joi, mai 6, 2021

Rinocerii sau ce gandeste acum Felix…

In primul rand, se felicita ca i-a iesit pasienta, ca sfinxul de la Cotroceni a luat apararea lacheilor sai de la „Antene”. Apoi, este incantat ca tehnocratii din Palatul Victoria nu sustin cu fervoare actiunile ANAF, deci gaseste motive de speranta si acolo. Rezervele lor fata de metodele ANAF sunt tot atatea motive de bucurie pentru fostul securist devenit hiper-mogulul celor mai sordide statii de televiziune din Europa de Est si Centrala. I se pare ca Intact a castigat razboiul cu Integritatea. Pentru Felix, statul de drept a fost intotdeaun un moft, un caraghioslac retoric.

Ca si pentru Ion Iliescu. Legea exista pentru le sluji lor interesele. Felix nu poate intelege cum s-a ajuns la acest lamentabil „fetisism legalist”. I se pare absurd. A cladit o casta de sustinatori ai viziunii sale, a facut din Antene focarul mancuritzarii nationale, al spalarii pe creier in chis sistematic, fara rusine si fara urma de scrupule.

Este fericit, „profesorul” Felix, ca baietii si fetele lui, Gadea, Badea, Grecu, Ciuvica, Stoicescu, au dovedit loialitate. Ii va rasplati cand va veni sorocul. O face si acum, dar vor urma ospete sardanapalice. La propriu si la figurat! Pe scurt, doliul moral al societatii civile romanesti este pentru Felix motiv de euforie! Negrul despre care scria cu durere Mircea Cartarescu este pentru el un stralucitor alb. In rest, vorba lui Alexandru Calinescu: „In aceste momente, in Piata Constitutiei se joaca piesa „Rinocerii” de Eugen Ionescu. Recunosc ca spectacolul imi da frisoane”. Priviti-l pe Gadea si veti intelege de ce…

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Nu pot sa va contrazic analiza dar asi dori sa adaug ceva, inspirat de un filmulet pe care am picat din intamplare la A3, cand am dat pe canal curioasa sa le vad paranghelia anuntata. Ce credeti ca dadeau, ca venit din partea unor „simpatizanti”? Fix filmuletul cu Hitler in barlogul lui in faza finala a razboiului (stiti scena, se adapteaza in toate campaniile electorale ) dirijand echipajele/trupele ANAF contra trustului INTACT. Si cred ca aici e marele defect al lui Voiculescu: e lacom, n-are rabdare, n-are masura!
    Dupa ce l-a facut pe Johannis traficant de copii, sluga basista, rechin imobiliar, etc. in campanie, n-a asteptat nici macar cateva zile dupa declaratia sa binevoitoare pentru Antene si vrea sa impinga lucrurile mai departe. Umbla deja vorba de o lege „cu dedicatie” fluturata de senatorul Pop. Si aici e ca in povestea cu pestisorul de aur: da cat da, dar la un moment dat se inerveaza si el. Sa-l compari direct pe Johannis cu fuhrerurul in ziua cand mai si inciti oamenii sa iasa in strada si sa lupte cu X sau cu Y., eu zic ca e cam mult chiar si pentru un Sas calm si nu prea marcat de idei reformatoare. Ma rog, daca il pun consilierii la curent cu ce se intampla. Dar presiunea va continua si se va mari….. si va incepe sa o simta si el si altii. Si nu va fi pace!

  2. Lichele, jigodii si lingai sunt atribute inerente in specia umana. Daca specimene purtatoare de astfel de atribute ocupa in societate locul ce li se cuvine, in acord cu amoralitatea lor, atunci putem spune ca avem un echilibru politic. Bineinteles ca intr-o democratie pozitionarea corecta in societate a acestora se datoreaza in mod special majoritatii ce trebuie neaparat sa fie decenta moral si politic. Cand insa majoritatea este analfabeta moral si ignoranta politic atunci nu trebuie sa ne mire ascensiunea scursurii la rang de ambrozie. Duhoarea acestor „emanati” invadeaza pestilential intreaga societate cu institutii cu tot marginalizand excelenta umana si eliminand orice idee de adevar si justitie. Caracterul si apucaturile acestora se raspandesc in societate precum molima, iar cel „ne-vaccinat” se transforma peste noapte din „om cumsecade” in Liviu Pop: cinic, umil fata de „emanatie”, tiran la nevoie si la ordin. Pai nu-ti vine sa-ltrimiti pe Iohannis la terapie intensiva?

  3. La el reperul moral se confundă cu limite potrivnice instinctului vorace care îl caracterizează! Dacă la un om obișnuit acestea se diluează în empatie, în capacitatea de înțelegere a celuilalt, la el nu sunt decât niște mofturi ale oamenilor slabi care-și merită soarta. Compătimire? Nicidecum. Doar autocompătimire dusă la un rafinament care-i statuează comportamentul insalubru ca fiind cel mai onest cu putință și căruia îi vede amprente mistice, de unde și gestul filantropic al cărui rol e doar de apanaj al măștii atât cât bunătatea mai este resimțită ca valoare umană.

  4. Se pare ca tovarasul klaus nu a inteles nimic din ceea ce se intampla in jurul lui. Daca a picat la un test atat de banal inseamna ca nu are ce cauta la carma acestei tari. Asadar, daca va fi cumva suspendat voi vota pentru suspendare. Sa vina in locul lui tariceanu sau dragnea, ca sa stam linistiti, cunoscand ce le poate pielea…

  5. Nu ne mira ci ne ingrijoreaza !DIscursurile pline de venin ,demagogice,mincinoase ale MAJORITATII din parlament este un real pericol ca banii si puterea apartin unei parti care poate sa ne faca sa jucam dupa cum canta.A doua zi ne -a si aratat ca poate scoate imediat o lege daca are nevoie,poate da motiune de cenzura sau sa demite daca „asa vrea muschii ei”.Este o inversiune de valori pentru ca ei se cred „excelenta umana” si se victimizeaza gemand,tavalindu-se prin piata ,umbland cu cutitul in mana si varandu-l in spate la cate unul,dupa care striga ca a fost injunghiat.Un cuib de cuci cu toata analogia cu filmul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Bursa din America – gazda unicornilor

Listarea UiPath a încântat publicul avizat din România, unde s-a comentat în termeni de ”o listare de succes”, ”finanțare de miliarde”, ”avalanșă...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro