marți, martie 19, 2024

Ce este şi ce face Avocatul Poporului

Ştiu că voi şoca pe mulţi spunând că „Avocatul Poporului” nu este nici „avocat”, nici al „poporului”, cum în mod greşit lasă să se înţeleagă denumirea dată acestei instituţii, dar chiar aşa stau lucrurile. Iată mai jos ce este şi cu ce se ocupă în realitate această instituţie publică.

Istoric: La origini, instituţia se numea Ombudsman şi a apărut în Europa pentru a veghea la modul în care administraţia publică îşi îndeplineşte atribuţiile în raport cu cetăţenii.

Reglementare: În România, instituţia este menţionată în art. 58-60 din Constituţie, este reglementată în Legea nr. 35/1997 şi funcţionează în baza unui Regulament din anul 2019.

Atribuţii – CE NU FACE:

  • nu este ales de cetăţeni;
  • nu oferă sfaturi juridice cetăţenilor, cum fac avocaţii:
  • nu reprezintă cetăţenii în procese judiciare şi nu intervine în procesele judiciare;
  • nu poate anula sau reface actele ilegale ale adminstraţiei;
  • nu poate cere socoteală magistraţilor cu privire la soluţionarea unor cauze.

Atribuţii – CE FACE:

  • primeşte petiţii de la cetăţeni în legătură cu respectarea drepturilor lor de către autorităţile publice administrative;
  • face vizite sau inspecţii în legătură cu respectarea drepturilor omului în instituţiile publice ori penitenciare;
  • când constată că cele reclamate de către un petent sunt reale, cere instituţiei administrației publice să îndrepte actul sau să îl retragă și să repare prejudiciile produse. Dacă refuză, poate doar sesiza şefii sau cere anularea actului în instanţă.  

Personal: Actuala instituţie are în componenţa sa 165 de persoane, din care:

  • Avocatul Poporului: echivalent cu funcţia de ministru. Este numit pe 5 ani de către Parlament, cu posibilitatea reînvestirii o dată. Nu primeşte ordine de la nimeni. Dă raportul cu privire la activitatea sa doar Parlamentului. Poate fi revocat din funcţie de Parlament pentru încălcarea Constituţiei şi legilor, fără ca cineva să poată invalida această hotărâre (decizia nr. 732/2012 a CCR);
  • şase adjuncţi ai Avocatului Poporului, pe domenii de activitate: fiecare este echivalent cu funcţia de secretar de stat; numiţi pe 5 ani de birourile permanente ale Camerelor, la propunerea Avocatului Poporului;
  • salariaţi: sunt asimilaţi cu funcţiile echivalente din Parlament; din anul 2014, cei cu studii juridice sunt asimilaţi cu magistraţii.

Are birouri teritoriale în 15 localităţi, care răspund de la două până la cinci judeţe unde oamenii pot depune petiţii sau merge în audienţe.

Competenţe noi:

  • În anul 2004 a primit competenţa de a ataca legile şi ordonanţele guvernului, direct la CCR (art. 15 alin. 1 lit h şi i din Legea nr. 35/1997);
  • în anul 2007 a primit competenţa de a ataca în contencios administrativ un act ilegal prin care a fost încălcat dreptul unei persoane, iar în acel proces persoana vătămată va fi reclamant (art. 1 alin. 3 din Legea nr. 554/2004);
  • în anul 2010 a primit competenţa de a introduce recurs în interesul legii pentru a cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești (art. 514 C.proc.civ).

Interes politic: Avocatul Poporului este singura instituţie care poate contesta direct la CCR legile, OG şi OUG, restul persoanelor/instituţiilor trebuind să deschidă un proces în cadrul căruia să invoce excepţia de neconstituţionalitate. De aici, interesul politic extrem de mare pentru această instituţie, în special cu privire la OUG-uri: imediat ce este publicată, OUG intră în vigoare şi produce efecte; de la data apariţiei sale până la data aprobării/respingerii în Parlament, doar Avocatul Poporului poate cere CCR să verifice constituţionalitatea OUG.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Ma tem ca actuala guvernare e atit de „flaminda” de posturi, incit va pati la fel: „Judecătorii Curții Constituționale au decis, joi, cu unanimitate de voturi, că numirile făcute de coaliția de guvernare la Televiziunea Română și Radioul Public sunt neconstituționale. „

  2. daca nu este al poporului (desi el il plateste) sa l numim al partidului la putere. oamenii au iesit in strada pentru oug uri legiferate noaptea ca hotii. daca este inutil, sa l desfiintam si sa spunem oamenilor sa nu l mai plateasca, ca sint pe cont propriu si fiecare sa stea cu ciomagul sub perna, sa si lase joburile ce le ocupa tot timpul si sa devina aparatorii statului de drept. munca ce aduce plusvaloare sa dispara si sa se transforme intr o permanenta supraveghere (full time) a juzilor si politrucilor ce ncearca sa i fure. statul o sa i plateasca cu lefuri grase, o sa i scoata la pensie mai devreme, bunastarea, linistea si fericirea vor trona astfel peste toti.

    • Cum nu este al poporului ? Nu poporul le plateste salariile uriase ? nu poporul le plateste pensiile nesimtite ? nu poporul le plateste sporuri aiuristice ? legatura este foarte puternica dar unisens .

  3. Ai perfectă dreptate este o instituție care nu face nimic concret, nu rezolvă nimic dar care are angajați cu salarii mari și stau bine mersi în birouri călduțe, uni nici nu se duc la servici și încasează salarii mari.Ar trebui desființată această instituție.

  4. Foarte buna aceasta initiativa de a ne prezenta tot ceea ce inseamna Avocatul Poporului. Pacat ca la TVR nu am vazut o asemenea dezbatere privind importanta acestei imstitutii.

  5. ” a primit competenţa de a ataca în contencios administrativ un act ilegal prin care a fost încălcat dreptul unei persoane”
    Ar trebui sa die publice aceste actiuni.
    Câte au fost? Are cineva exemple? Pentru Bucuresti in special.

  6. Aminteste de Radio Erevan….Deci nu este nici avocat si nici al poporului, principala activitate fiind cea de „arbitru politic”
    165 persoane care fac ce ar trebui sa faca Comisia Juridica a Parlamentului (contestarea unor OUGuri) sau Consiliul Superior al Magistraturii (restul problemelor legate de justitie, administratie) sau procurori special desemnati…(am vazut ca in mandatul actualului avocat al poporului au fost instrumentate 65 dosare….nu se stie cate rezolvate cu succes….dar oricum mult mai multe decat predecesorii)
    …..daca resursele astea ar fi folosite la rezolvarea cu celeritate a dosarelor pe rol, poate ca nu s-ar mai prescrie atatea dosare

    • 165 de angajati cu salarii imense , rezolva in 5 ani 65 de dosare , deci cam unu pe luna . Munca serioasa . Cred ca ar mai trebui angajati 100 .

  7. In mod eronat, distinse autor, Avocatul Poporului este un ,,Avocat” (aparator al drepturilor cetatenilor acestei tari) al Poporului :
    – Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice;
    – este numit de Parlamentul Romaniei (pe cine reprezinta acest Parlament ?);
    – iar atributiile sale includ:
    – decide asupra petițiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăților acestora de către autoritățile administrației publice;
    – verifică activitatea de rezolvare legală a petițiilor primite și solicită autorităților sau funcționarilor administrației publice în cauză încetarea încălcării drepturilor și libertăților persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiționarului și repararea prejudiciilor;
    – formulează puncte de vedere, la cererea Curții Constituționale;
    – poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
    – poate sesiza instanța de contencios administrativ, în condițiile legii contenciosului administrativ;
    – poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale și poate reprezenta în fața instanței de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenței fizice sau psihice din partea părinților, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenței și exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de ființe umane, a neglijării și exploatării, precum și a oricărei forme de violență asupra copilului, prevăzute și sancționate de legislația internă și internațională la care România este parte.
    In realitate aceasta institutie se ocupa cu ceea ce este descris in Lege 35/1997 (asa cum de altfel ii sunt prezentate atributiile si in recomandarile Comitetului de Ministri precum si recomandarile Comisiei de la Venetia), atributii specifice institutiilor de acest gen.

    • Fisa postului e scrisa frumos, realitatea e insa scrisa de fapte, nu intentii.
      iar la „argumentul”
      „- este numit de Parlamentul Romaniei (pe cine reprezinta acest Parlament ?)”
      „uitati” cu prea multa usurinta ca 80% din cei „reprezentati” de „Parlament” au spus ca vor maxim 300 reprezentanti (nu „speciali”) in formula unicamerala…deci puteti sa raspundeti cu usurinta la intrebarea retorica

  8. „Actuala instituţie are în componenţa sa 165 de persoane …cei cu studii juridice sunt asimilaţi cu magistraţii.”. Din câte îmi amintesc, magistrații pot ieși la pensie la 40+ cu pensii speciale. Bravo lor că le merge!

  9. Foarte utile clarificari! Chiar daca unii sint dezamagiti si nemultumiti, mi se pare ca AP ar putea acoperi o nevoie foarte utila in societate. Personal am deja doua cazuri de limitari ale accesului la drepturi cetatenesti pe care vreau sa le pun in petitii. Dar calea e lunga pina a-mi invinge repulsia si rezerva timp suficient sa completez formularul asa ca sa aiba si efect.

    Acum, in privinta gradului de eficienta a unei institutii si cum este ea configurata logistic pentru a-si sluji scopul si care este doctrinar scopul adevarat al unei institutii de publice. Doctrinar si operativ menirea unei institutii de stat, de exemplu o Casa de pensii, este (ar trebui sa fie?) sa furnizeze grupei de cetateni vizate drepturile ce i sa cuvin si, in acest proces, sa faciliteze prin toate mijloacele acest proces de la initiere pina la finalizare. In subsidiar, va face asta asigurind ca nu sint fraude sau incalcari ale legii indiferent din care parte ar veni ele.
    In realitate, practica, incepind de la legi, instructiuni metodologice si actiunile functionarilor arata ca pe primul loc este pusa ,,apararea statului de cetateni”. Institutiile, prin functionarii lor, pun piedici solicitantului sa isi intre cu usurinta in drepturi, uneori pina la supliciu sau refuzarea dreptului solicitat.
    Ca sa n-o mai lungesc, ,,Institutia” Avocatului Poporului nu se abate de la aceasta meteahna. Va rog comparati modalitatea de a face o sesizare si comparati-o cu cea a omologului suedez.
    Toate institutuiile de stat (,,Agentiile Nationale) romanesti practica sistematic ingreunarea pina la imposibil a depunerii unei petitii. Depunerea unei petitie, fiind un drept fundamental, ar trebui sa nu fie influentata de gradul de inteligenta al petitionarului. Chiar un om sarman, un om cu deficiente cognitive, cu handicap, ar trebui sa poata cu usurinta si pe limba sa, in mod usor accesibil, adaptat unor situatii tip, sa poata depuna o petitie.
    In practica, aceasta se obtine in multe cazuri prin conceperea unor formulare care se completeaza online, cu cit mai putine cimpuri, cit mai usor de inteles. Sa descarci un pdf, sa-l completezi si sa faci km ca sa-l depui la un ghiseu PERSONAL, nu e online ci rusine nationala.

    https://avp.ro/index.php/cum-sesizez-avocatul-poporului/formularul-unei-petitii/
    https://www.jo.se/en/How-to-complain/Complaint-form/

    https://www.jo.se/en/About-JO/The-Parliamentary-agency/

    • Luati-o ca pe o fabula, daca la prima vedere pare cam pe langa subiect:
      In anii ’70 cand s-a instituit autogospodarirea ca solutie pentru responsabilizarea studentilor din camin (asta e un caz particular, dar se aplica de atunci in aproape toate colectivitatile) principial, democratic studentii isi alegeau reprezentantii – sef de camin, de palier, comitet etc – cu scopul statutar de a-i reprezenta pe ei in fata autoritatii superioare: partid, stat. (e adevarat, in general se alegeau cei care erau acceptabili / acceptati „de sus”)
      In realitate, reprezentantii alesi aproape democratic de catre studenti nu deveneau calea prin care studentii sa-si transmita cerintele, nemultumirile, propunerile catre autoritate, ci exclusiv parte a aparatului de represiune care transmitea si aplica decizile luate de stat asupra celor „reprezentati”. Inclusiv aplica sanctiuni, de genul excludere din camin, pentru anul urmator, zile suplimentare de serviciu la cantina sau la curatat ghenele etc
      In acest fel statul/partid nu mai avea nevoie sa actioneze direct, prin oamanii sai oficial, decat in cazuri mai iesite din comun, dar reusea sa asigure o opresiune permanenta, continua si aproape gratuita, care era in masura sa descurajeze tendintele de impotrivire …
      Ca in limbajul golanesc o amenintare voalata: „Ba iti rup o mana si te bat cu ea dupa ceafa”… adica penalizarea iti va fi aplicata cu propria mana .

  10. În alte ţări, civilizate, administraţia publică, serviciile sociale şi de sănătate sunt domenii acoperite de aproximativ 40 de mecanisme de control şi de depunere a reclamaţiilor ale statului, rolul lor fiind de a asigura că legislaţiaşi reglementările sunt respectate atât în instituţiile publice cât şi în acelea private. Acolo, aşa ca o regulă generală, o persoană trebuie să fi utilizat toate căile de plângere posible în faţa organismelor de control ale statului, judeţului sau municipiului înainte de a înainta o plângere Ombudsmanului Parlamentar. Pe când la noi puterea politică are în subordine, prin șefii pe care i-a numit – democratic – două instituții fundamentale ale statului, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului, aşa că justiția funcționează cu cătușele la mâini, iar CCR-AV calcă în picioare orice tentativă autohtonă de accedere către valorile fundamentale europene.

  11. Oficiul de ombudsman functioneaza DOAR in tarile cu o traditie democratica stabilita si incercata de istorie de sute de ani: tarile scandinave si UK.
    In restul Europei (UE sau nu) notiunea de ombudsman este o facatura si o mare gluma de prost gust.
    A se citi CU ATENTIE:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Ombudsman
    Franta, Germania si Italia fac o nota disonanta DOAR pentru cei care nu vad cultura politica continental europeana in toata dimensiunea negativa (tot de secole) copiata de sisteme totalitare din vecinatate si din lume in general.

  12. O Insituție jalnică la care mă simt obligat să apelez din nou, sper că nu mai au loc de întors. Am sesizat încălcarea prevederilor OUG 34/2014 și OG27/2002 R ,de către profesionist, de către ANPC, și parțial și de către S.G. al Guvernului. Pentru că Comisarul ANPC, fără să citească sesizarea , fără să studieze probele, fără să studieze politica de retur a SRL-ului reclamat, m-a executat pentru că nu am efectuat returul produsului eu, m-am adresat Instituției Avocatul Poporului, care nu a făcut nimic mai mult decât Comisarul. Am fost executat încă o dată din scârbă de profesie deși legal aveam dreptate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro