duminică, octombrie 24, 2021

Ce este şi ce face Avocatul Poporului

Ştiu că voi şoca pe mulţi spunând că „Avocatul Poporului” nu este nici „avocat”, nici al „poporului”, cum în mod greşit lasă să se înţeleagă denumirea dată acestei instituţii, dar chiar aşa stau lucrurile. Iată mai jos ce este şi cu ce se ocupă în realitate această instituţie publică.

Istoric: La origini, instituţia se numea Ombudsman şi a apărut în Europa pentru a veghea la modul în care administraţia publică îşi îndeplineşte atribuţiile în raport cu cetăţenii.

Reglementare: În România, instituţia este menţionată în art. 58-60 din Constituţie, este reglementată în Legea nr. 35/1997 şi funcţionează în baza unui Regulament din anul 2019.

Atribuţii – CE NU FACE:

  • nu este ales de cetăţeni;
  • nu oferă sfaturi juridice cetăţenilor, cum fac avocaţii:
  • nu reprezintă cetăţenii în procese judiciare şi nu intervine în procesele judiciare;
  • nu poate anula sau reface actele ilegale ale adminstraţiei;
  • nu poate cere socoteală magistraţilor cu privire la soluţionarea unor cauze.

Atribuţii – CE FACE:

  • primeşte petiţii de la cetăţeni în legătură cu respectarea drepturilor lor de către autorităţile publice administrative;
  • face vizite sau inspecţii în legătură cu respectarea drepturilor omului în instituţiile publice ori penitenciare;
  • când constată că cele reclamate de către un petent sunt reale, cere instituţiei administrației publice să îndrepte actul sau să îl retragă și să repare prejudiciile produse. Dacă refuză, poate doar sesiza şefii sau cere anularea actului în instanţă.  

Personal: Actuala instituţie are în componenţa sa 165 de persoane, din care:

  • Avocatul Poporului: echivalent cu funcţia de ministru. Este numit pe 5 ani de către Parlament, cu posibilitatea reînvestirii o dată. Nu primeşte ordine de la nimeni. Dă raportul cu privire la activitatea sa doar Parlamentului. Poate fi revocat din funcţie de Parlament pentru încălcarea Constituţiei şi legilor, fără ca cineva să poată invalida această hotărâre (decizia nr. 732/2012 a CCR);
  • şase adjuncţi ai Avocatului Poporului, pe domenii de activitate: fiecare este echivalent cu funcţia de secretar de stat; numiţi pe 5 ani de birourile permanente ale Camerelor, la propunerea Avocatului Poporului;
  • salariaţi: sunt asimilaţi cu funcţiile echivalente din Parlament; din anul 2014, cei cu studii juridice sunt asimilaţi cu magistraţii.

Are birouri teritoriale în 15 localităţi, care răspund de la două până la cinci judeţe unde oamenii pot depune petiţii sau merge în audienţe.

Competenţe noi:

  • În anul 2004 a primit competenţa de a ataca legile şi ordonanţele guvernului, direct la CCR (art. 15 alin. 1 lit h şi i din Legea nr. 35/1997);
  • în anul 2007 a primit competenţa de a ataca în contencios administrativ un act ilegal prin care a fost încălcat dreptul unei persoane, iar în acel proces persoana vătămată va fi reclamant (art. 1 alin. 3 din Legea nr. 554/2004);
  • în anul 2010 a primit competenţa de a introduce recurs în interesul legii pentru a cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești (art. 514 C.proc.civ).

Interes politic: Avocatul Poporului este singura instituţie care poate contesta direct la CCR legile, OG şi OUG, restul persoanelor/instituţiilor trebuind să deschidă un proces în cadrul căruia să invoce excepţia de neconstituţionalitate. De aici, interesul politic extrem de mare pentru această instituţie, în special cu privire la OUG-uri: imediat ce este publicată, OUG intră în vigoare şi produce efecte; de la data apariţiei sale până la data aprobării/respingerii în Parlament, doar Avocatul Poporului poate cere CCR să verifice constituţionalitatea OUG.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Ma tem ca actuala guvernare e atit de „flaminda” de posturi, incit va pati la fel: „Judecătorii Curții Constituționale au decis, joi, cu unanimitate de voturi, că numirile făcute de coaliția de guvernare la Televiziunea Română și Radioul Public sunt neconstituționale. „

  2. daca nu este al poporului (desi el il plateste) sa l numim al partidului la putere. oamenii au iesit in strada pentru oug uri legiferate noaptea ca hotii. daca este inutil, sa l desfiintam si sa spunem oamenilor sa nu l mai plateasca, ca sint pe cont propriu si fiecare sa stea cu ciomagul sub perna, sa si lase joburile ce le ocupa tot timpul si sa devina aparatorii statului de drept. munca ce aduce plusvaloare sa dispara si sa se transforme intr o permanenta supraveghere (full time) a juzilor si politrucilor ce ncearca sa i fure. statul o sa i plateasca cu lefuri grase, o sa i scoata la pensie mai devreme, bunastarea, linistea si fericirea vor trona astfel peste toti.

    • Cum nu este al poporului ? Nu poporul le plateste salariile uriase ? nu poporul le plateste pensiile nesimtite ? nu poporul le plateste sporuri aiuristice ? legatura este foarte puternica dar unisens .

  3. Ai perfectă dreptate este o instituție care nu face nimic concret, nu rezolvă nimic dar care are angajați cu salarii mari și stau bine mersi în birouri călduțe, uni nici nu se duc la servici și încasează salarii mari.Ar trebui desființată această instituție.

  4. Foarte buna aceasta initiativa de a ne prezenta tot ceea ce inseamna Avocatul Poporului. Pacat ca la TVR nu am vazut o asemenea dezbatere privind importanta acestei imstitutii.

  5. ” a primit competenţa de a ataca în contencios administrativ un act ilegal prin care a fost încălcat dreptul unei persoane”
    Ar trebui sa die publice aceste actiuni.
    Câte au fost? Are cineva exemple? Pentru Bucuresti in special.

  6. Aminteste de Radio Erevan….Deci nu este nici avocat si nici al poporului, principala activitate fiind cea de „arbitru politic”
    165 persoane care fac ce ar trebui sa faca Comisia Juridica a Parlamentului (contestarea unor OUGuri) sau Consiliul Superior al Magistraturii (restul problemelor legate de justitie, administratie) sau procurori special desemnati…(am vazut ca in mandatul actualului avocat al poporului au fost instrumentate 65 dosare….nu se stie cate rezolvate cu succes….dar oricum mult mai multe decat predecesorii)
    …..daca resursele astea ar fi folosite la rezolvarea cu celeritate a dosarelor pe rol, poate ca nu s-ar mai prescrie atatea dosare

    • 165 de angajati cu salarii imense , rezolva in 5 ani 65 de dosare , deci cam unu pe luna . Munca serioasa . Cred ca ar mai trebui angajati 100 .

  7. In mod eronat, distinse autor, Avocatul Poporului este un ,,Avocat” (aparator al drepturilor cetatenilor acestei tari) al Poporului :
    – Instituția Avocatul Poporului are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile publice;
    – este numit de Parlamentul Romaniei (pe cine reprezinta acest Parlament ?);
    – iar atributiile sale includ:
    – decide asupra petițiilor formulate de persoanele fizice lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăților acestora de către autoritățile administrației publice;
    – verifică activitatea de rezolvare legală a petițiilor primite și solicită autorităților sau funcționarilor administrației publice în cauză încetarea încălcării drepturilor și libertăților persoanelor fizice, repunerea în drepturi a petiționarului și repararea prejudiciilor;
    – formulează puncte de vedere, la cererea Curții Constituționale;
    – poate sesiza Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora;
    – poate sesiza instanța de contencios administrativ, în condițiile legii contenciosului administrativ;
    – poate formula cereri de chemare în judecată ori plângeri penale și poate reprezenta în fața instanței de judecată minorul, atunci când acesta a fost victimă a violenței fizice sau psihice din partea părinților, tutorelui sau reprezentantului legal, a abuzului, violenței și exploatării sexuale, a exploatării prin muncă, a traficului de ființe umane, a neglijării și exploatării, precum și a oricărei forme de violență asupra copilului, prevăzute și sancționate de legislația internă și internațională la care România este parte.
    In realitate aceasta institutie se ocupa cu ceea ce este descris in Lege 35/1997 (asa cum de altfel ii sunt prezentate atributiile si in recomandarile Comitetului de Ministri precum si recomandarile Comisiei de la Venetia), atributii specifice institutiilor de acest gen.

    • Fisa postului e scrisa frumos, realitatea e insa scrisa de fapte, nu intentii.
      iar la „argumentul”
      „- este numit de Parlamentul Romaniei (pe cine reprezinta acest Parlament ?)”
      „uitati” cu prea multa usurinta ca 80% din cei „reprezentati” de „Parlament” au spus ca vor maxim 300 reprezentanti (nu „speciali”) in formula unicamerala…deci puteti sa raspundeti cu usurinta la intrebarea retorica

  8. „Actuala instituţie are în componenţa sa 165 de persoane …cei cu studii juridice sunt asimilaţi cu magistraţii.”. Din câte îmi amintesc, magistrații pot ieși la pensie la 40+ cu pensii speciale. Bravo lor că le merge!

  9. Foarte utile clarificari! Chiar daca unii sint dezamagiti si nemultumiti, mi se pare ca AP ar putea acoperi o nevoie foarte utila in societate. Personal am deja doua cazuri de limitari ale accesului la drepturi cetatenesti pe care vreau sa le pun in petitii. Dar calea e lunga pina a-mi invinge repulsia si rezerva timp suficient sa completez formularul asa ca sa aiba si efect.

    Acum, in privinta gradului de eficienta a unei institutii si cum este ea configurata logistic pentru a-si sluji scopul si care este doctrinar scopul adevarat al unei institutii de publice. Doctrinar si operativ menirea unei institutii de stat, de exemplu o Casa de pensii, este (ar trebui sa fie?) sa furnizeze grupei de cetateni vizate drepturile ce i sa cuvin si, in acest proces, sa faciliteze prin toate mijloacele acest proces de la initiere pina la finalizare. In subsidiar, va face asta asigurind ca nu sint fraude sau incalcari ale legii indiferent din care parte ar veni ele.
    In realitate, practica, incepind de la legi, instructiuni metodologice si actiunile functionarilor arata ca pe primul loc este pusa ,,apararea statului de cetateni”. Institutiile, prin functionarii lor, pun piedici solicitantului sa isi intre cu usurinta in drepturi, uneori pina la supliciu sau refuzarea dreptului solicitat.
    Ca sa n-o mai lungesc, ,,Institutia” Avocatului Poporului nu se abate de la aceasta meteahna. Va rog comparati modalitatea de a face o sesizare si comparati-o cu cea a omologului suedez.
    Toate institutuiile de stat (,,Agentiile Nationale) romanesti practica sistematic ingreunarea pina la imposibil a depunerii unei petitii. Depunerea unei petitie, fiind un drept fundamental, ar trebui sa nu fie influentata de gradul de inteligenta al petitionarului. Chiar un om sarman, un om cu deficiente cognitive, cu handicap, ar trebui sa poata cu usurinta si pe limba sa, in mod usor accesibil, adaptat unor situatii tip, sa poata depuna o petitie.
    In practica, aceasta se obtine in multe cazuri prin conceperea unor formulare care se completeaza online, cu cit mai putine cimpuri, cit mai usor de inteles. Sa descarci un pdf, sa-l completezi si sa faci km ca sa-l depui la un ghiseu PERSONAL, nu e online ci rusine nationala.

    https://avp.ro/index.php/cum-sesizez-avocatul-poporului/formularul-unei-petitii/
    https://www.jo.se/en/How-to-complain/Complaint-form/

    https://www.jo.se/en/About-JO/The-Parliamentary-agency/

    • Luati-o ca pe o fabula, daca la prima vedere pare cam pe langa subiect:
      In anii ’70 cand s-a instituit autogospodarirea ca solutie pentru responsabilizarea studentilor din camin (asta e un caz particular, dar se aplica de atunci in aproape toate colectivitatile) principial, democratic studentii isi alegeau reprezentantii – sef de camin, de palier, comitet etc – cu scopul statutar de a-i reprezenta pe ei in fata autoritatii superioare: partid, stat. (e adevarat, in general se alegeau cei care erau acceptabili / acceptati „de sus”)
      In realitate, reprezentantii alesi aproape democratic de catre studenti nu deveneau calea prin care studentii sa-si transmita cerintele, nemultumirile, propunerile catre autoritate, ci exclusiv parte a aparatului de represiune care transmitea si aplica decizile luate de stat asupra celor „reprezentati”. Inclusiv aplica sanctiuni, de genul excludere din camin, pentru anul urmator, zile suplimentare de serviciu la cantina sau la curatat ghenele etc
      In acest fel statul/partid nu mai avea nevoie sa actioneze direct, prin oamanii sai oficial, decat in cazuri mai iesite din comun, dar reusea sa asigure o opresiune permanenta, continua si aproape gratuita, care era in masura sa descurajeze tendintele de impotrivire …
      Ca in limbajul golanesc o amenintare voalata: „Ba iti rup o mana si te bat cu ea dupa ceafa”… adica penalizarea iti va fi aplicata cu propria mana .

  10. În alte ţări, civilizate, administraţia publică, serviciile sociale şi de sănătate sunt domenii acoperite de aproximativ 40 de mecanisme de control şi de depunere a reclamaţiilor ale statului, rolul lor fiind de a asigura că legislaţiaşi reglementările sunt respectate atât în instituţiile publice cât şi în acelea private. Acolo, aşa ca o regulă generală, o persoană trebuie să fi utilizat toate căile de plângere posible în faţa organismelor de control ale statului, judeţului sau municipiului înainte de a înainta o plângere Ombudsmanului Parlamentar. Pe când la noi puterea politică are în subordine, prin șefii pe care i-a numit – democratic – două instituții fundamentale ale statului, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului, aşa că justiția funcționează cu cătușele la mâini, iar CCR-AV calcă în picioare orice tentativă autohtonă de accedere către valorile fundamentale europene.

  11. Oficiul de ombudsman functioneaza DOAR in tarile cu o traditie democratica stabilita si incercata de istorie de sute de ani: tarile scandinave si UK.
    In restul Europei (UE sau nu) notiunea de ombudsman este o facatura si o mare gluma de prost gust.
    A se citi CU ATENTIE:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Ombudsman
    Franta, Germania si Italia fac o nota disonanta DOAR pentru cei care nu vad cultura politica continental europeana in toata dimensiunea negativa (tot de secole) copiata de sisteme totalitare din vecinatate si din lume in general.

Dă-i un răspuns lui Durak Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

România refuză vaccinarea etnicilor români

Paradoxul vaccinării sau mai bine zis culmea vaccinarii mioritice, să refuzi să vaccinezi persoane din categorii de risc deoarece deși sunt etnici...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.