vineri, martie 29, 2024

Ce înseamnă să fii pesedist

I.

În sfârșit, au reușit ceea ce își doresc de atâția ani: au votat în întregime legile anti-justiție pe care și le doresc cu disperare.

Trăiesc cu toții, colectiv și (vorba tovarășului Iliescu) sinergic, un sentiment ciudat, un cocteil emoțional sofisticat și bizar, pe care nu prea știu să-l gestioneze: un amestec de euforie și disperare, de entuziasm și nevroză. Sunt, de atâta vreme, foarte aproape de a obține totul: au un partid-mamut, dominând autoritarist Parlamentul, au un guvern-plastilină de o docilitate deja mitologică, au capturat aproape toate instituțiile esențiale ale statului, au o mașinărie de propagandă față de care Pravda sovietică e un monument de obiectivitate – și, cu toate astea, nu reușesc să obțină definitiv ceea ce vor. Sunt la un pas de victoria finală – dar sunt aici deja de ani întregi. E numai un pas – dar ceva de neînțeles pentru ei face ca pasul ăsta să fie un întreg maraton, să se dilate până la a deveni de nestrăbătut.

Sunt la fel de frustrați ca și noi. Au, ca și noi, senzația că le scapă totul printre degete. Cu o singură diferență: ei se simt atotputernici – și descoperă iritați, de atâția ani, cât sunt de slabi. Noi ne credem slabi, nu înțelegem prea bine ce fel de forță pot genera corpurile noastre pașnice din străzi și piețe – și descoperim, uimiți și neîncrezători, că împreună construim un fel de forță care e mult mai mult decât suma noastră cumulată.

O știm deja din Originea speciilor, de aproape 160 de ani: toate formele de viață care s-au crezut atotputernice au dispărut. Iar învingătoare au fost cele slabe, care și-au descoperit un fel de forță bizară, care a fost întodeauna mai mult decât suma corpurilor lor cumulate.

II.

Și-au votat, așadar, legile la care au visat ani în șir. Și-au votat, de fapt, legile care sunt corelativul obiectiv al formei lor mentale. Citind legile astea, vedem de fapt cum arată imaginarul pesedist, sentimentul pesedist al ființei, cum se raportează ființa numită pesedist la restul formelor de existență similare lui.

Citind legile astea, vedem cu ochii noștri ce înseamnă să fii pesedist. Cum crede ființa umană pesedistă că e firesc să se raporteze la celelalte ființe care compun parcul uman.

Ei bine, a fi pesedist înseamnă a admite cu inima ușoară că, prin comparație cu tine, persoanele ucise sau rănite sau agresate nu contează. Că trauma lor nu contează. Că, pentru a ajuta ființa pesedistă infractoare să scape de procurori, e oricând acceptabil să elimini probele video care-i probează infracțiunea. Chiar dacă asta înseamnă, printre altele, că persoanele ucise sau rănite sau agresate în infracțiuni surprinse de camere video vor pierde orice posibilitate de a se apăra. Pentru ființa pesedistă, trauma lor și posibilitatea de a li se face dreptate pur și simplu nu contează. Fiindcă, pentru ființa pesedistă, toate celelalte forme de viață umană îi sunt în mod natural inferioare.

A fi pesedist înseamnă apoi că, prin comparație cu tine, copiii violați nu contează. Pentru a ajuta ființa pesedistă infractoare să intimideze procurorii, e oricând acceptabil să dea infractorului posibilitatea să asiste la mărturia victimei. Chiar dacă asta înseamnă că un violator de copii va putea obliga copilul să depună mărturie în prezența lui. Pentru pesedist, trauma copilului e neglijabilă prin comparație cu sine, cu apoteoza umană pesedistă. Toți copiii violați din România la un loc nu fac cât un infractor pesedist dispus să scape de pușcărie.

A fi pesedist înseamnă apoi să faci legi care să te scape pe tine – chiar dacă, prin aceeași lege, scapă toți traficanții de persoane. Toate persoanele traficate din România la un loc nu valorează, din punctul pesedist de vedere, cât un camarad pesedist care scapă de pușcărie.

A fi pesedist înseamnă a anula, cu inima ușoară, toate crimele pesediste. Tot ceea ce camarazii tăi de partid au comis sub raport infracțional se cuvine de îndată anulat ca infracțiune. Toate victimele tuturor infracțiunilor din România la un loc nu valorează cât  fundul celui mai neînsemnat pesedist care scapă de pușcărie.

A fi pesedist înseamnă, de fapt, a fi transcendent în raport cu tot restul ființelor din parcul uman. Toate abuzurile la care au fost supuși, toate traumele lor, toată suferința lor – luate dimpreună, nu valorează nimic prin comparație cu ființa pesedistă.

A fi pesedist înseamnă a trata pe toți ceilalți membri ai parcului uman drept sub-oameni. Șobolani, putori, răgălii, cetățeni cu venin – orice, dar nu oameni. Numai pesedistul e cu adevărat ființă umană – prin urmare, suferința și traumele și abuzurile suferite de ceilalți sunt cu totul neînsemnate. Neglijabile. Anulabile prin legi nou inventate. Desființabile cât mai rapid.

A fi pesedist înseamnă a fi convins că, prin raport cu tine, orice altă ființă umană e oricând neglijabilă. Iar legile care o protejează, oricând desființabile.

Fiindcă numai tu, pesedistul, ești pe deplin om. Iar restul ființelor (victime ale violului, ale pedofiliei, ale traficului de persoane, ale abuzului în serviciu) nu contează nici cât un fir de păr din mustața ta pesedistă.

III.

Asta e forma mentală a pesedistului. E dispus, fără nici un fel de complicații interioare, să sacrifice protecția legală a celorlaltor ființe non-pesediste pentru ca lui să îi fie bine. Ba chiar încearcă, de câțiva ani în șir, să facă asta. Cu energie, cu obstinație, cu fanatism, convins că i se cuvine.

Și, spre uimirea și exasperarea lui, nu reușește.

Anul trecut, la început de februarie, au fost extraordinar de aproape de victorie. Erau aproape beți de fericire, se vedea asta limpede: toate studiourile TV prin care și plimbau ființa lor pesedistă supraumană erau năclăite de un extaz pe care nu făceau nici cel mai mic efort să-l camufleze. Câștigaseră; deveniseră transcendenți; își trăiau, prin urmare, extaziați transcendența nou-nouță.

Și, deodată, fără să priceapă prea bine cum, totul s-a năruit. În textul ordonanței au apărut, ca de niciunde, zece zile fatale care le amânau transcendența. În aceste zece zile, poporul non-pesedist & sub-uman s-a trezit. A reacționat strada. Masiv, enorm, ca nicicând în ultimii douăzeci de ani. A reacționat președintele. Apoi, ICCJ. Apoi, CSM. Au venit presiunile occidentale. Și, încet-încet, transcendența lor s-a dus tot mai departe de ei.

Acum, din ea a mai rămas doar un miraj. Strada a obosit, nu mai reacționează masiv, ca acum un an și jumătate. În schimb, instituțiile au învățat să reacționeze. – și o fac rapid, prompt, făcând sistem una cu cealaltă. Sunt mult mai ferme decât în februarie și martie trecut. Occidentul apasă și el tot mai ferm butoanele de damage control. CCR, așa captiv cum e, a fost nevoit să respingă una câte una aberațiile toxice din legile Justiției (nu toate, au mai rămas câteva care trebuie corectate cât mai rapid – dar majoritatea, oricum). Nici măcar acum, în iulie, legile Justiției votate în decembrie nu sunt încă în vigoare, Iar când vor intra, o vor face într-o formă mult atenuată, mult îmblânzită, aproape inutilă pentru interesele ființei pesediste.

Așa se va întâmpla și cu legile penale: când vor intra în vigoare, peste șase sau șapte sau opt luni, o vor face într-o formă mult atenuată față de barbariile de acum. Și ce se va obține va fi, din nou, prea puțin și prea târziu pentru ființa pesedistă. Cei mai vicleni dintre ei, cu Liviu Dragnea în frunte, au început deja să înțeleagă asta. O și spun fățiș: fără ordonanță de urgență, nu pot câștiga. Fără suspendare a președintelui, cu interimarul trecând legile samavolnic, nu pot câștiga. Și, cum partenerii de coaliție nu vor OUG și suspendare, transcedența pesedistă în raport cu legile și cu semenii e un miraj tot mai incorporal, tot mai îndepărtat, tot mai de neatins.

IV.

A călca, cu orice preț, pe ceilalți în picioare, dacă binele tău o cere – asta înseamnă să fii pesedist.

A încerca să devii transcendent în raport cu legile și cu semenii tăi – asta înseamnă să fii pesedist.

A avea aproape totul, și a fi dispus să distrugi totul ca să ai totul – asta înseamnă să fii pesedist.

Au aproape totul. Și sunt foarte aproape de a deveni nimic. Fiindcă cei fără putere n-au fost dispuși să le cedeze toată puterea. Și nici nu vor fi. Fiindcă ceea ce le-a lipsit, și ceea ce avem noi, ființele non-pesediste (adică solidaritate, empatie, atenție la celălalt), sunt lucruri mai puternice decât toate armele lor distructive.

Vom câștiga, să nu vă îndoiți. Se vede cel mai limpede din disperarea lor: nu pot crede că ei, ființele transcendente, sunt pe cale să piardă în confruntarea cu sub-oamenii blânzi și inofensivi. Nu vor înțelege niciodată că empatia și solidaritatea nu pot fi abolite prin lege.

Iar ceea ce nu pot ei aboli prin lege – ei bine, exact aceste lucruri sunt cele care ne-au ajutat să-i învingem.

Dar trebuie să nu fii pesedist ca să poți înțelege asta.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. ALIN TEODORESCU, MINTI MAI MULT DECAT DRAGNEA. AI SPUS CA IN PSD MAJORITATEA SUNT OAMENI CINSTITI. DRAGNEA E ATAT DE SUS FATA DE EI…
    ALIN TEODORESCU, ESTI MEMBRU PSD NU?

  2. Este un pas infinitezilml dar enorm in acelasi timp pe care in consecinta IIIT-16 din Euclid nu-l pot trece . Nu-i lasa geometria si legile ei nemuritoare.

  3. Cred că onorabilul domn Coriolan Drăg. are dreptate. Știm cu cine avem de a face, dacă o dăm iar în bălării cu copiii violați puși să facă reconstituirea faptei cădem în ridicolul #Me Too, unde diverse babe își aduc aminte că au fost violate acum 30 de ani de către milionari și vedete după ce ieșeau dintr-un jacuzzi în care își petrecuseră seara cu ei la o audiție pentru un rol la Hollywood. Treaba este cum facem ca să-i trimitem pe idioții de la putere înapoi la ei în sat sau prin pușcării și mai ales cum ne pregătim pentru ce va veni, pentru că mi-e teamă și de băieții educați și stilați care vorbesc frumos și dau din pix redevențe, facilități, scutiri de taxe și amnistii fiscale ”ca să nu fugă investitorii”. Ultima a fost pentru dezvoltatorii imobiliari, pentru tranzacțiile realizate până la 1 ianuarie 2017, unde mitocanii de la putere s-au înfrățit cu băieții școliți și competenți ai opoziției pentru a da o gură de oxigen bieților dezvoltatori imobiliari asupriți de taxe și impozite. Nu mai vreau președinte jucător, legiuitori conectați la interesele sistemului financiar-bancar, piață liberă reglementată astfel încît toate prețurile să crească la noi și să scadă la ei, securitate națională care pentru a lupta cu amenințări terorist-hibrid-asimetrice trebuie să-mi cotrobăie prin calculator, să-mi asculte telefoanele pe banii mei și să se înmulțească precum iepurii. Aș vrea să-mi permit luxul democrației, să nu mai fiu făcut puturos de niște politicieni care nu știu să înoade două ațe fără să-și prindă deștu’ sau niște hipsteri pe care i-a luat valul făcînd afișe de partid să-mi spună că sînt decrețel spălat pe creier. Ia vedeți cum trebuie să mai lucrați la chestiile astea, cum faceți ca să îmbunătățiți programul lui Orban care zice că salariul minim pe economie trebuie redus in cea mai săracă țară din UE, cum îl mai potoliți pe tomacul care vrea o lege care să pedepsească antiromânismul, etc. Ca să știm și noi cu cine votăm, că de fiecare dată, după ce-am scăpat de dracu’, am dat de fratili lui.

    • Capitolul V – ”totusi cel putin 35 de procente a orice alegeri” si Capitolul VI ”Insa niciodata mai mult de 49% la prezidentiale” sunt cele doua capitole esentiale care lipsesc

    • „dacă o dăm iar în bălării …”

      Păi, tocmai domnia-sa , „onorabilul domn Coriolan Drăg.” cu multă grație „o dă în bălării”, cu marxismul și euroscepticismul, într-un articol în care este vorba despre faptul că suntem cetățenii unui stat de tip mafiot a cărui arhitectură politică și juridică a fost configurată de cleptocrația care ne guvernează. În context, pare mai degrabă că domnia-sa dorește schimbarea subiectului discuției pentru a nu-i deranja pe mult-iubiții și stimații membri PSD-ALDE-UDMR din activitatea infracțională pe care o desfășoară.

  4. Multumesc din suflet pentru articol. Sunt sigura ca vom castiga. Empatia, adevarul, bunatatea, sunt „the law”.
    Cum spunea cineva, oamenii trebuie sa traiasca in spiritul LEGII… in spiritul acelor valori care sprijina viata si care nu sunt minciuna si ura care-i devoreaza pe pesedisti… ii va „pulveriza” cum le-a si spus o cucuvea.

    • Frumos spus: „oamenii trebuie sa traiasca in spiritul LEGII…”
      Credeti ca ar fi inutil sa i-o spuneti si celui ce spune ca o sentinta judecatoreasca, definitiva si irevocabila, este „un banal act administrativ”? celui care a fost dovedit de instante ca nu erau meditatii, ci acte false? ori celui care, din cel mai inalt post al tarii refuza sa respecte o decizie CCR? decizie care e general obligatorie si, vorba presedintelui Comisiei de la Venetia, trebuie implementata.
      Ii spuneti? credeti ca nici el nu e mai presus de lege?
      Ii mai puteti spune ca a pierdut ocazia constitutionala de a-i inlatura de la guvernare, acordindu-le inca si inca o sansa

      • Eu credeam ca s-a inteles ca ei nu mai au si nu le-a mai acordat nimeni nici o sansa si ca in ciuda naturii pielii lor mostenite, in ciuda celor noua trasaturi mostenite: răutate, înşelăciune, incitare, dezlănţuirea drojdiei societăţii, spionaj, jaf, luptă, eliminare şi control, pesedistii traiesc într-o stare perpetuă de frică de moarte, frica de “solidaritate, empatie, atenție la celălalt”… “lucruri mai puternice decât toate armele lor distructive”.
        Observati va rog cum in timp ce tes zvonuri si fabrica minciuni, fac tot ce le sta in putere pentru a bloca scurgerea de informatii si realizati va rog ca producerea de minciuni, tolerarea minciunilor şi considerarea minciunilor drept fundament nu a fost, nu este si nu va deveni niciodata un stil de viaţă pentru poporul roman, ci vom “iesi din orice impas”, cum spunea si Tutea de “neamul asta al nostru”, “ca nu ma indoiesc ca virtutile il scot din impas. Asta e certitudinea mea.”

  5. Daca esti psd-ist te afli intr-una din urmatoarele situatii: ori esti prost, da’ prost bine, nu doar superficial prost, ori esti ticalos.

  6. Domnule Vancu, e reconfortant sa citesti un text ca al dumneavoastra. Totusi, imediat realitatea neagra acopera orice umbra de optimism. Ceata ticalosilor trece totul sub tavalug. Acum nu mai au nici o limita. Presedintele, in care ne-am pus multa speranta, a stat o buna bucata de vreme ca hipnotizat de cobra. Doar cu cuvinte din astea „e revoltator”, „festivalul penalilor”, „o sa atacam la Curtea Constitutionala”, nu se rezolva mare lucru. Serviciul care se ocupa cu „contracararea acțiunilor care sunt de natură să lezeze siguranța național” (am citat din statut), sta intr-un suspect imobilism de frica sa nu fie aratat cu degetul de catre ticalosi. Or, ceea ce se intimpla in zilele noastre nu e altceva decit o maxima vulnerabilizare a tarii si un atac la siguranta nationala. Coalitia banditilor a facut mult rau tarii si nu da semne ca o sa se opreasca.
    Intr-un scenariu optimist, PSD ar trebui sa faca implozie si sa vina alegerile anticipate. Dar nu putem sa schimbam poporul. Ticalosii se vor bate cu caramida in piept ca au marit salariile, pensiile, etc. si vor fi votati din nou.
    Ma asteptam ca la nivel de presedintie sa fie formata o celula de criza, cu anticipari ale evenimentelor, cu strategii de contracarare si de blocare in timp. Dar, imi aduc aminte de proiectul „Romania educata”, de care nu s-a mai auzit nimic, si imi dispare orice urma de optimism.
    In mod normal, gestul celor de la Cluj, care si-au asteptat parlamentarii la aeroport, arfi trebuit sa fie preluat de oamenii normali din toate judetele tarii. Cei 167 care au votat miercuri ar trebui huiduiti si bruftuluiti oriunde se duc, sa ajunga sa nu mai scoata capul din casa.
    Dar e vacanta, sint meciuri iar lehamitea e mare. Iar pesedistii stiu asta si actioneaza ca atare.

    • As indrazni sa afirm ca Iohannis a facut ceea ce putea face. Si sunt convins ca analizeaza cele cateva variante de evolutie a evenimetelor cu consilierii sai. Numai ca puterile presedintelui sunt limitate (si cred ca este preferabil asa decat sa fi avut o republica prezidentiala si sa ne trezim cu vreun Erdogan mai devreme sau mai tarziu). Serviciile nu prea au deschisa o cale legala pentru a actiona in asemenea situatii. Alte institutii au actionat atat cat pueau s-o faca – prin atentionari publice si contestatii la CCR.
      Ramanem noi, societatea civila. Si se apropie momentul cand va trebui sa demonstram si noi ca ne pasa. In iarna anului trecut a existat o mica strategie a manifestatiilor premergatoare OUG 13: decat sa iasa mai putini oameni in fiecare zi, mai bine o singura manifestatie convingatoare pe saptamana. Cred ca o stratgie asemanatoare ar trebui sa existe si acum: nu trebuie sa iesim in fiecare zi, dar trebuie ca atunci cand ne adunam, sa fim intr-adevar multi ! Imi pare rau, spre exemplu, ca in ziua votarii motiunii de cenzura nu si-au facut timp sa ajunga in Parcul Izvor mai multi bucuresteni. In conditiile in care erau oameni care venisera din tara (Gorjul mi-a atras atentia). Urmatoarea data importanta este 10 august. Desigur, daca pana atunci nu-l suspenda pe Iohannis… Haideti, curaj, sa ne invingem comoditatea !

      • Sunt la fel de convins ca si dumneavoastra, sunt convins ca Iohannis nu a facut tot ce se putea face si nu a facut-o de multe ori. S-a „grabit” sa strige sus si tare ca el nu este si nu va fi un presedinte-jucator, incat s-a vazut nevoit sa si aplice ceea ce a „propovaduit”. Ori cu borfasii nu ai cum sa nu fii un presedinte-jucator. Strategia lui a fost gresita.

        Si nu uit (printre altele) nici cu cata usurinta a promulgat legea alegerilor locale (legea prevede un singur tur de alegeri). Si sunt multe la care Iohannis putea sa faca mai mult.

      • Serviciile nu au ce?? Doamna, serviciile in tara cu cei mai multi tablagii la mia de civili au nu numai cai legale, ci si banii si datoria de a interveni. SRI are o diviziune economica, pai aia trebuiau sa prinda afacerea Belina atunci cand a fost facuta. Ca exemplu. Ganditi-va un pic la banii din impozite care merg la servicii, si nici o magarie de mega-proportii gen Belina si multe altele cel putin la fel de rele nu au fost identificate. Inchideti ochii si intrebati-va, in ultimii jde ani, de unde am aflat de mega-matrapazlacurile dambovitene? Pai, din presa, de la Tolontan (love you, man), de la Rise Project etc. In cate cazuri s-a spus ‘ei, si aici au intervenit Bonzii de la SRI si s-a rezolvat treaba, aia raii sunt dupe gratii’?

  7. De multă vreme nu am mai citit un articol atât de romantic. Sper ca autorul să nu se supere dacă îi propun să ne dăm un pas înapoi și să facem împreună un exercițiu de imagine…sau de imaginație…Nici eu nu mai știu cum este corect, dar pe parcurs poate ne vom da seama.

    Să presupunem că PSD nu este o formațiune politică, așa cum crede autorul, ci un grup care reprezintă oameni răi, mai precis, infractori din țară și străinătate (pentru că „cei mari” sunt „cetățeni ai Terrei”, adică internaționali), al căror scop este exclusiv acumularea de bogăție prin orice mijloace, mai ales necinstite. Pentru că îndeobște cu asta se ocupă oamenii răi.

    Să presupunem, de asemenea, că pentru atingerea obiectivului „oamenii răi”, să le zicem spre exemplu oligarhi, sunt dispuși să aloce resurse ( practic, să investească în vederea obținerii unui profit ulterior) pentru ca marionetele lor să ajungă „democratic”, adică prin vot popular, în organele de conducere ale României (investițiile pot fi de la „stimularea” magistraților, pănă la marketing politic prin mass-media, ori mici și șepci la Căcâna). Din aceste poziții, ei urmează să le promoveze interesele prin alocarea de resurse cu ajutorul unor contracte, concesiuni, adoptarea unor poziții internaționale favorabile oligarhilor etc., demersuri pentru care politicienii-marionete să fie recompensați.

    Politicile pe care le aplică grupul odată ajuns la putere (poate fi un partid, o coaliție etc.) ar urmări efectuarea de modificări legislative, ale arhitecturii statal-constituționale, ale societății în ansamblu, mergând până la instaurarea unui regim autoritar. Dar SINGURUL scop ar fi acela al extragerii resurselor în interesul oligarhilor.

    Acum, domnule Radu Vancu, pentru a considera că am întreprins deopotrivă un exercițiu de imagine și unul de imaginație, considerați, vă rog, că acel grup, dacă ar trebui să poarte un nume, ar putea fi numit PSD-ALDE (dar cu ramificații în mai toate partidele). Restul, este balet televizat.

  8. „Cântarea României” a îmbătat „patrioții români” până în cabina de vot 16.12.2016?

    „ o fi pâinea cât de rea, to mai dulce mi se pare când o știu din țara mea”
    imnul PSDist exprimă „continuitatea” seculară (securiștii patrioți)?
    Totul e permis politic, juridic, economic pentru cei de la cârma dâmbovițeană: ieri, azi și mâine?
    “My country, right or wrong; if right, to be kept right; and if wrong, to be set right.”
    (1871 …Carl Schurz’s speech was received with a deafening applause from the gallery, and this speech established Carl Schurz as one of the foremost and distinguished orators of the Senate).

    …”… ….. A călca, cu orice preț, pe ceilalți în picioare, dacă binele tău o cere – asta înseamnă să fii pesedist.
    A încerca să devii transcendent în raport cu legile și cu semenii tăi – asta înseamnă să fii pesedist.
    A avea aproape totul, și a fi dispus să distrugi totul ca să ai totul – asta înseamnă să fii pesedist.
    Au aproape totul. Și sunt foarte aproape de a deveni nimic. Fiindcă cei fără putere n-au fost dispuși să le cedeze toată puterea. Și nici nu vor fi. Fiindcă ceea ce le-a lipsit, și ceea ce avem noi, ființele non-pesediste (adică solidaritate, empatie, atenție la celălalt), sunt lucruri mai puternice decât toate armele lor distructive.
    Vom câștiga, să nu vă îndoiți. … „……….

    Sălbăticia cu care PSDiștii își impun azi mârșăviile politice, juridice, economice îi surprinde pe mulți?
    Cu care lozici PSDiste va fi îmbătat electoratul „patriotic românesc” 2019/2020?
    Aceleași lozinci petriortarde cu colaborarea academiei, a istoricilor, a „oligarhilor patrioți”, a „penalilor patrioți” până la bicentenar?

    Competența, responsabilitate, performanța, fleacuri „străine- antiromânești”?
    Tăriceanu: fiecare în ograda lui…. naționalism etnicist izolaționist ieri azi și mâine?

  9. Cu alte cuvine a fi pesedist inseamna sa fii psihopat, sociopat. Marii criminali sociopati si psihopati – niste baieti de gasca pana la urma, cu un singur defect: nu au empatie fata de ceilalti, nu simt regretul, nu ii intereseaza decat propria persoana. Cati ati auzit regretand ca l-au votat pe Iliescu ?

    Asta inseamna PSD-ist si, ca sa o spunem clar, votantii lor sunt la fel: se bucura la 50 de lei luati cu japca de la tot mai putinii care muncesc pe aici fara sa le pese ca in ritmul asta nu vor mai ramane oameni dispusi sa munceasca „pe bune” si ca la nivelul investitiilor se vede clar ca nu mai putem face nimic. Nu ca mi-ar fi rusine cu ceilalti votanti, non-PSDisti, efectele pe care le produce un popor de sociopati il vezi la tot pasul, gunoaie aruncate, masini parcate in dispret, samd.

    Ce vreau sa zic e ca de la PCR incoace, poate dinainte, nu stiu, acesti oameni traiesc in principal cu un sentiment ca li se cuvine, ca desi nu se gandesc la studii si la ce pot face, ei cred ca statul ar trebui sa le dea mult mai mult. Si ca doar niste conducatori „rai” nu le dau lor pensii, salarii, samd. Cum vine unul si le taie, gen Basescu, il demonizeaza, pe de alta parte, altul care le promite, primeste incredere oarba, indiferent ca e un infractor certat cu limba romana.

  10. Hai ma, mai lasa-ma. Chiar nu intelegi ca votez cu PSD? Caci voi nu meritati sa conduceti tara ? Astia sunteti tovarasi, urmasii comunistilor… doar ca incompetenti. Toti astia de dreapta sa plece din tara si sa fie servitori pe unde merg, nu ne mai plictisiti cu prezenta.

  11. As fi preferat sa nu imi autorizati ultimul meu coment. Puii mei….Degeaba mai vin cu explicatii acum. Cine ma mai crede ca nu sunt un fan al PSD-ului?

  12. Stii cum se reciteste textul asta dupa „end of May” 2019? Nu Theresa… ci Mai-ul pitoresc, adica ..luna, nu ce conduce madam Dan. Altfel se reciteste… poti arunca si un zambet :). Sempre …genial….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Vancu
Radu Vancu
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, prozator, eseist și traducător. Profesor dr. habil. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Redactor-șef al revistei "Transilvania". Fost președinte al PEN România (2019-2023). Redactor al revistei „Poesis internațional”. Membru al Grupului pentru Dialog Social. A publicat peste 20 de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound ("Opera poetică", volumele I și II, Humanitas; ediție îngrijită de H.-R. Patapievici), din William Butler Yeats (tot pentru editura Humanitas) și din John Berryman ("Cântece vis", Casa de editură Max Blecher, 2013). A editat, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Marius Chivu și Claudiu Komartin, antologii literare pe diverse teme. A îngrijit ediții din opera lui Alexandru Macedonski, Emil Brumaru și Alexandru Mușina. Ultima carte publicată este "Kaddish" (Casa de editură Max Blecher, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro