noi ce parere avem de toate ideile ei, inainte de a le transforma in legi si politica aplicata. Doar ne asigura ca ASA este bine, ca nu renunta, ca nu ne lasa. Dar opinia noastra nu prea conteaza.
    De cand am descoperit cateva balbe mari in legile promovate de dansa, sunt mai circumspecta. Dar… daca e sa faca ceva important pentru noi in ECFR, sustinem si M.M. Cu inimia cat un purice, ca daca nu-i prea pasa si ce consideram noi a fi important pentru noi?…

    • „Balbele” din legi se datoreaza procesului de votare (rareori o lege este votata asa cum a fost redactata). Referitor la faptul ca Monica Macovei nu ne intreaba pe noi: aspectele tehnice (legale) sunt dificil de inteles pentru nespecialisti. Din cauza asta avem nevoie de experti care sa propuna legi in diverse domenii de activitate. Daca ar sta sa explice „bob cu bob ” toate ratiunile pentru care legea propusa de ea este asa si nu altfel, cred ca n-ar mai face nimic altceva ( SI FACE ENORM DE MULT !).

  4. Analiza e corecta si placuta cititului.

    Dar intilnirile europene la nivel inalt evidentiaza spirala in jurul desavirsirii uniunii europene, Fortele centrifuge (care departeaza tarile) si cele centripete (care le apropie) sint in balans si creeaza tensiuni, potentiale pozitive si negative. Ne este frica sa luam decizii si fiecare stat european releva preocuparea de a-si pastra o minima independenta decizionala. Totodata, nici un stat si nici un popor european, nici macar grecii, nu-si doreste sa ramina pe dinafara unei uniuni puternice.

    In opinia mea, cheltuim inutil cu institutiile europene, daca nu decidem rapid desavirsirea uniunii. Asadar, ori devenim acum o singura uniune, cu armata, steag, presedinte, politica si institutii unice, la nivel european; ori devenim o uniune deplina financiara, cu politica financiara, ministru si moneda unica. In cel de-al doilea caz, acceptam ca tensiunile sint inca prea mari, si economisim resursele pierdute inutil, in jurul unui ideal indepartat.

    As prefera curajul si unificarea imediata. Totodata, ma revolta cheltuielile actuale si birocratia uniunii, ce se suprapune birocratiilor nationale. Criza economica ne obliga sa „rupem pisica in doua”. Sa luam rapid decizii! Orice am hotari, este gresit. Dar cel mai gresit e sa nu hotarim nimic, sa nu decidem nimic, si sa stam cu „fundul in doua luntrii”

    • Felicitari! atat pentru articol cat si pentru activitate. Realismul est-european trebuie sa fie mult mai prezent in Occident deoarece aduce substanta retoricii creditoriale si falimentare a vestului. Numai bine!
      Ps. Un vis frumos intr-o lume bazata pe profit: Dak economic au cumparat estul de la rusi ar fi frumos sa se si ocupe de el si nu sa plece la prima adiere de criza – „jena financiara”:)

  5. Hm. Euro-Chefereu asta are printre membri si pe unii ce au fost subiect de scandal public. Neamtul aristocrat cu plagiatul.

    • Aveam eu o banuiala ca o sa fiti cel putin doi cei care NU votati cu ND.
      Nu-i bai, asa-i in democratie. Pe mine ma intereseaza restul ;-)

  6. Indraznesc sa spun. Chestia cu coeziunea economica si sociala este o poveste cu Ileana Cosanzeana si Fat-frumos. Sau cu fata morgana. Daca nu ma insala memoria, foarte multe studii (cred ca si Rapoartele pe Coeziune ale CE) care arata ca decalajele intre statele membre, intre regiunile din statele membre, intre regiuni diferite din state membre diferite, nu au fos reduse. Si daca am inteles bine functioneaza principiul ca regiunile sarace ramina in continuare sarace, iar cele inovative, bogate si intreprinzatoare, urca, urca. Mai este un paradox, precum cel cu poli urbani de crestere. In actualul exercitiu, Bucurestiul a fost penalizat la un moment dat, politic, ca este prea dezvoltat si nu i se finanteaza proiecte prin linia de finantare din POR (FEDR). Sunt destule de spus. Este o bucurie, ca, spre deosebire de cazul reformei PAC, spre deosebire de grupul de la Visegrad, astazi suntem acolo, intr-un grup. Si ca incepem sa devenim importanti. Totusi, o fi politica de coeziune a UE, o actiune de tipul „luam de la bogati sa dam saracilor”, dar sacul bogatilor se cam stringe. Si pe de alta parte, pe mai multe cicluri bugetare, este intr-adevar buna la ceva politica de coeziune, a dat rezultate, a micsorat decalajele ?

    PS. Ca si in cazul politicilor publice nationale, si pentru aceasta care are rezultate plan national, este de asemenea de pus sub semnul intrebarii ce facem daca banii absorbiti se duc in mecanisme clientelare, in lucrari de proasta calitate ?

    Cu stima

  7. Invita boierii si profita ciobanii! Asa cred ca ar putea fi un subtitlu. Deci un barbat elegant in discurs si atitudine, MRU isi pune pe masa personalitatea si aduce la Bucuresti (lucru unic pana acum) pe toti liderii de guverne care sa-si unifice punctele de vedere. Niste ciobani care nu mai inceteaza cu expresii din mahalale care i-au generat fizic se aseaza in capul mesei. Care este riscul pentru ca asa cum trebuie sa ne asumam tiganii trebuie sa ne asumam si ciobanii? Riscul este identic ca impact cu cel promovat de guvernele in care a existat PSD si PNL cand la Bruxelles in comitetele de specialitate odata mergeau unii (la cumpraturi) si data viitoare altii. Adica Ponta&Co sa se trezeasca intr-o sala de cinema unde se proiecteaza filmul „Spents for the development” si el este interesat de „Spents for us”. Nu stimabile! Cunosc abordarile PSD-ul si PNL-ul inca inainte de intrarea noastra in UE. Ei au o singura idee: cum ii facem pe europeni la buzunare? Atat! Eu personal am incercat sa mai indrept imaginea pe care o au europenii despre PSD si nu am reusit caci dupa o fapta buna au urmat alte zece in afara democratiei si a statului de drept. Organizarea la Bucuresti (deja stabilita) va pune Romania intr-o pozitie si mai marginala pentru ca guvernul PSD-ul este perceput unanim ca fiind de hoti. De aceea am facut asocierea de la inceput intre boieri si hoti. Oricate eforturi ar face Ponta nimic nu-i va convige pe europeni de bunele lor intentii atata timp cat in PSD sunt alianiati (in pozitii diferite adevarat) toata echipa „traditionala” a PSD-ului incepand cu Nastase si terminand cu Oprisan. Nu-i pacalesti cu Ponta in fata. Ba dimpotriva se simt jigniti in intelectul lor. Uitati-va la Orban care se topeste precum untul la soare ca imagine la nivel UE tocmai pentru ca a acceptat sa gireze marea hotie a USL-ului in cardasie cu baronii locali ai PDL.

  8. cred ca solutzia UE,ar fi o adevarata uniune.cum?pai cam ca aia cu unirea de la Alba Iulia.echipa prietenii coeziunii(unirii)gasesc citziva din echipa better spending care tradeaza si impreuna decid unirea.si asha banii vor curge girla spre cei care shtiu sa i cheltuie,nu sa i produca.
    ce?parca pe transilvaneni i o intrebat cineva cu cit vor sa participe la dezvoltarea uniforma a regiunilor patriei?

    • Da’ crezi ca pe bucuresteni ii intreaba cineva cand e vorba banii sa ajunga in judetele sarace din Transilvania?

      De aia suntem o tara prietene. Unii produc mai mult, alti mai putin.
      Faptul ca nu producem la fel de mult nu e un dezastru. Bucuresteanul din mine e fericit sa plateasca impozite ca unguri din HarCov sa faca scoala in maghiara daca asta isi doresc.

      Tu ce iti esti dispus sa faci pentru tara ta?

      • nu shtiu de cind sintem preteni!?poate fratzi de piste muntzi!?
        credetzi oare ca Transilvania avea nevoie de romania?chiar referindune la cele mai sarace regiuni transilvane?poate…in aceeashi masura in care Germania are nevoie de Spania,de ex!?
        cit priveshte disponibilitatea mea ptr romanica!!da ce a facut romanica ptr mine?cu ce i ash fi dator?

  9. la fondurile de coeziune nemtii sunt cu musca pe caciula … de ce nu-i ia nimeni la intrebari despre cati banuti au luat chiar ei de 20 de ani pentru a ridica germania de est? acum ca si-au rezolvat problema, sunt tare doritori sa inchida robinetul pentru fraierii din est. toata lumea pare ca uita ca 16 milioane de nemti si o treime din teritoriul actual al tarii erau de partea asta a zidului.

  10. Multumesc, mi-a placut articolul, sper sa-l citeasca cat mai multa lume, parca te mai desprinde de tiganeala interna de la noi..

  11. Zilele trecute o mare firma de transporturi din franta a fost acuzata de folosire ilegala de forta de munca

    http://www.europe1.fr/France/Travail-illegal-chez-un-geant-des-camions-1107317/

    Firma si-a facut filiale in romania si polonia de unde aduce soferi (cu autobuzul) pentru a efectua transporturile in Franta. Sunt platiti de 3 ori mai putin decat cei cu contract francez dar chiar si asa salariul lor comparat cu nivelul de viata din tarile respective e mult superior omologului francez. In timp ce soferii romani castiga de 4 sau 5 ori salariul minim din Romania (bani cu care traiesc foarte bine acasa la ei), francezul care presteaza aceeasi munca se multumeste cu salariul minim din Franta (cu care abia isi duce zilele acasa la el). Basca, e dat afara pentru ca „e prea scump”. Aceste practici inseamna somaj pentru angajatii occidentali si mai putine impozite pentru statele ‘bogate’.

    Asta se intampla in foarte multe intreprinderi occidentale (din tarile „haka” adica alea care trebuie sa inceapa sa verse tone de bani pentru ‘dezvoltare’ pentru tarile care apoi le iau locurile de munca si impozitele).

    Si dupa toate astea venim si le mai cerem si mai multi bani? De ce ne-ar da?

  12. dom’le furmos le mai zice la gazeta, cum le stii matale pe toate nenicule, mai rar, metaforic asa ! Cind stau si ascult, parca chiar as pricepe si eu, si ma simtz asa … bine cumva, ca si cum as fi destept …

    da’ o intrebare tot ar fi, evident cu PPS-u : modelu’ de civilizatie Nicusordan se aplica inainte, sau dupa ce l-au tuns si l-au spalat si i-au pus pantofi in picioare ong-urile? ca mi-l amintesc bine ca nu era mare deosebire intre el si homlesii din parcul operei, cind protestau despre casa radio … si ma gindeam atunci: fratica, asta e ca un om care refuza ca trupul lui (orasul) imbatrineste si trebuie reparat si upgradat (mai un sold metalic, mai o proteza audio), nu as vrea sa fie responsabil de mine unu care isi repsecta atit de putin propriul trup …
    Deci nu cumva textul corect e „cine nu voteaza altceva decit asa-zisele optiuni oficiale, ca forma de protest, e naspa” ?!?

    • “cine nu voteaza altceva decit asa-zisele optiuni oficiale, ca forma de protest, e naspa”.
      Din pacate cam la asta s-a ajuns.

  13. @Norbert – corect, plus ca va trebui sa vanda si contribuabililor proprii la un moment dat hotararea de a tine robinetul deschis pe seceta asta.

    @autor – stil de „apereitar” MAE Ro. Pacat.

    PS ce canta All Black’sii aia e in cel mai bun caz Ka-mate. Nici chinuiti de pakeha nu „hakaaaaa”, (Te) Haka se cheama dansul. Tot asa va documentati si la job?

  14. Cristi,

    foarte bun textul, felicitari.

    Doua comentarii:

    1. S-ar putea ca de fapt sa fie doua tabere: Est vs. Sud unde Sudul trebuie cumva salvat de UE si chiar au fost declaratii in sensul asta de la pres. Hollande – si nu numai – cum ca ar trebui sa creasca investitiile UE in Sud ca sa-i ajutam sa iasa din problema asta ciu datorii mari, dar cu salarii si pensii de 4 ori mai mari decat in Est. Estul trebuie sa se uneasca si sa fie impotriva unei astfel de speculatii a Sudului.

    2. Provenind din lumea financiara si avand ceva experienta cu institutiile UE, pot sa spun ca se mai poate taia de undeva de la UE, fara sa fie nevoie sa taiem de la coeziune sau de la agricultura, ci de la birocratie.

    De ex:
    – chiar e nevoie de atatia birocrati? Chiar e nevoie de toate acele cheltuieli? A facut cineva un review al costurilor?
    – de ce sa nu mutam institutiile UE de la Bruxelles, Luxemburg si Strassbourg la Sofia, Suceava si Vilnius? Cat ar costa o alocatie de chirie la Bruxelles si cat la Suceava? In plus, niste fonduri structurale ar putea fi folosite pentru largirea aeroportului de la Suceava care ar deveni profitabil cu atatia eurobirocrati. (Nota: Suceava si Luxemburg au cam aceeasi populatie)

    • Ha, comentariul acesta mi-a inveselit ziua.
      Deci, ce mi-e Luxemburg, ce mi-e Suceava!
      Daca suntem generosi cu eurobirocratii poate le oferim un oras mai mare, cum ar fi Ploiesti. Sa fie si ei mai aproape de o metropola, nu?

    • @Emil Stoica – re: 2- okay, un „birocrat” EU va fi mutat la Vilnius (nici nu mai zic de Suceava sau Sofia). El a fost bazat in Brux, cu X euro/ luna. Ca sa fie o economie, ar trebui ca respectivul sa fie platit mai putin sau lafel,acceptand ca se economiseste pe alte parti (chirie spatii de birou, auxiliare de tot felul etc). Dar, El va trai intr-un oras cu o infrastructura mai putin dezvoltata, va putea sa mearga in weekend la Minsk in loc de Paris, va manca urechiuse de arici (glumesc, e doar numele preparatului, l-am mancat intro carciuma dn Vilnius) in loc de quinoa sau mai stiu eu ce samanta inmugurita si scaldata in zeama de lotus etc.,). Mai departe pentru ala micu’ scoli destepte ioc, pentr mandre boutiquri ioc, cafe culture ioc. Ce spune birocratul EUnez ca nu e din Dacia Felix? In your dreams barosilor, ma intorc la ministerul meu. Sau, ma platesti dublu, cel putin. Ceea ce reduce economiile la mai nimic. Si nici nu ne-am apropiat de infrastructura oraselului, care m-as indoi sa suporte mai mult decat duce. Nici nu mai spun ca o miscare de genul asta in situatia economica actuala ar fi cam usuratica, in chestii de-astea intai bagi bani upfront, si economiile le vezi mai tarziu. Este evident ca proveniti… Si mai aveti si experienta…

  15. MM a fost numita ………! Si Ialomiteanu a fost numit cel mai bun ministru de finante ….si branconierul igas a fost ministru cu 10 clase…….si ceausescu a luat doctorate …. si elena ceausescu era doctor ….. si … o gramada de politicieni au facut ani de scoala mai mult decit ani de viata , exista un parlamentar care a luat … 4 licente intr-un an ( record mondial )si ……

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Ghinea
Cristian Ghineahttp://www.crpe.ro
Cristian Ghinea este europarlamentar, copreședinte al delegației USR PLUS în PE. A fost Consilier de Stat pe Afaceri Europene la Guvernul Romaniei și Ministru al Fondurilor Europene în cabinetul Cioloș. A fost director al Centrului Roman de Politici Europene (www.crpe.ro). A lucrat opt ani în media românească, iar între 2007 şi 2008 a studiat guvernare europeană la London School of Economics. În trecut, a fost implicat într-o serie de proiecte civice cu organizaţii precum Societatea Academică Română, Centrul pentru Jurnalism Independent, APADOR - CH şi Freedom House. Este autorul capitolelor despre România din prestigioase rapoarte internaţionale ca „Media Sustainability Index” şi „Nations in Transit”. Domenii de expertiză: - structura instituţională a UE - democratizare - studii media - transparenţa şi responsabilitate în administraţia publică Republica Moldova

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro