vineri, decembrie 3, 2021

Ce-i lipsește noului proiect de lege privind investițiile în piața de capital?

Pe fundalul crizei politice, săptămâna trecută a fost depus un proiect de lege privind stimularea investițiilor în piața de capital, inițiat de un grup de peste 50 de deputați și senatori din diverse partide și susținut, printre alții, de BVB și ASF.[1] Pe scurt, proiectul de lege prevede reducerea impozitului pe câștigul din transferul titlurilor de valoare la 1% pentru titlurile de valoare deținute mai mult de un an și 3% pentru cele deținute mai puțin de un an. De asemenea, se propune introducerea unei obligații pentru intermediarii financiari de a reține la sursă impozitul datorat de către clienți, astfel încât investitorii să fie degrevați de sarcina unei relaționări directe cu autoritățile fiscale. Scopul acestor măsuri este de a crește atractivitatea investițiilor în piața de capital ca metodă de economisire și, indirect, de a impulsiona economia românească, prin reducerea costurilor cu finanțarea ale companiilor locale. Deși intențiile sunt bune, reducerea impozitului ridică anumite semne de întrebare importante care nu sunt adresate în expunerea de motive.

În primul rând, este surprinzătoare lipsa oricărei mențiuni în expunerea de motive cu privire la efectul reducerii impozitului asupra distribuirii veniturilor, în lipsa instituirii unui plafon sau a unor măsuri complementare de reducere a impozitelor pentru alte tipuri de venit, în special venitul obținut din salarii. În condițiile în care, în general, câștigurile din transferul titlurilor de valoare reprezintă o proporție însemnată a veniturilor populației cu cel mai mare venit[2], se observă cu ușurință caracterul regresiv al acestei propuneri. Cu alte cuvinte, efectul pe termen lung va fi creșterea inegalității care este deja la un nivel ridicat potrivit standardelor europene.[3] Faptul că există diferite soluții la îndemână pentru eliminarea sau, cel puțin, limitarea acestui risc, precum impunerea unui anumit plafon anual (fie pe suma investită, fie pe venit)[4] sau instituirea unui impozit progresiv pe venit, face cu atât mai surprinzătoare lipsa oricărei analize din acest punct de vedere.

În al doilea rând, propunerea nu se fundamentează pe niciun studiu empiric care susține potențialul acestor măsuri de a dezvolta piața de capital din România. Deși este corect, teoretic, să se prezume că o parte a fondurilor transferate de populație către piața de capital se vor regăsi pe piața românească, există șanse ca impactul să fie limitat. Pe de o parte, noul regim fiscal se va aplica și tranzacțiilor cu valori mobiliare listate în alte state, neexistând astfel o certitudine că majoritatea fondurilor vor fi redirecționate către piața de capital locală. Pe de altă parte, în ciuda randamentelor ridicate din ultimul an, rămâne problema ofertei limitate pe piața românească. La momentul scrierii acestui articol, companiile controlate de statul român reprezintă aproximativ 28% din capitalizarea companiilor incluse în indicele BET, cel mai important indice al BVB.[5] Dacă luăm în calcul și participația statului în OMV Petrom, procentul urcă la aproximativ 33%, rezultând astfel că o parte importantă a acțiunilor incluse în indicele BET nu pot fi, de fapt, tranzacționate. Așadar, orice program serios de reformă a pieței de capital locale trebuie să ia în considerare acest aspect, vânzarea unor pachete minoritare ale statului în companiile listate deja la bursă fiind necesară pentru creșterea lichidității.[6]

În al treilea rând, nu se oferă nicio justificare pentru cotele de impozitare propuse. De ce 1% și 3%, iar nu 3% și 5% sau 5% și 7%, de exemplu? Există vreun studiu care demonstrează că un impozit de 3% este mai eficient decât un impozit de 5% pentru a determina investitorii să aleagă piața de capital?[7] Având în vedere reducerea semnificativă a impozitului, comparat cu cel aplicat altor forme de venit, se poate presupune că efectul scontat, anume stimularea investitorilor de a schimba destinația fondurilor investite în favoarea pieței de capital, ar putea fi obținut și prin instituirea unui procent mai ridicat al impozitului.

Concluzionând, propunerea demonstrează modul deficitar de pregătire a proiectelor legislative importante în România, precum și incapacitatea decidenților de a propune o viziune de ansamblu. Este evident că dezvoltarea economiei românești depinde de dezvoltarea concomitentă a unei piețe de capital locale puternice, dar un program serios de stimulare a investițiilor în piața de capital nu se poate limita la o simplă modificare a Codului Fiscal. Pe lângă privatizările și modificările fiscale complementare sugerate mai sus, un pachet legislativ în acest domeniu ar trebui să includă, cel puțin, măsuri de promovare a educației financiare, de creștere graduală a contribuției la fondurile de pensii private, precum și de reducere a comisioanelor destul de ridicate practicate de intermediarii financiari din România, iar, nu în ultimul rând, o modernizare a cadrului de guvernanță corporativă. Bineînțeles, orice asemenea program trebuie să aibă la bază studii teoretice și empirice riguroase care lipsesc, din păcate, cu desăvârșire din expunerea de motive a proiectului analizat.

NOTE


[1] Proiectul de lege și expunerea de motive sunt disponibile la următoarea adresă: http://storage1.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/22467/20298676/6/lege-bvb-vfinal-ultima-versiune.pdf.

[2] A se vedea, de exemplu, raportul Congressional Budget Office din 2021 care arată că veniturile din capital în Statele Unite (incluzând câștigurile derivate din vânzarea valorilor mobiliare) reprezintă, după cum este de așteptat, o parte mult mai însemnată, procentual, a veniturilor populației înstărite, comparativ cu veniturile celorlalte categorii, în cadrul cărora veniturile din muncă predomină. Raportul este disponibil la următoarea adresă: https://www.cbo.gov/system/files/2021-08/57061-Distribution-Household-Income.pdf.

[3] Potrivit Eurostat, în 2019, România s-a clasat pe locul 4 în Uniunea Europeană (după Bulgaria, Lituania și Estonia) în ceea ce privește inegalitatea veniturilor, în baza coeficientului Gini. A se vedea raportul Eurostat, Living Conditions in Europe – income distribution and income inequality, publicat în 10 Mai 2021, disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Living_conditions_in_Europe_-_income_distribution_and_income_inequality&oldid=481137#Income_distribution

[4] Un exemplu, în acest sens, îl constituie modelul individual savings accounts implementat în Marea Britanie. Potrivit regimului fiscal aplicabil acestor conturi, nu se plătește nicio taxă pentru câștigurile rezultate din investiții anuale de maximum 20.000 de lire sterline.

[5] Aceste companii sunt Transelectrica, Nuclearelectrica, Electrica, Romgaz, Transgaz și Conpet. Deși participația statului în Electrica este sub 50%, compania este, în fapt, controlată de statul român, dat fiind gradul de participare al celorlalți acționari în cadrul adunărilor generale ale acționarilor.

[6] Expunerea de motive menționează listarea unui pachet de până la 15% din acțiunile Hidroelectrica inclusă în PNRR, precum și potențiala listare a altor pachete minoritare, dar nu se propune nicio listă clară a acestor pachete minoritare și niciun calendar bine definit.

[7] Expunerea de motive face referire la modele similare din Belgia, Elveția, Singapore și Hong Kong, dar nu menționează niciun studiu care demonstrează existența unei relații de cauzalitate între reducerea impozitului și creșterea investițiilor și nicidecum un studiu sau o analiză de impact cu privire la utilizarea unei cote de impozitare diferite.

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. In primul rand e o idee buna cu stopajul la sursa sa nu mai dai ochii cu acrele de la ANAF si reducerea impozitului de la 10 la 1-3. Dar cam atat. Diferentierea impozitarii e total aiurea pentru ca descurajeaza tranzactiile sub 1 an si maresc pierderile investitorilor pentru ca odata ce incepe sa scada o actiune nu stii unde cand se opreste si daca vinzi cat mai ai o bruma de profit mai scazi 3% din el. Speculatorii si traderii dau lichiditate pietei si si-asa sunt putini. Nu inteleg ce-o fi asa greu sa aplici un 10% sau cat o fi la situatia primita de la broker la sfarsitul anului castiguri 1000 de lei pierderi 800 profit 200 aplici 10% ca acum sau un 5% sau cat o fi plateste brokerul game over simplu si rapid fara XLS fara contabili fara nimic. De ce trebuie sa complicam cu 2 niveluri?

  2. Multa agitatie pentru …putin (era sa zic pentru nimic). Singurii care ar avea ceva de castigat imediat de pe urma acestui nou sistem de impozitare sunt angajatii ANAF care ar avea de procesat si de verificat mai putin cu cateva zeci de mii de declaratii unice.
    Cat despre partea de pierderi pentru stat nu stiu ce sa zic. Acest impozit de 1% sau 3% se aplica la fiecare tranzactie, indiferent daca tranzactia este pe profit sau pierdere. Este un fel de impozit pe cifra de afaceri. Ce nu intelege lumea este ca aceste tranzactii pe bursa se fac multe si pe pierdere. In epoca banilor ieftini, investitia in actiuni are o componenta speculativa uriasa, chiar daca tu te numesti ”investitor pe termen lung”.
    Ca sa dau un exemplu. Ai cumparat actiuni la Romgaz si vrei sa le pastrezi pe termen lung si sa incasezi niste dividende istoric bunicele. Foarte frumos. Brusc, insa apare anuntul statului care vrea ca Romgaz sa cumpere participatia Exxon in Marea Neagra. Valoarea tranzactiei este uriasa chiar si pentru o companie ca Romgaz. Sunt multi investitori de retail care nu-si doresc sa ia parte la aceasta aventura investitionala si care vor vinde chiar si in pierdere. Acestia vor plati impozitul de 1% la valoarea totala a tranzactiei, chiar daca ei au vandut in pierdere.

    Ma intreb insa cum se vor calcula contributiile CASS (de sanatate) pentru cei care au depasit plafonul aplicat la salariul minim brut. Acestia vor trebui sa depuna oricum o declaratie unica in care sa spuna, ca da , am platit impozit pe tranzactie, dar stiti, imi cer scuze, eu de fapt sunt pe pierdere si asa mai departe. Un talmes-balmes care se va lasa cu multiple vizite explicative pe la ANAF. Vai si amar… Si se pare ca legea asta noua nici macar nu prede faptul ca brokerul tau trebuie sa calculeze cat profit sau pieredere ai avut de fapt la tranzactia respectiva

    • „Acest impozit de 1% sau 3% se aplica la fiecare tranzactie” gresit … se aplica ,ca si pana acuma, la profit , ca doar nu o sa platesti impozit si pe pierdere .. dar uite cum esti nemultumit, desi nu ai inteles situatia..bine ca nu ai iesit in piata sa protestezi

      • impozitarea asta cu 1 si 3% la sursa am avut-o si inainte de 2015 si se aplica la toate tranzactiile, indiferent de profit sau pierdere.
        Daca se doreste simplificarea birocratiei, in sensul ca investitorii la bursa sa nu mai depuna declaratiile unice, asta se poate face foarte simplu si acum cu retinerea la sursa de catre Brokeri a impozitului de 10% pe profitul din tranzactii.
        Chiar nu este nicio nevoie sa modifice toata impozitarea pt ca sa reduca birocratia, mai ales ca toti Brokerii oricum depun si ei la ANAF la inceput de an situatia cu toate profiturile si dividendele incasate de clienti in anul anterior.
        Daca se doreste reducerea/anularea impozitarii pe tranzactiile bursiere, domnul Burduja sa ne spuna clar. Treaba asta cu 3% impozit loveste in speculatori, cei care fac multe tranzactii si cu un profit cu o rata de sub 10% din valoarea totala a tranzactiei.

        • Imppozitarea la sursa aplicata odata era aplicata la vanzarile in profit si asa ar fi si acum. Nu poti plati impozit pe pierdere. Problema va fi ca nu mai poti recupera nici ulterior pierderile, prin compensare din castigurile ulterioare, iar un impozit de 1% retinut la sursa din castiguri poate insemna uneori chiar mai mult decat 10 din profit dupa deducerea pierderilor.

          • Citez mai jos din Codul Fiscal 2009 luat de pe situl ANAF (arhiva). Toate tranzactiile se impozitau anticipat la sursa cu 1%, si cele pe pierdere si cele pe profit, urmand ca la finalul anului contribuabilul sa faca regularizarea:
            ”(3) Calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din investiţii, altele decât cele prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează astfel:

            a) câştigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, se impune cu o cotă de 1%, impozitul reţinut constituind plată anticipată în contul impozitului anual datorat. Obligaţia calculării, reţinerii şi virării impozitului reprezentând plata anticipată revine intermediarilor, societăţilor de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau altor plătitori de venit, după caz, la fiecare tranzacţie. Impozitul calculat şi reţinut la sursă se virează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut. Pentru tranzacţiile din anul fiscal contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pe baza căreia organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul îl are de recuperat, şi emite o decizie de impunere anuală, luându-se în calcul şi impozitul reţinut la sursă, reprezentând plată anticipată. Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent astfel:

            1. prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii;

            2. prin aplicarea cotei de 1% asupra câştigului net anual al fiecărui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare înstrăinate sau răscumpărate, în cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investiţii, începând cu data de 1 ianuarie 2007, într-o perioadă mai mare de 365 de zile de la data dobândirii; Norme metodologice”

      • scuze, inainte de 30.iun.2010 am avut un sistem de impozitare cu 1% pt detinerile peste 365 de zile. Au fost atatea modificari fiscale in ultimii 11 ani ca le-am pierdut sirul. Cea mai tare a fost ”Noul cod fiscal” al lui doctor Ponta unde se aplica neplafonat CASS la profit, in 2016 si 2017. O nebunie… :)
        Pe mine modificarile astea de cod fiscal ma sperie. Chiar si cele care sunt facute cu bune intentii se intampla sa uite vreun amanunt important si te pun pe drumuri la ANAF. Prefer sa platesc oricat de mult, dar sa nu ma mai plimbe pe la ANAF. ”Procesul” lui Kafka este joaca de copil fata de institutia asta. 80% sunt angajati pe pile si nu misca un deget, asa ca trebuie sa umbli ca un capiat pana rezolvi ceva. Va multumesc frumos dl Burduja, dar lasati lucrurile asa cum sunt ca sunt bine… :)

    • E impozit pe profit, nu pe cuma totala a tranzactiei. Scrie in primul paragraf:

      „proiectul de lege prevede reducerea impozitului pe **câștigul** din transferul titlurilor de valoare”

      Textul proiectului mai spune si:

      „fără ca pierderile să mai fie compensate sau declarate”

      Deci ipoteticul vanzator de actiuni Romgaz nu ar plati nici un impozit, dar nici un ar putea compensa pierderea din aceasta tranzactie pentru a-si reduce impozitul pe castigul din alte tranzactii.

      La contributiile CASS in schimb nu cred ca s-au gandit deloc, cel putin nu exista nici o mentiune a CASS in proiectul „final” (daca ar fi sa ne luam dupa numele fisierului).

  3. si totusi si pe aici au fost legi de acest gen.
    Cindva, in urma cu peste 10 ani, daca tineai actiunile mai mult de 6 luni nu plateai nici un impozit. Mai apoi s-a marit la un an. Masura era sa se-mpiedice speculatiile, care ar fi putut produce crash financiar.

    Acum se plateste impozit pe cistig. Se-ncearca chiar compensarea cirtigurilor cu pierderile, desi nu suta la suta. De altfel e nedrept ca atunci cind cistigi sa platesti impozit si cind pierzi sa nu se compenseze cu nimic.

    Parerea mea de nespecialist, economia romana, reprezentanta prin bursa, are nevoie masiva de investitii. Reducerea masiva a impozitului pe cistigurile din bursa ar stimula masiv aceasta, De altfel aceste impozite contribuie extrem de putin la bugetul statului, as tinde sa spun ca mai mare ar fi avantajul atragerii investitiilor.

    • Domnu tzigan neamt, investitiile in economie de care vorbiti se numesc investitii directe si nu trec pe la bursa. „Investitiile” de la bursa sunt doar transferuri intre diversi participanti la un joc piramidal – intradevar, astia merita impozite mici, nu ca fraierii care traiesc din salariu.

  4. Si mai interesanta e intrebarea ce au contributiile CASS de-a face cu veniturile din investitii. De ce sint proportionale cu veniturile, din moment ce serviciile de sanatate sint aceleasi indiferent de venit?

    Va intrebati de ce 1% si 3% si nu 3% sau 5%. Orice cifre ar fi fost propuse tot v-ati fi intrebat de ce. Era o vreme cind in unele tari taxa pe profit era zero daca actiunile erau tinute mai mult de un an. Acum se taxeaza tot. Si pt cei care au actiuni americane fiscul american iti ia 30% din start pe dividende si trebuie sa te lupti tu sa-ti recuperezi 15%. Ce e clar e ca toate statele se lupta sa taxeze din ce in ce mai mult. Masura de fata e una din putinele care merg in sens contrar.

    De fapt mi se pare ca e o lege data in favoarea investitorilor, ca banuiesc ca nu se vor mai colecta aceleasi sume la buget. Ca investitorii sint probabil prieteni de partid asta-i o alta chestie.

    Nu ma intereseaza sa investesc in firme romanesti, la care managementul e de partid si lipseste siguranta investitiei (cadrul legal se poate schimba de la o zi la alta si in general in defavoarea investitorului) dar daca s-ar renunta la contributiile CASS si s-ar introduce o taxa mica pt detinere indelungata ar fi interesant.

  5. Cateva observatii:
    – din cate inteleg se impoziteaza castigul (nu valoarea tranzactiei , e OK pana aici) lunar fara a mai tine cont de pierderi (asta nu mai e OK o luna poti fi pe plus, doua pe minus), ba mai mult dispare „creditul fiscal”, acele pierderi reportate din anii anteriori ( asa se face si in activitatea unei firme „normale”) care fac, uneori, ca acel 10% pe un castig net corectat cu pierdrerile acumulate in ultimii 5 ani (parca 5, nu sunt sigur) sa fie mai mic ca un 3% sau chiar 1%, dar fara reportare. Altfel spus poti sa ai surpriza ca 3% sa fie mai mare ca un 10% :P
    E cu dus si-ntors, cand bursa merge bine e OK, castigi si platesti impozit mai mic, cand merge nasol platesti pe tranzactiile castigatoare desi pe ansamblu poti fi pe minus. Cei care au trecut prin „prabuselnite” sau stagnari stiu ce vreau sa spun, faptul ca tranzactionezi pe bursa nu te face automat nici bogat nici etern pe plus :P Acum suntem pe un trend up ( nici ala foarte vanos), care va mai tine o vreme, cand „intoarce’ ce facem? Schimbam modificarea?
    -da, o problema mare o avem cu brokerii, comisioane imense nu doar pe tranzactiii, uneori chiar pe valoarea portofoliului, chiar daca nu tranzactionezi nimic. Asta e o pedica imensa si, dupa mine ar trebui eliminata aceasta practica descurajanta. Nu poti forta un investitor sa traduiasca fara semnal, doar ca sa faca un anumit rulaj etc. Mi se pare imoral :P
    – uneori sunt conditii aberante la deschiderea unui cont on line, caz concret, un broker maricel( poate mai multi au acest obicei ciudat, asta e un un eveniment trait de mine) cere selfie-uri cu buletinul, sa ti se vada fata si buletinul in clar, poti sa-i trimiti extras de portofoliu, rulaj sau alte date pe care nu le-ai spune nici lui D-zeu, tot degeaba…selfieul trebuie sa fie clar, altfel nu ti se deschide cont! Ti se face o lehamite…phaaaaa
    -platformele sunt de toata jena, greoaie, neprietenoase, fara instrumente de analiza sau istoric pe mai multi ani, e suficient sa compari batrana si foarte buna MT4 cu orice platforma de la noi si iti vine sa fugi rupand pamantul. Poate ca impunerea unor conditii de performanta a platformelor (da, nu e ieftin sa ai o platforma buna, dar nici sa te ia scarba cand te loghezi la „rapandula:) ar face ma mult ca toata poliloghia asta.
    – utilizarea unui cont comun pentru diverse piete poate ca ar ajuta. Ai nevoie de un aport minim ptr actiuni BVB, altul ptr CFD-uri, sa zicem, altul ptr Forex. Si nici nu le gasesti pe toate impreuna, ai nevoie de mai muklti brokeri, adesea de afar. Faceti oa naliza pe ce ofera brokerii din Polonia, de ex si ce ofera ai nostri. Ca sa nu mai vorbim de alte piete.
    Bun, teoretic ar trebui sa ai de unde alege, chestia e ca nu ai, sunt putini brokeri, platforme nasoale , oamenii cam cu cozile pe sus sau executanti ca robotii, eu am experiente nu tocmai placute, nu am gasit nimic decent si stau cu actiunile la Depozitar ptr ptr ca nu gasesc nimic decent. Si nici proiectula asta nu pare sa rezolve nimic, au mai fost impozite diferite fctie de perioada de detinere si nu s-a intamplat nico minune :P

  6. Este foarte logic un impozit regresiv. Pentru că tot o persoană ești, nu poți beneneficia de 10 ori mai mult de bunurile publice. E logic și normal ca la un moment dat să nu mai tot pui în găleata comună, când ai pus destul.

    • In logica impozitului nu e nici o logica. Statul are intotdeauna nevoie de multi bani si-i ia din impozite, fie fumarit, tigari, drumerit etc. Cind totusi, vede ca gradul de jecmanit omoara vaca care dadea lapte, daca vede, ca cei mai multi politicieni nu vad, mai da drumul un pic la lat.
      Impozitele nu sunt facute pt a fi drepte…

    • E ? Chiar asa ? pentru că tot o persoană ești, nu poți beneneficia de 10 ori mai mult de bunurile publice.
      Deci , eu neavand masina si nici bicleta rog a fi scutit de X din impozt ca nnu am nevoie nici de autistrada, pista de biciclete samd.

      Si mai rog a fi scuatu de sustione invatamantul public care prpduce cam ce zicea Basescu!!!

      So p[ot continia..
      Adervarul este ca in gnl un bogat profita mai mult.
      Isi ia Ferrari si are nevoie de autostrada.
      Tot pe autostrada poate si sa castige bani buni ptr ca are companie de transport …. auto. Baba Safta din creirii muntilor nu are nevoie nici de asfalt ….
      Unu care are firma are nevoie de personal… alfabetizat. Pe bani publici!
      Voua vi se pare normal sa avem IT isti si industrie IT. Nu! E anormal! Ca a fost inceputa de comunisti pe bani publici!

      • Baba Safta din munti, cind e bolnava, poate fi spitalizata, operata etc. poate profita mai mult decit proprietarul Fereriului care e sanatos. Nu mai pun la socoteala ca Proprietarul Ferariului plateste impozit pe masina, pe benzina, pe reparatii, plus asigurari.
        Firma care foloseste ITisti plateste impozit, atit pe cistig cit si salariile sunt impozitate. Oamenii educati sunt averea unei tari, acestia nu sunt numai sclavii unor firme, cum incerci tu sa sugerezi.
        Bizoane ai inceput sa o iei tare pe carari comuniste!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vlad Druță
Vlad Druța este avocat specializat în fuziuni și achiziții și lucreză în Londra pentru o importantă casă de avocatură americană. A absolvit Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca în 2016, ca șef de promoție, iar în 2020 a absolvit un master în drept la Harvard Law School, ca bursier Fulbright și HLSAE. A publicat articole de specialitate în Revista Română de Drept Privat și în ITA in Review, revista Institute for Transnational Arbitration. În 2020, articolul său, “Host state ratification of illegal conduct”, a câștigat concursul anual de lucrări organizat de Young ITA, organizație afiliată Institute for Transnational Arbitration.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Cât costă viața ta? Ar trebui statul să plătească despăgubiri pentru decedații de Covid?

După ce mor 4-500 de oameni pe zi în timp de pace, iar România este astăzi pe locul 10 la număr de...

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro