Grupul minorităților naționale din Camera Deputaților numără în legislatura actuală 17 deputați reprezentând comunități etnice recunoscute oficial în România, exceptând-o pe cea maghiară care are grup separat. Lipsește din formație locul pentru minoritatea italiană al cărei deputat a decedat. Parlamentarii minorităților acoperă, conform recensământului din 2011, aprox. 5% din populația țării din aproape 19 milioane de cetățeni recenzați. Dacă adunăm și maghiarii, procentul crește la 11%. Se confirmă concluzia istoricului Lucian Boia că România este astăzi mai românească decât oricând în istorie (Cum s-a românizat România). Considerată un model de conduită oficială față de etnii, asigurarea unui loc de parlamentar indiferent de dimensiunea comunității comportă riscurile sale, ajungând să reprezinte doar simbolic”comunități aproape fictive, unele de câteva mii de pesoane, complet dizolvate în masa românească”, cum spune Boia. Un loc în parlament obținut fără bătaie de cap poate fi o miză. Dacă în 1990 erau doar 12 minorități declarate, acum sunt 18 prin scindarea cehilor de solvaci, a rutenilor și lipovenilor de ruși etc. Cât de devotați sunt parlamentarii supraviețuirii etniei lor și dialogului interetnic, se poate vedea din rapoartele activității parlamentare, dar și în semnalele presei locale, surse pe care le-am avut în vedere.
Sistem simbolic, dar cu profit politic
Conform legii electorale, reprezentanţii minorităţilor naţionale obţin mandate de deputaţi dacă în alegeri câştigă un număr de voturi reprezentând cel puţin 10% la sută din coeficientul electoral , la nivel național. Așadar locurile sunt alocate, iar candidații desemnați de organizațiile etnice nu intră în concurență cu nimeni. Este validat la fel deputatul pentru minoritatea romă, cea mai numeroasă, de peste 600.000 de membri declarați, ca și cel pentru 3.203 italieni, 2.477 de cehi sau cel pentru 1.361 de armeni. Intervievată de ziarul Adevărul, Monica Călușer de la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, declară că legislația este deficitară fiindcă nu stimulează competiția celor mai merituoși candidați:„Sistemul autohton este unul simbolic, nu are impact foarte mare, dar oferă minoritarilor sentimentul că au o recunoaştere”. Sistemul electoral românesc are destule hibe și a permis intrarea corupției, a conflictului de interese, a primatului agendei proprii în forul legislativ. Din păcate, nici minoritarii nu s-au dovedit diferiți. Iar susținerea permanentă a coalițiilor de la guvernare a devenit o lege nescrisă a grupului parlamentar condus de cinci mandate de armeanul Varujan Pambuccian, uneori ca ”partid balama”, decisiv în unele situații de vot la limită. Bancul pe seama UDMR se potrivește și acestuia:”De ce se fac alegeri în România? Ca să aflăm cu cine vor guverna UDMR …și grupul minorităților”.
Reprezentanții minorităților entice în Parlamentul României
Legislatura 2012-2016
Pambuccian Varujan – Uniunea Armenilor din România.
Mircovici Niculae – Uniunea Bulgară din Banat – România,
Amet Varol – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România,
Păun Nicolae – Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa”,
Ignat Miron – Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România,
Vainer Aurel – Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România,
Ganţ Ovidiu Victor – Forumul Democrat al Germanilor din România,
Ibram Iusein – Uniunea Democrată Turcă din România,
Firczak Gheorghe – Uniunea Culturală a Rutenilor din România,
Merka Adrian Miroslav – Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România,
Gvozdenovici Slavomir – Uniunea Sârbilor din România,
Longher Ghervazen – Uniunea Polonezilor din România,
Stancu Ionel – Asociaţia Macedonenilor din România,
Manolescu Oana – Asociaţia Liga Albanezilor din România,
Zisolpol Dragoş Gabriel – Uniunea Elenă din România,
Ghera Djureci Slobodan – Uniunea Croaţilor din România,
Marocico Ion – Uniunea Ucrainenilor din România,
Grosaru Mircea – Asociaţia Italienilor din România, (decedat)
Inițiative legislative timide
Rar inițiativele legislative ale parlamentarilor expuse pe site-ul Camerei Deputaților vizează interesele comunităților în sine. Ici-colo câte o modificare a legilor educației, partidelor sau privind administrația locală și câteva inițiative pentru stabilirea unor sărbători specifice ca Ziua limbii slovace sau cehe și sărbătoarea etniei tătare, acestea sunt preocupările legislative din mandatul actual. În rest, ca mai tot deputatul, reprezentanții minorităților se interesează de domeniul profesional personal: bulgarul Niculae Mircovici, gen.de brigadă (r), de treburile armatei, Varujan Pambuccian de progresul IT, Aurel Vainer, trimisul oamenilor de afaceri evrei, de organizarea jocurilor de noroc ș.a.m.d. Nu-i vreun păcat, dar indicatorul arată lipsa de exigență a comunităților etnice, sau existența mai mult pe hârtie a unora dintre ele. Participarea la serbări populare nu este suficientă pentru propășirea culturii etnice. Cât despre prezența în viața parlamentară, ea este discretă, așa cum se sugerează de la pupitrul autoritar al Camerei Deputaților: grupul să vină când e chemat la vot. Un exemplu bun este totuși reprezentantul Forumului German, Ovidiu Ganz, care a avut în legislatura anterioară o prezență de 99,7% și o activitate record. Întâlnirea președintelui Iohannis din luna mai anul acesta s-a organziat la cererea liderului de grup, pentru a testa pulsul politic după alegerile prezidențiale. Punem la socoteală faptul că etniile își trimit oamenii în diferite consilii de administrație și autorități publice ca TVR, SRR, CNA, Consiliul Minorităților, ministere etc., astfel influența lor crește considerabil pe plan politic și social. Cifrele sunt însă nemiloase, semnalând o scădere constantă a numărului minoritarilor, cu excepția etniei rome. Eficiența activității parlamentare ar putea avea aici un indicator negativ.
Conflictul de interese la ordinea zilei
N-am găsit nici la minorități o zonă nealterată de corupție și interese personale din parlamentul României. Nicolae Paun, din partea Partidei Romilor „Pro Europa”, este cercetat de DNA pentru 800.000 de lei nejustificați găsiți prin controlul la firma sa, SC Niky Scorpion Alcom SRL. Agerpres anunță din surse judiciare că Nicolae Paun le-ar fi cerut bani romilor pentru a susține în Parlament legea amnistiei fiscale. O inițiativă suspectă, susținută vocal de Păun, împreună cu deputatul PSD Mădălin Voicu, actual consul general la Bonn, a fost și grațierea colectivă a condamnaților între 1-5 ani. S-au pronunțat mai multe condamnări definitive sau în primă instanță pentru incompatibilitate. Niculae Mircovici de la Uniunea Bulgară din Banat a primit o condamnare definitivă la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. El și-a angajat soția ca referent la cabinetul parlamentar din Circumscripţia electorală nr. 35 Timiş. Deputatul, azi secretar al Camerei Deputaților, a declarat că va contesta la CEDO decizia. Statutul de minoritar și discriminarea sunt o bună acoperire pentru orice.”E surprinzător cum de numai minorităţile … un polonez, un bulgar, un ucrainean, doi maghiari din Parlamentul României sunt în această poziţie de conflict de interese rezolvat în sentinţă definitivă şi irevocabilă”, a declarat Mircovici agenției Mediafax. Gervazen Longher, președintele Uniunii Polonezilor din România, a fost condamnat de ICCJ la 3 luni închisoare cu suspendare pentru a-și fi angajat fratele și sora la biroul parlamentar propriu. ANI s-a sesizat în 2013 și în cazul lui Mihai Radan, deputat din partea croaților în legislatura trecută, pentru că și-a angajat mama la cabinet. Nici reprezentantul Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor, foarte activ la comunicatele de presă, n-a scăpat: Adrian Merka a fost condamnat la un an şi şase luni cu suspendare pentru angajarea ambilor părinți, cu venituri de peste 39 000 lei în perioada vizată. Codul Penal le interzice acestora accesul în funcții publice timp de 3 ani. Fiindcă 144 de parlamentari sunt suspectați, cercetați sau déjà condamnați pentru conflict de interese, e dificil de susținut că ANI sau DNA atacă minoritățile naționale cu gândul ascuns să le decimeze.
Deputația mai presus de reputație
Răspândită la scară largă, convingerea că demnitarul are drepturi superioare poporului funcționează și în comunitățile etnice. Deși cvasinecunoscuți în circumscripțiile lor, unii parlamentari ai minorităților cheltuiesc bani publici cu veselie. Publicația online ziarulevenimentul.ro din Iași arată că ”deputatul invizibil” Ionel Stancu, ales la nivel naţional pe listele Asociaţiei Macedonenilor din România, a cheltuit în 2013 mai mult decât colegii săi parlamentari, adică 6.653 lei pentru salariile personalului şi 4.826 pentru bunuri şi servicii. Macedoneni mai sunt la noi 1.264. Reproșuri sau scandaluri apar de regulă în prejma alegerilor parlamentare, când se încinge bătălia pentru deputăție. Până acum Slavomir Gvozdenovici, mare admirator al lui Slobodan Milosevici, potrivit declarațiilor din presă, izbutește de cinci mandate ani să își adjudece locul sârbilor, chiar dacă a fost contestat și a produs o sciziune în Uniunea Sârbilor:”Vrem să democratizăm comunitatea noastră în general şi s-o decontaminăm de totalitarismul desuet”, şi-a motivat inițiativa, eșuată dealtfel, Milenco Luchin, preşedintele noii Comunităţi a Sârbilor din România, în presa locală din Timișoara. S-au ascuțit baionetele și la desemnarea candidatului Comunității rușilor lipoveni, ai cărei fondatori se declarau sătui de modul autocratic și netransparent de conducere a lui Miron Ignat.”Contestatarii preşedintelui Ignat sunt miraţi de modul în care averea deputatului, reprezentant al minorităţii, a crescut semnificativ în ultimii ani, acesta având în conturile personale aproape un sfert de milion de euro! Inexplicabilă, spun membrii fondatori ai Comunităţii, este şi donaţia primită de la firma Lukoil”, consemna Ziarul de Tulcea în 2012. Totuși Ignat este azi deputatul lipovenilor. La finele mandatului trecut, Amet Varol de la Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-musulmani, reporta cifre frumușele ca 20 de luări de cuvânt, 17 declaraţii politice și 13 propuneri legislative. În Dobrogea însă, unde ar trebui să fie respectat, Varol este acuzat de UDTTMR Medgidia, potrivit Observatorului de Constanța, că a confiscat organizația, împreună cu ”o gașcă de interlopi” și a abdicat de la țelul resuscitării energiilor latente ale culturii turco-tătare. Lui Ion Marocico, președintele Uniunii Ucrainenilor, i se reproșează în Graiul Maramureșului asocierea cu personaje rău-famate și îndepărtarea de interesele ucrainenilor. Minoritatea albaneză de sub 0,1% din populația țării, este reprezentată de Oana Manolescu,”deputata fantomă”, votată cu 200 de voturi, care ar fi lucrat în 2013 cam 3 minute în total, conform unei ironice publicații ieșene. România liberă, ediția de Transilvania, semnala încă din 2006 că hunedoreanul Gheorge Firczak, azi devenit deputat al rutenilor, apărea pe listele CNSAS ca turnător la Securitate. După ieșirea din PDSR, Firczak și-a fabricat o biografie de rutean și a intrat în parlament pe ușa din dos, dar cu inima și votul la social-democrați. Dealtfel, deputații bulgarilor, sârbilor și ucrainenilor au susținut public candidatura lui Victor Ponta la președinție, credem, fără să-și fi consultat organizațiile. Desigur că există o mare discrepanță între rapoartele parlamentarilor din grupul minorităților și consemnările presei. Adevărul o fi undeva la mijloc. N-ar strica însă o revizuire atentă a legilor, pentru o mai onestă reprezentare a intereselor cultural-educative ale comunităților etnice în forul legislativ, prea ușor deturnate în folos personal sau al partidelor aflate la putere.
Alte minorități decât cea maghiară
Cf. INS, Recensământ 2011
Romi 621 600
Ucraineni 50 900
Germani 36 000
Turci 27 700
Lipoveni 23 500
Tătari 20 300
Sârbi 18 076
Bulgari 4 500
Evrei 3 271
Italieni 3 203
Polonezi 2 543
Cehi 2 477
Armeni 1 361
Macedoneni 1264
Articol aparut in revista 22
Minoritatile trebuie sa-si delege un reprezentat . Unul pentru toti . Nu are nici o logica sa fie reprezentata in Parlament o comunitate minoritara diluata pina la disparitie in masa majoritatii romane.
Contributia lor in Parlament este inexistenta , iar pentru comunitatile lor nu pot si nu fac nimic .
Fac parte dotr-o astfel de monoritate . Nu vreau sa fiu reprezentat de nimeni din comunitatea etnica de care apartin . Sint roman !
Dincolo de simplista „corectitudine politica”, lansata in lumea anglo-saxona si ajunsa nefast un fel de „politia gandirii unice” in Europa continentala, politica oficiala a unei Romanii devenita membra UE, e una de „discriminare pozitiva” fata de minoritati.
Doar ca foarte rare sunt statele europene ce aplica asa ceva precum o facem noi, inclusiv unele care au „inventat” democratia (vezi Franta, unde orice „statistica etnica” e in afara legii si pedepsita penal, acolo nu exista nici un fel de „minoritati” si nu au nici un fel de drepturi colective !).
La noi, decizia de a lua astfel de masuri extreme (in sensul binevoitor) fata de minoritati, a servit eficient in demolarea propagandei maghiare (isi mai aminteste cineva de actiunile si acuzatiile anti-romanesti, prin USA, ale unui Tom Lantos, in anii ’90 ?!) si ne-a propulsat in postura rarisima pentru noi de model european in materie (nu e exagerat, avem in UE cea mai favorabila legislatie legata de minoritati si suntem o referinta si la Consiliul Europei).
Hibele nu sunt doar cele arhicunoscute, de coruptie, servilism politic si lipsa de reprezentativitate a multor deputati ai minoritatilor.
Daca in USA, „discriminarea pozitiva” venea dupa o lunga perioada de sclavie dura pentru afro-americani si de exterminare genocidara a amerindienilor, in Romania, dupa astfel de criterii, s-ar putea califica pentru discriminare pozitiva doar minoritatea tiganeasca/roma (il intrebam pe Madalin Voicu cum e cultural-lingvistic cu tigan/rom), care se intampla sa fie si cea mai numeroasa si cu adevarat in nevoie de incurajare. Ba chiar, de-a lungul timpului, unele minoritati au participat de fapt la asuprirea majoritatii romanesti.
Si cum ponderea parlamentara oferita minoritatilor (altele decat cea maghiara) depaseste de cateva ori ponderea lor demografica reala, se suprapune si o „discriminare negativa” a majoritatii etnice romanesti, ceea ce este neconstitutional si nu asigura o reprezentare „echitabila” a fiecarei etnii. E injust si vadit discriminatoriu fata de sute de mii de electori romani.
Pare evident ca exista un interes politicianist la partidele mari romanesti in a intretine un grup supranumerar de deputati ai „minoritatilor”, eventual santajabili si manipulabili, ca masa de manevra parlamentara.
Pragurile de reprezentativitate ar trebui ridicate (e absurd sa dam prioritate unui deputat minoritar ales cu 200 de voturi in fata unuia roman votat de 30.000), criteriile de acceptare pentru organizatiile etnice participante la procesul electoral sa fie ceva mai severe si limpezi, totul coroborat cu poonderea demografica reala a minoritatilor, cea de 5% de exemplu.
BEC a anuntat ca Oana Manolescu, deputata albanezilor, a obtinut 10.010 voturi. Firesc, deoarece trebuia sa obtina minimum 10% din coeficientul electoral, deci ii trebuiau cateva mii de voturi.
http://www.mediafax.ro/politic/bec-lista-celor-18-candidati-din-partea-organizatiilor-minoritatilor-nationale-care-au-obtinut-mandate-de-deputat-10384945
Am gasit si articolul cu ea ca „deputat-fantoma”, dar si altul care m-a lamurit
http://www.bzi.ro/in-urma-redistribuirii-iasul-a-mai-obtinut-inca-doi-parlamentari-332683
Adica a fost votata de 195 de cetateni DIN IASI, nu din toata tara.
Lipovenii si rutenii nu s-au separat de rusi. Chiar in articol apare „Comunitatea Rusilor Lipoveni din Romania”. Rutenii sunt un subgrup al ucrainenilor care traiesc in Ucraina subcarpatica si in Maramures. In mod ciudat, in Romania exista un partid al ucrainenilor si unul al rutenilor.
S-au separat cehii de slovaci, sarbii de croati si turcii de tatari, au aparut organizatiile macedonenilor si albanezilor, de-aia au ajuns la 18.
Cu Asociatia Macedonenilor din Romania iar e un lucru ciudat, vad ca deputatul Ionel Stancu a obtinut 12.212 voturi. Cred ca e vorba de voturi ale aromanilor (macedo-romanilor), care nu au inteles ca e vorba de o organizatie a mecedonenilor slavi.
pai turcii si tatarii sunt doua etnii diferite, indifferent de originile sau istoriile comune
Autorul pune in evidenta cu multe argumente, ca parlamentarii „minoritatilor” sunt fie o masa de manevra pentru obtinerea unui vot in parlament la investirea vreunui guvern sau trecerea unei legi cu probleme, fie niste indivizi care isi vad de interese personale: bani, influenta, voiaje in strainatate, numiri in posturi de conducere asta este tot ce-i intereseaza. La ce bun sa-i mai avem in parlament?
Ce fac deputații minorităților naționale pentru etniile lor ?
Raspuns: Nimic sau aproape nimic ! Ei sunt interesati sa-si faca „toate cele” pentru EI;iar unii sunt parlamentari pe viata sau de-o viata !
@divers-ai facut o cerectare in acest sau vorbim ca „eu le stiu pe toate” ?
@ Ivers,
sigur ati citit articolul? exista acolo destule dovezi.
Cel mai bine se vede din partea UDMR: sint preocupati doar de „autonomie etnica” si de propria imbogatire prin participarea la mai toate guvernele, sarind dintr-o ideologie in alta ceva de speriat.
@Ivers : Nu cred ca este nevoie de vreo ” cerectare „, dar cred ca se vede cu ochiul liber ! Oricum daca aveti exemple concrete care sa contrazica cele afirmate de mine, my apologies !