vineri, martie 29, 2024

Ce interese se află în spatele scandalului legat de clasa pregătitoare?

UPDATE. Dincolo de pasiuni, interese, atacuri suburbane, in general stopate, (cele pe care le vedeti nu inseamna nimic pe langa acelea pe care nu le vedeti), un lucru am reusit. Sa adun peste 100 de comentarii, cu opinii diverse, sustinand interese diverse, care citite si analizate de cei care au puterea de a schimba ceva ii vor duce, poate, spre solutii favorabile celor mai multi dintre cetateni. Mai este clar un lucru. Nu exista solutie, lege, ordin de ministru, care sa multumeasca pe toata lumea.

Multumesc comentatorilor de buna credinta si bine intentionati, pentru opiniile expuse.

De ce atâtea pasiuni, procese, zeci de dezbateri la tv-uri, articole de ziar, interviuri,  energie consumată, demnă de o cauză mai nobilă?

La mijloc sunt interesele bogaților care locuiesc în Ilfov, Corbeanca, Pipera, Snagov, Mogosoaia si altele, care nu mai au siguranța că-și pot aduce odraslele la câteva școli supra solicitate: școala germană, școala 11 și alte cîteva, având renume de școli bune sau foarte bune.

De fapt, școlile sunt bune pentru că  sunt supramotivate cadrele didactice, prin cadourile și banii primiți de la părinți cu dare de mână, dacă și-au construit vile în preajma Bucureștiului. Peste salariile date de stat. Spre deosebire de acei părinți care locuiesc în apartamente modeste, dar în circumscripțiile școlilor vizate de bogați.  Acești „amărâți” trebuie eliminați din selecția pentru școlile bune. Acesta este obiectivul proceselor aflate pe rol.

Plătim acum prețul pentru salarizarea uniformă a cadrelor didactice, nu după performanță și rezultatele muncii. Dacă n-ar fi nevoie de „stimulentele” părinților,  (ilegale), mult mai multe școli ar fi devenit bune și foarte bune, prin salarizarea legată de performanță. Din toamnă intră în funcțiune și  finanțarea per capita, care urmează elevii și în învățământul obligatoriu privat și care va stimula școlile sa-și ridice standardele. Dacă nu vor sa rămână fără elevi. Oferta este mai mare decît cererea, în 2004 plecau 260.000 de absolvenți de clasa a VIII-a,   iar acum doar 200.000. S-a mai și construit între timp, au apărut și alte școli private, deci spații să primească toti elevii există. Dar nu în școlile supra solicitate.

Școlile care nu-și ridică calitatea în pregătirea elevilor, vor rămâne fără elevi, deci fara bani,  motivați să se ducă la școlile bune.

Părinții cu resurse financiare mari ar putea să preseze în direcția înființării unor școli private de calitate, aflate în zonele lor rezidențiale, evitând astfel și deplasarea odraslelor la distanțe mari în București. Care școli beneficiază de taxele și impozitele plătite de părinți prin faptul ca finanțarea de la stat urmează copilul, inclusiv în învățământul privat.

Ce au făcut și ce n-a făcut Ministerul și Inspectoratele Scolare?

  • Campania de lămurire a părinților și legislația secundară aferentă au fost declanșate după votarea bugetului de stat pe 2012, adică în luna ianuarie 2012, deși planuri de trecere la o astfel de structură există de prin anul 2000. Dacă bugetul de stat n-ar fi cuprins sumele aferente, probabil acțiunea nu s-ar fi declanșat.
  • Broșura cu toate datele lămuritoare pentru părinți a fost trimisă în toate școlile și grădinițele, astfel încât fiecare părinte să aibă acces gratuit la informații de primă mână.
  • A fost înființat un telefon verde, pentru fiecare județ, de la care se pot obține explicații.
  • Programa școlară va fi prezentată săptămâna aceasta, există timp suficient pentru asimilarea ei și pregătirea cadrelor didactice.
  • Inspectorii si directorii au asigurat că existe spații suficiente, prin scăderea populației școlare, prin relocarea cifrelor de școlarizare între școli, de toate aspectele se ocupă o Comisie Națională și Comisii Județene dedicate problemei.
  • Rămânerea copiilor în grădinițe, de doua sau trei ori în grupa mare, n-ar fi adus un plus de pregătire, gradinițele nu au, în general, cadre suficient calificate, mijloace de învățământ, directori și inspectori care să controleze procesul cu instrumentele aplicate școlilor generale.
  • Din banii prevăzuți în bugetul Ministerului sunt în curs de licitație și achiziție mobilier și mijloace de învățământ moderne.
  • Algoritmul de înscriere este informatizat și transparent, după fiecare etapă se afișează locurile rămase libere la toate școlile, astfel încât să fie redusă acțiunea pilelor, relațiilor, banilor, telefoanelor venite de sus, cum a fost în anii trecuți. Dacă sunt mai mulți candidați decât locuri, intră în funcțiune un set de criterii, generale și specifice, de asemeni cunoscute si afișate. Nu mai sunt posibile înscrierile multiple și aranjamentele pe sub masă. Am vrut transparență și acces echitabil la educație? Atunci de ce ne supără când, în sfârșit, le avem?
  • În algoritmul de înscriere prioritate au, cum este și normal, copiii care locuiesc în proximitatea școlii. Nu toată lumea are mașini, șoferi, valeți, să-și transporte odraslele zilnic, la distanțe mari de case. De la acest criteriu vine supărarea celor care au mașini, șoferi și valeți angajați.

Am scris aici și despre intenția opoziției, ajutată și de unele posturi tv, de a demoniza cu orice preț actuala putere. De data aceasta cu prețul destabilizării începutului de viață școlară a unor pici de 6-7 ani. Care n-au nicio vină că politicienii își scot ochii cu fiecare ocazie. Că în familiile lor se instalează panica, unde ne dăm copilul, dacă instanțele anulează Ordinul Ministrului?

De ce n-a început acțiunea aceasta mai devreme? Din motive de buget aprobat, apoi perioada de demonizare a deciziei ar fi fost și mai lungă, de luni de zile.  Opoziția amenință că, odată ajunsă la putere, va anula toate aceste măsuri „aberante”, urmând să ne întoarcem, unde? La fostele grădinițe? La pile, bani, telefoane, clientelă de partid nesătulă, care consideră că i se cuvin locurile la școlile așa zis bune?

Vom vedea la alegeri ce înțeleg românii, inclusiv din acest scandal.

Distribuie acest articol

179 COMENTARII

  1. si ce propui,cei cu posibilitati sa-si cumpere toti case in Dorobanti ca sa-si poata inscrie copii la scoala germana?!?! E aberant.

    • Sa-si mai infiinteze alte scoli germane, in cartiere rezidentiale. Finantarea pe elev merge si in privat. Ca doar n-o sa construiasca statul scoli germane in fiecare cartier rezidential. Pentru 10-20 de copii de varsta 6-7 ani

      • daca dumneavoastra ati fi fost un cadru didactic performant probabil ca liceul la care ati profesat ar fi fost asaltat de acei elevi care doreau sa faca din matematica o profesie… cand aceste lucruri va spune un profesor care in cariera lui didactica a fost formatorul unor elevi ce au excelat in materia ce a predat-o atunci scoala romaneasca va avea valoare.. cat timp vorbesc ilustrii necunoscuti… e cam tragic

      • De ce sa infiinteze parintii scoli particulare? Ce se intampla cu taxele pe care le platesc statului, mult peste media pe economie? Dintr-o data a devenit o vina ca muncesti mult si ai salariu pe masura? A devenit o culpa ca incerci sa dai copilului o educatie mai buna, si ca incerci sa obtii performanta din banii pe care ii platesti oricum? Asta e tara pe care o promovati? O tara in care omorati prin orice mijloace clasa medie, a carui singura obligatie se pare e sa finanteze bugetul de stat? Spuneti-mi si mie cand se va aplica chestia cu finantarea merge si la privat, pentru ca momentan nu se aplica!

        • Va mai explic o data. Finantarea urmeaza elevul se aplica din toamna. Ordinul cu pricina nu va opreste sa va dati copilul la orice scoala doriti. Dar dupa ce sunt prinsi acolo copiii din zona adiacenta si se aplica si niste criterii de departajare. Chiar sunt curios, ce anume din ordin nu va convine?

          • Suma pe cap de copil este in jur de 500 euro/an, din cite stiu. Taxa la o scoala particulara este 2.500-5.000 euro/an.
            Cu ce i-ar ajuta suma asta pe parintii care vor sa-si dea copii la scoala particulara? Scade suma de la 2.500 la 2.000 an?

            • Poate nu la toate scolile private sunt asa de mari taxele. Pana la urma, stiti care e definitia pretului corect: atunci cand marfa se vinde.

          • Nu nu …. pretul de 2.500 euro e cel mai mic pe care l-am gasit pe net. De ala de 10.000 euro nici nu vorbesc.
            Deci ideea ca parintii ( modesti ) sa se indrepte spre o scoala privata nu prea sta in picioare.
            Ca asa bineinteles ca mi-ar fi placut si mie sa-mi dau copilul la privat si sa mai suport doar o diferenta de max 500 euro/an. Ehe … cui nu i-ar fi convenit?

            • 2500 pe an, inseamna 250/luna, inteleg bine? Adica 1000 roni, nu este asa mare pentru doua salarii tepene. Adevarat, cine-si permite. Si statul si cetatenii sa concure la ridicarea calitatii in actualele scoli de stat. Nu este o problema chiar asa de insurmontabila, daca se gaseste motivatia cresterii calitatii, nu la comanda sau prin munca voluntara.

        • E simplu draga Carmen, si asa se intampla intampla in toate tarile civilizate, daca vrei educatie superioara fata de cea oferita de stat, apelezi la scoli particulare. Pe de alta parte poate tu iti permiti sa iti duci copilul la scoala la zeci de kilometri, dar altii nu, si poate sunt multumiti cu ce au in zona. E absurd sa obligi tu alti parinti sa isi duca la alte scoli la mare distanta fata de casa ca vrei tu sa invete copilul tau la o scoala mai speciala. Toate lumea plateste taxe (bun, nu chiar toata lumea, dar intelegi ideea), si toti trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi si e normal sa nu obligi copilul sa mearga kilometrii cand care scoala langa el.
          Si nu e o vina de a muncii mult si a avea un salariu pe masura. Dar tu ai ales sa stai in cucuietii din deal, cu avantajele si dezavantajele zonei, si daca muncesti suficient de mult si chiar vrei educatie speciala pentru copilul tau, nu vad unde e problema cu scoala particulara. A, ca tu si altii sunteti mai cu mot si va credeti mai speciali, asta e alta problema.

        • Eu nu contest legea, nu contest nici ce spuneti dvs ( inclusiv in articol ).
          Incerc sa-mi dau seama daca este viabila idea cu scoala particulara.
          Da 10 milioane pe luna e mult. Am avut copilul la gradi particulara 1 an, iar apoi l-am dat la stat. Pt ca a inceput sa se simta la buzunar. La stat, cu toate cadourile de rigoare si spagile aferente nu se ajunge la 10 mil.

          Deci ideea ca un parinte sa-si dea copilul la particulara si suma aia de 500 euro sa-l ajute cumva inca nu prea tine. Adica sa apara mai multe scoli particulare si astfel sa se creeze concurenta.
          Tb ca scolile de stat sa devina mai bune.

          • Da, pentru asta trebuie ca parintii sa se implice in CA ale scolilor, acum au posibilitatea asta si sa-si apere interesele, de acolo din interior. Sa parasim atitudinea pasiva, conform careia totul cade din cer. Conform legii profesorii nu mai au majoritate in CA. Parintii si reprezentantii cons. local pot face majoritate

  2. Dumneavoastra va puteti inchipui ca un parinte poate avea si interesul ca fiului ( ficei) sa ii asigure cel mai bun parcurs in viata inclusiv in ceea ce priveste scolarizarea? Eu o sa va rog ceva: sa imi spuneti unde gasiti dumneavoastra niste opinii ale unor specialisti in psihopedagogie ( pt copilul de varsta mica) ? Vorbiti des despre performanta in actul didactic dar niciodata nu faceti trimitere la propria dumneavoastra performanta in domeniu.. cati elevi olimpici ati creat? Sa fie oare de vina actuala Opozitie?.. cu siguranta!!! Este singurul dumneavoastra argument „forte”…

    • Draga Catalin,

      Daca doresti informatii despre psihopedagogia scolarului mic, despre specificul didacticii de la acesta varsta, despre clasa pregatitoare, despre calitatea in educatie, iti stau la dispozitie.

      Sa depasim acest tembelism romanesc actual de a contesta tot, asa, ab ititio!

      • Draga Ema,
        Atunci treci si spune care sunt avantajele clasei o pt copil! Pt ca asta trebuie facut si nu vorbarie fara rost. Daca nu imi explici care sunt avantajele clasei 0 nu te astepta ca o sa o cred doar pt ca o spune X.. cu logica mai greu?.. NU.. e usor cu vorbaria…

      • Draga Ema,
        Pt a promova un act care implica asemenea transformari este necesara o nota de fundamentare.. in acea nota de fundamentare se fac si trimiteri la studii de specialitate ( psihopedagogia scolarului de varsta mica) care vin sa justifice masurile luate.. cred ca ne facem ca nu intelegem: subiectul este in dezbatere publica dupa ce legea este in vigoare si nu in preambulul trimiterii acesteia catre legislativ ( adoptata cu asumare de rasp[undere)… daca se dezbatea si ieseau castigatori cei pro acum nu mai era atat de mult zgomot.

  3. Domnule Vlaston, pe langa faptul ca aveti un limbaj injurios la adresa copiilor si parintilor ce locuiesc in Ilfov, dovediti ca n-ati inteles nimic din legea educatiei, si din scandalul care exista acum. Nu as fi crezut in viata mea ca va puteti exprima intr-un asemenea mod. Adica un copil care locuieste in Ilfov si doreste sa invete in Bucuresti este „odrasla”? Pentru cultura dumneavoastra generala, vreau sa va aduc la cunostinta ca in Ilfov nu locuiesc numai „bogatani” (sa-i omoram cu pietre, nu?), si locuiesc si oameni normali, clasa medie pe care ar trebui s-o promovati, care platesc taxe imense la stat si care au dreptul la scoli de calitate. De ce „bogatanii” din Ilfov, care platesc taxe extrem de mari si pentru invatamnt si sanatate ar trebui sa se duca numai la privat? De ce n-au dreptul la sistemul de stat? Ati scris un articol in care infierati cu manie proletara o multime de oameni care muncesc din zori si pana in noapte si care tin o multime de amariti in carca prin taxele pe care le platesc statului. Astept scuzele dumneavoastra!

    • Scuze pentru ce? Ca nu inteleg. Am explicat, (nu infierat), interesele unora sa nu se aplice OM. Daca copilul din Ilfov gaseste loc la scoala dorita, pe locurile libere, dupa ocuparea acestora de catre copii din circumscriptie, totul este ok. Dv. ce sustineti, de fapt, ca nu inteleg?

      • Va mai explic eu o data, ca se pare ca nu intelegeti din prima. Copiii nu sunt „odrasle”, sunt copii. Scandalul nu se refera la clasa I, se refera la clasa 0. Finantarea urmeaza elevul se va aplica din toamna, dar nu exista absolut nici o garantie ca metodologia va exista si se va aplica. Ati facut o mare greseala ca ati bagat politica in viata de zi cu zi, asta e unul din motivele pentru care clasa mijlocie nu marticipa la vot; pentru ca ea nu e reprezentata de nimeni, si nu e aparata de nimeni. In felul acesta trebuie sa-si gaseasca propriile metode de a excela intr-o societate care ar face orice sa-i ia toti banii dar sa nu-i dea nimic in schimb. Dovada vie este in articolul dumneavoastra de azi.

        • Va explic si eu inca o data. Tot ce spuneti e corect, dar nu are nicio legatura cu ordinul in discutie. Ca sa va inteleg, spuneti-mi dv. cum ar fi fost corect si echitabil ordinul. Cu clasa mijlocie si cu votul, alta data. Daca doriti sa va pastrati copilul lal gradinitia, o puteti face, dar nu pierde copilul? Gradinitele pot intra in consortii cu scoli generala si infiinta si ele clase pregatitoare, daca, la limita, nu exista alte solutii de spatiu. Exista multe variante.

      • Scuzele sunt datorate pentru asta: „La mijloc sunt interesele bogaților care locuiesc în Ilfov, Corbeanca, Pipera, Snagov, Mogosoaia si altele, care nu mai au siguranța că-și pot aduce odraslele la câteva școli supra solicitate: școala germană, școala 11 și alte cîteva, având renume de școli bune sau foarte bune.”

        O asemenea mânie proletara fata de tinerii care si-au construit o cariera si si-au indeplinit visul de a avea o casa pe pamant – asumandu-si obligatiile si creditele aferente, cateodata pe 30 de ani, nu am mai vazut de pe vremea comunistilor. Si ei incitau la ura impotriva „burghezilor” asa cum articolul dumneavoastra incita la ura impotriva „bogatilor” din Ilfov.

        Daca a avea o casa in afara Bucurestiului, o casa construita cu efort si cu munca de 12 ore pe zi inseamna a fi „bogatas”, inseamna ca reperele va sunt bulversate complet.

        Ati fi putut sustine acelasi argument (copiii din circumscriptie sa aiba prioritate la scoala din apropiere) intr-un mod decent. Dar nu, ati intentionat sa atacati clasa de mijloc. Pentru asta trebuie sa va cereti scuze.

        • Nici dv. n-ati inteles. Interesele astea trebuie promovate transparent, nu cu plicul cu bani in buzunarul cui trebuie. Asta e discutia si motivatia ordinului in discutie. Daca va prefaceti ca nu intelegeti, problema dv.

          • Domnule Vlaston,

            Exista o vorba romaneasca: „Daca mai multi oameni iti spun ca esti beat, e bine sa te duci sa te culci”. Este stupefiant cum, la atatea mesaje pe care le primiti si prin care vi se reproseaza ca, prin epitetele pe care le-ati folosit in text, ati jignit atatia oameni, dumneavoastra le reprosati respectivilor ca n-au inteles. Ce n-au inteles? Ca i-ati numit „bogatasi”, care vor sa influenteze sistemul in interesul lor (pe care dvs. il vedeti) meschin, iar pe copiii lor, odrasle? De unde ati tras concluzia ca o familie care si-a vandut apartamentul din Bucuresti si ce mai avea si (foarte probabil), a mai contractat niste credite, pentru a-si construi o casa la tara, langa Bucuresti, asta fiind, de fapt, prototipul familiei care si-a construit casa in Ilfov, apartine musai clasei „bogatasilor”? Si de ce nu ar avea acestia, bogatasi sau nu, aceeasi sansa cu „nebogatasii” care locuiesc in Bucuresti, de a-si da copiii la scolile pe care le considera a fi cele mai bune?

            • De cand bogatasi este insultator? Sau odrasle, ce conotatie negativa are termenul? va faceti si dv. ca nu pricepeti. Am condamnat obiceiul, adanc impamantenit, de a rezolva cu spagi si pile. Acum nu mai merge, ca aplicatia informatica este transparenta, iar prioritatile sunt altele, nu pilele si banii. Sanse au, dar nu in locul celor din proximitatea scolilor. Aceastia au prima sansa, ce alt criteriu ati fi vazut? ca asa, acuze de astea gratuite, nu ma impresioneaza, indiferent cati comentatori isi pledeaza cauza.

        • Si eu ma consider clasa de mijloc, si eu am casa langa un oras mare si totusi nu ma simt deloc jignit de dl Vlaston, nici afectat negativ de noua lege a invatamantului (pentru ca eu nu dau spaga niciodata, dar absolut niciodata). Odrasla nu are nici o conotatie peiorativa cum insinuati, nu inteleg de unde revolta asta…

          • Si eu ma consider tot clasa de mijloc si locuiesc tot la limita unui mare oras.
            Il anunt pe domnul Vlaston, ca, statistic vorbind, bogatasii (conform dex) nu au parasit centrul orasului sau au plecat mult mai departe de zonele limitrofe, asa ca plasarea lor in zonele limitrofe ale Bucurestiului este eronata.
            De asemenea, il anunt ca Romania se intinde dincolo de judetul Ilfov. Toate marile orase au zone limitrofe, ocupate in proportie de clasa de mijloc, adica acei oameni, tineri in marea lor majoritate, care, contra indatorarii pe 20-30 de ani, au ales sa isi construiasca un viitor in Romania. Au facut aceasta alegere pentru pretul mai decent al locuintelor (comparativ cu orasele), pentru un confort sporit, si cu intentia de a avea o familie.
            Tristul adevar este ca in zonele nou construite infrastructura (drumuri, spitale, scoli) nu a tinut pasul cu extinderea imobiliara, ba chiar lipseste cu desavarsire.
            In aceste conditii, acei tineri care: Au ales sa ramana in Romania, Sunt suficient de performanti incat sa isi permita un credit pentru locuinta, Au facut copii constient de ceea ce fac, se vad acum nevoiti sa isi scolarizeze copiii in niste unitati de invatamant care nu fac fata exigentelor lor. Mi se pare absolut normal ca acesti parinti sa fie revoltati. In virtutea celor de mai sus, va rog sa imi permiteti editarea primului paragraf al acestui articol: „La mijloc sunt interesele tinerilor cu potential care locuiesc zonele limitrode ale marilor orase, care nu mai au siguranța că-și pot aduce odraslele la o scoala decenta.” Va multumesc, si sper ca peste 6 ani cand imi voi duce copilul la scoala sa pot sa ii ofer o educatie!

            • Exista si solutia sa va implicati in viata scolii de proximitate si sa o faceti sa functioneze eficient. Noi, romanii, prea asteptam sa ne pice totul din cer.

        • „La mijloc sunt interesele bogaților care locuiesc în Ilfov, Corbeanca, Pipera, Snagov, Mogosoaia si altele, care nu mai au siguranța că-și pot aduce odraslele la câteva școli supra solicitate: școala germană, școala 11 și alte cîteva, având renume de școli bune sau foarte bune.” – oare toti cei care locuiti in zonele mentionate va simtiti bogati? cred ca Dl Vlaston s-a referit la cei bogati nu la toata lumea. Incercati sa nu denaturati sensul discutiei. Si eu ma consider ca facand parte din clasa mijlocie dar nu ma simt vizat de acest text.

          regulile sunt clare si de bun simt :
          – copii din apropiere au intaietate – ce este anormal aici?
          – daca raman locuri libere, se pot ocupa de copii din alte zone pe criteriile stabilite.

          explicati-mi va rog ce este neclar. Sau doriti probabil ca intaietate sa aiba alti copii in functie de intelegerile dintre scoala si parinti ?

          este incredibil, dorim sa traim ca in tarile civilizate dar nu vrem schimbare in consecinta.

          • Este in adevar incredibil ce patima si ce discutii intense pe o problema relativ clara. Daca pe politicieni ii inteleg, oarecum, sa-si arunce in cap orice, cetatenii si comentatorii obisnuiti intra in jocul acesta aparent fara interese imediate. Ce se intampla cu noi?

    • Eu sunt de acord cu autorul articolului, cel putin din informatiile pe care le am. Clasa pregatitoare, clasa 0 mi se pare o idee buna, verificata in alte tari (deci nu o inventie romaneasca). Eventualele mici probleme logistice se vor rezolva cu siguranta dupa primul an, perioada de tranzitie la noul sistem e grea. Dar ca sa ajungi de la rau la bine, tranzitia e necesara.

      Apoi e inscrierea transparenta la scoli. Inteleg ca de fapt prevederile cu prioritatea celor are locuiesc langa scoli existau si in vechea lege dar nu se aplicau sau nu se aplicau transparent. E normal ca pentru scolile finantate de stat, sa aiba prioritate cei care locuiesc in apropiere, rolul statului e de a asigura invatamantul „gratuit” cu maxima eficienta (eficienta si pentru parinti). Scolile private (care sunt sigur ca vor incepe sa prospere in sfarsit si la noi) n-au decat sa puna alte conditii. Deci ce se schimba acum e ca la BAC-ul 2011: transparenta, reguli clare si aplicate cu strictete, asa cum e normal. Nu va mai merge (sper) cu mica-marea spaga pentru inscrierea copilului la o anumita scoala.

      Sunt curios cat timp Caragiale va ramane actual, probabil nu voi trai clipa in care fie considerat invechit (desi sunt tanar). „Ori sa sa revizuiasca, primesc! dar sa nu se schimbe nimica; ori sa nu se revizuiasca, primesc! dar atunci sa se schimbe pe ici pe colo, si anume in punctele…esentiale!”. Nu vrem sa se schimbe nimic, nu vrem reguli transparente decat asa, ca idee, dar nu cand ni se aplica noua, dar vrem un sistem de invatamant performant creat din sistemul actual, dovedit neperformant si prost – repet: fara sa schimbam ceva esential si eventual cu mai putini bani (ca cine ar fi de acord cu cresterea taxelor cu macar 0.5% pentru sprijinirea directa a invatamantului)!

    • Locuiesc in Bucuresti si din toamna imi voi da copilul la o scoala situata exact langa blocul in care locuiesc. Nici nu m-as fi gandit sa il dau mai departe, avand in vedere cat de mult timp se pierde in traficul din Bucuresti, mai ales la orele de intrare si iesire de la scoala. Acest timp se pierde din timpul copilului – de lectii, de odihna etc.
      Imi dau seama insa ca parintii care stau in Ilfov („bogatani” in sensul de mai bogati ca altii, nimic rau in asta, dimpotriva) gandesc ca daca tot trebuie sa vina pana in Bucuresti, nu conteaza unde anume in Bucuresti, adica sunt mult mai „liberi” in alegerile lor. Inteleg acest aspect si ar trebui sa inteleaga si altii. Pe de alta parte, acesti copii nu pot avea prioritate fata de cei din proximitate – daca ei sunt pe drumuri de dimineata pana seara, nu este corect ca si ceilalti sa fie obligati sa faca la fel.
      Problema cu Ilfov sau chiar unele zone din Bucuresti este ca acolo s-au construit case, fara a exista un minim de conditii si infrastructura, de la apa curenta la magazine, farmacii si gradinite. Cei care locuiesc in aceste zone ar trebui sa preseze mai mult asupra primarilor si consiilor locale de acolo sa infiinteze mai multe scoli pentru ei – este firesc din moment ce s-a marit populatia iar oamenii platesc taxe considerabile la bugetele locale.
      In concluzie, toti copii, oriunde ar locui, au drepturi egale dar un principiu democratic spune ca drepturile unei persoane nu pot fi satisfacute in dauna drepturilor altor persoane. Practic acum fiecare gandeste doar pentru el, ceea ce nu este corect, dupa cum corecta nu este nici asmutirea ilfovenilor contra bucurestenilor sau invers.
      Va multumesc.

  4. Asta e discriminare.Daca sint bogat nu insemna ca sint si culpabil.Daca stau in Corbeanca sau in
    alta comuna din Ilfov nu insemna ca al meu copil nu are dreptul sa mearga la o scoala buna in Bucuresti. Mereu sint infierati cei care au ales sa parasesca mizeris si poluarea din Bucuresti pentru o viata cu aer mai curat si mai multa liniste.Asta nu ar trebui sa fie un criteriu, unde stai sau cati bani au parintii.

  5. Nu ati inteles nimic din acest scandal. Parintii copiilor de scoala pregatitoare doresc sa-si mai tina un an copiii la gradinite, la grupa pregatitoare, din diverse motive – de la grupuri sanitare si diferente de varsta intre elevii unei scoli, pana la lipsa locurilor si haosul care exista la nivelul scolilor legat de viitoarele clase 0. Pur si simplu la nivelul scolii, nu exista nici o informatie pentru parinti, nimenu nu stie cum vor arata clasele, ce invatatoare vor fi, ce nivel de pregatire vor avea si dupa ce manuale si programa vor invata copiii. Din aceasta cauza protesteaza parintii. pentru ca se ia un sistem cunoscut si se introduce brusc un sistem necunoscut. Este si vina ministerului pentru ca putea introduce un an pilot in care sa coexiste cele 2 sisteme, si in felul acesta parintii ar fi avut si informatii reale nu numai teoretice legate de aceasta clasa 0.

    • Exista informatii suficiente pe site-ul ministerului. de ce generalizati, stiti dv, ca nu sunteti conditii pt. clasa pregatitoare la TOATE scolile? Nu vor fi manuale, programa va fi pusa in circulatie maine, daca copilul dv, implineste 6 ani dupa 1 sept. il puteti mentine la gradinita. Schimbarea aceasta a fost decisa de specialisti, experti in probleme educationale, in 22 de tari europene.

      • Teoria e foarte diferita de practiac. Am o singura intrebare: ati fost la vreo scoala sa va interesati concret de ce se intampla pe teren? Daca da, la ce scoala ati fost? Si nu, copiii mei nu sunt in cazul descris de dumneavoastra, dar m-a uimit lipsa de corectitudine si limbajul deplasat.

  6. Domnule Vlaston,

    In primul rand va felicit pentru gandirea „out of the box” ca sa folosesc o expresie la moda si respectiv articolele corecte si coerente.

    Imi amintesc ca fosta „ministresa”, doamna Andronescu dorea acelasi lucru prin 2005 parca. Am dreptate?
    Deci, actuala opozitie joaca incorect!
    Aceasta doamna amenintase atunci parintii ca vor raspunde penal, etc…
    Evident ca pana la inceputul noului an se renuntase la idee.

    In alta ordine de idei:
    Sunt din Timisoara. Am un baiat la liceul Loga si altul la o scoala generala.
    Observatie: In curtea liceului Loga este o biserica de care „se sprijina” copii care fumeaza. Acesta este singurul rol.
    Evident, in spatiul respectiv s-ar fi putut face lucrueri mult mai normale: biblioteca, teren de sport, sala de curs, laborator,….Ma intreb:
    – cat este de legala aceasta constructie
    – ce zice BOR?
    – cine va avea curajul sa darame aceasta constructie ilegala si sa realizeze ceva cu adevarat necesar la o scoala unde sta tencuiala sa cada.
    – Oare ce zice Inspectoratul Judetean Timis?

  7. „De fapt, școlile sunt bune pentru că sunt supramotivate cadrele didactice, prin cadourile și banii primiți de la părinți cu dare de mână, dacă și-au construit vile în preajma Bucureștiului. Peste salariile date de stat.”

    O afirmatie cel putin riscanta, nu vreau sa spun iresponsabila. Asta daca nu cumva dispuneti de dovezi ! Daca dispuneti de acestea si nu le-ati pus la dispozitia organelor in drept sa cerceteze acest gen de fapte,va faceti vinovat de tainuire. Daca nu le aveti, iar afirmatiile Dumneavoastra se bazeaza doar pe presupuneri sau zvonuri, acuzele la adresa CADRELOR DIDACTICE din aceste scoli sunt de o gravitate extrema. Va sfatuiesc , in acest caz, sa le retrageti si sa va cereti scuze ! Dispare in acest caz esenta demonstratiei ! Ati mers cam departe domnule Vlaston !
    Si un ultim „amanunt ” : care e relevanta acestei organizatii fantoma „Educer” in peisajul organizatiilor nonguvernamentale romanesti?Cine si pe cine mai reprezinta (daca a reprezentat vreodata pe cineva , altii decat cei ce o conduc?

    N-am intentionat sa fiu rau , am pus doar o intrebare ! Cand au avut loc ultimele alegeri, cine a participat si pe cine (eventual pe cati ) au reprezentat ei?

  8. Sunt multe lucruri adevarate in articol, insa exista si un iz proletar prin care „odraslele bogatasilor” cu vile scumpe din Corbeanca, Pipera, Snagov, etc. ar trebui sa invete la scoala unde au domiciliul. In primul rand oamenii care stau in cartiere scumpe nu sunt toti niste politicieni corupti care au facut bani prin metode dubioase. Foarte multi au joburi bune in multinationale de top, sunt antreprenori care au pornit de la zero, avocati de succes, consultanti, etc…. adica au au luptat din greu pt banii pe care i-au facut si i-au facut legal. E evident ca o sa faca tot ce pot ei sa-si dea copilul la cea mai buna scoala pt ca stiu cat e de importanta educatia copilului lor.
    In al doilea rand asta nu rezolva problema: cel care are bani sa-si ridice o vila de sute de mii de euro in Corbeanca sunt sigur ca nu are nevoie de mai mult de o saptamana sa cumpere sau sa inchirieze un apartament (sau doar o camera) langa scoala cea buna si sa-si mute domiciliul, macar pana se fac inscrierile in clasa I.
    Solutia care cred eu ca ar rezolva problema ar fi ca pentru scolile foarte bune, unde cererea e mare, prichindelul sa dea un examen de aptitudini in urma caruia sa fie admis in scoala. Daca nu ia examenul sa existe posibilitatea intrarii „cu plata” iar taxa sa fie invers proportionala cu media luata la examen. Din banii colectati ar putea fi platiti mai bine profesorii din acele scoli si poate ar mai ramane niste bani de investitii sau reparatii prin scoala. Eu nu cred ca parintele ce-si trimite soferul sa ii ia copilul de la scoala are o mare problema in a plati 2000 euro pe an ca sa-si tina „odrasla” la cea mai buna scoala. Ok, poate pare incorect fata de copii din familii mai sarace, insa acestia, daca vor, pot depune mai mult efort in pregatirea copilului in perioada pre-scolara, astfel incat sa intre la „fara taxa”.
    Altfel, indiferent ce lege s-ar da, problema va ramane: parintele cu bani va avea in continuare pile, va avea bani de shpaga sau va avea bani sa-si mute temporar domiciliul la 100 m de intrarea in scoala iar cel sarac oricum nu va mai avea loc pt ca locuieste in blocul de 10 etaje de la 1 km de scoala, nu la 100m. Diferenta e ca „taxa” se ia legal, se platesc impozite pe ea, ajunge in bugetul scolii, pe cand shpaga ajunge numai in buzunarul directorului scolii.

    • N-am nimic cu bogatii, doar ca-si impuneau interesele pe usa din dos. Nu pe aceea din fata, cum sunt obligati acum.
      Ce aptitudini sa ai la 6 ani? Cum pot fi ele masurate si dece discriminarea asta?

      • Evident ca pot fi masurate corect si obiectiv aptitudinile unui copil de 6 ani. De cativa ani buni inclusiv copii din clasa I, care au 6-7 ani, participa la concursuri (de ex Cangurul, Micul Matematician, etc). Nestiind sa citeasca intrebarile trebuie citite de un profesor, dar asta nu e greu. Din gradinita copii trebuie sa vina cu un bagaj de cunostinte iar la acest examen ar trebui doar sa dovedeasca ca-l au. Nu-l au, n-au ce sa caute in cea mai buna scoala alaturi de cei pregatiti.
        Discriminare? Despre ce discriminare vorbim? Pana acum erau discriminati copii a caror parinti n-aveau pile sau bani de shpaga. De acum vorbim despre discriminarea copiilor care locuiesc mai departe de scoala fata de cei care locuiesc mai aproape. E aproape la fel de nedrept pentru un copil.
        Ceea ce propun eu e „discriminarea” copilului mai slab pregatit fata de copilul mai bine pregatit. Ori cu discriminarea asta ar trebui sa ne obisnuim cu totii, inca de mici.
        Repet: orice om cu bani nu are nevoie de mai mult de o saptamana si sub 1000 euro sa-si mute domiciliul langa scoala.

          • Nici la facultate nu se da, in majoritatea cazurilor, un examen real, se intra cu dosar. Iar media din scoala stim cu totii cat de relevanta este. In sensul ca nu este, sa nu se inteleaga gresit.

    • Vorbind de „nu sunt o problema 2000€ pentru chirie”, as avea numai o precizare: taxa de scolarizare la o scoala particulara probabil nu depaseste sau nu cu mult, cei 2000€. Sunt de acord ca acum nu sunt scoli particulare de valoare. Dar este exact motivul pentru care probabil vor aparea: pentru ca sunt multi pentru care 2000€ nu sunt o problema, nu-ti poti da copilul, folosind metode netransparente, la ce scoala vrei, asa ca va fi creat un sistem prin care acestia vor plati pentru cea mai buna educatie a copilului.

      E adevarat ca in perioada asta de tranzitie, probabil 2-3 ani, este mai dificil, dar nu vad cum altfel poate fi imbunatatit si curatat sistemul. Personal, in invatamantul de stat ca si in sanatate, salarizarea „unitara” mi se pare o frana pusa competentei.

  9. Articolul musteste de ura proletara:

    „La mijloc sunt interesele bogaților care locuiesc în Ilfov, Corbeanca, Pipera, Snagov, Mogosoaia si altele, care nu mai au siguranța că-și pot aduce odraslele la câteva școli supra solicitate: școala germană, școala 11 și alte cîteva, având renume de școli bune sau foarte bune.

    De fapt, școlile sunt bune pentru că sunt supramotivate cadrele didactice, prin cadourile și banii primiți de la părinți cu dare de mână, dacă și-au construit vile în preajma Bucureștiului.

    Ai naibii de bogati, eu zic sa dai d-ta o lege sa le confiste averile, pentru ca au indraznit.

  10. Cel putin asupra unui aspect va contrazic. Educatorii si invatatorii au pregatire comuna. Deosebirea e ca invatatorii nu mai au capacitatea de a lucra cu copii mici . Au adoptat in timp pozitia profesorilor : eu te indop cu cunostinte si tu sti sau nu sti ! Multi parinti , sau mai exact cei avizati si interesati au sesizat acest aspect. Imi pare rau ca un om cu pregatirea dumneavoatra neaga rolul gradinitei. E singurul loc in care se mai face educatie . In rest se face CARTE ! De ce e asa si ce trebuie facut ?

  11. E un comentariu care deranjeaza ?Altfel nu inteleg de ce nu-l publicati !

    „De fapt, școlile sunt bune pentru că sunt supramotivate cadrele didactice, prin cadourile și banii primiți de la părinți cu dare de mână, dacă și-au construit vile în preajma Bucureștiului. Peste salariile date de stat.”

    O afirmatie cel putin riscanta, nu vreau sa spun iresponsabila. Asta daca nu cumva dispuneti de dovezi ! Daca dispuneti de acestea si nu le-ati pus la dispozitia organelor in drept sa cerceteze acest gen de fapte,va faceti vinovat de tainuire. Daca nu le aveti, iar afirmatiile Dumneavoastra se bazeaza doar pe presupuneri sau zvonuri, acuzele la adresa CADRELOR DIDACTICE din aceste scoli sunt de o gravitate extrema. Va sfatuiesc , in acest caz, sa le retrageti si sa va cereti scuze ! Dispare in acest caz esenta demonstratiei ! Ati mers cam departe domnule Vlaston !
    Si un ultim „amanunt ” : care e relevanta acestei organizatii fantoma „Educer” in peisajul organizatiilor nonguvernamentale romanesti?Cine si pe cine mai reprezinta (daca a reprezentat vreodata pe cineva , altii decat cei ce o conduc?

    N-am intentionat sa fiu rau , am pus doar o intrebare ! Cand au avut loc ultimele alegeri, cine a participat si pe cine (eventual pe cati ) au reprezentat ei?

  12. Stimate domn, va inteleg cumva pledoaria dar, din pacate, este un pic cam proletcultista. Sa stiti ca nu toti cei care au copii la scoala germana sunt „imbogatiti” care stau in jurul Bucurestiului si dreptul de a-ti trimite copilul unde doresti nu trebuie ingradit nicicum. Acolo unde sunt mai multe cereri se dau teste de departajare. Cei mai buni merg inainte. Sigur, or mai fi cativa care isi cumpara acest drept dar, traim in Romania si ne-am obisnuit cu asta.
    Infiintatul si desfiintatul de scoli nu este, cred, o strategie de urmat. Si asa este haos generalizat.
    Si mai cred ca nu aveti nici macar un nepot care sa mearga la scoala. Ati fi inteles mult mai bine despre ce este vorba.

    • Teste de departajare la clasa pregatitoare? sa fim seriosi. Ce inseamna cel mai bun la 6 ani? Si am nepoti care merg la scoala. Am vorbit de infiintarea si desfiintarea de clase, nu de scoli, pentru a echilibra cererea cu oferta.

  13. Un singur lucru doresc sa imi explice parintii care contesta ordinul: in situatia in care mai exista un singur loc liber la o sc. fff cautata si sunt doi copii care il revendica, unul arondat unul nearondat, care este, dupa parerea parintilor contestatatri, atitudinea pe care trebuie sa o adopte directorul scolii ?

    Enuntul problemei admite si situatia pur ideala in care niciunul din cei doi parinti nu da spaga !

    PS Daca nu imi raspundeti inseamna ca e o probleme de gazeta matematica

    • Foarte simplu: obiectiv vorbind, „odrasla” cu cel mai bun potential, usor cuantificabil printr-o testare psihologica. Subiectiv, vedeti criteriile, cine indeplineste vreunul din criteriile acelea, „s-a scos”. Chit ca ar putea avea IQ subunitar…

        • Un test psihologic e una, „examen de admitere la clasa I” e cu totul altceva! Inteleg ca e o „lcenta poetica” dar e cam fortat saltul!

      • adica facem un simulacru de examen de admitere la clasa zero???? Inteleg de asemenea ca sustineti ca un parinte trebuie obligat -in numele liberatii altuia- sa-si duca copilul la mare distanta? de ce e mai echilibrata aceasta selectie decat cealalata??? PS. Algoritmul propus pt. clasa zero se aplica de ani buni si la gradinite/crese si la clasa I-a. Dintr-odata nu mai e democratic?

  14. Sunt perfect de acord cu articolul. In februarie 2011 m-am lovit de situatia in care nu am putut inscrie copilul la o scoala apropiata de domiciliu in Cluj (desi nearondata), deoarece locurile s-au terminat dupa vreo 3 zile, iar directorul mi-a sugerat ca „nu stiu sa pun problema”, ca sa-mi inscriu copilul acolo. Anul acesta sunt din nou in situatia de a-mi inscrie al doilea copil la scoala, iar de data acesta sunt multumit de felul transparent in care au loc inscrierile si ca intre timp s-a luat masurile pe care le doream anul trecut.

    Mai multe detalii in aticolul din februarie 2011 la adresa: http://socul-cultural.blogspot.com/2011/02/aventura-inscrierii-copilului-in-clasa.html

    „Socul cultural continua cu noi situații inedite, de această dată fiind vorba despre înscrierea copilului în clasa I. Deși discuția despre înscrierea în clasa I ar trebui să se rezume la vârsta potrivită când să înceapă copilul școala, în România această discuție începe cu alegerea liceului pe care acesta să-l termine. Practic se creează un fel de isterie generala, părinții având impresia că liceul la care va începe copilul școala va fi același cu liceul la care acesta va termina școala. Desigur că această impresie este complet eronată, nimeni nu poate decide viitorul copilului și ce va dori acesta să facă încă de la vârsta de 7 ani. Astfel, unii părinți încearcă să-și înscrie copilul în clasa I la liceul de care a auzit că ar fi cel mai bun din țară, din județ sau din oraș, sau de fițe, sau liceul unde învață fiul nu știu cărui politician, etc., practic ghidându-se în principal pe criterii total false și închipuindu-și că astfel viitorul copilului este asigurat. Mai departe, profitând de această isterie, directorii liceelor respective (cele mai faimoase) practic atribuie pe ascuns locurile pentru clasa I fie unor părinți cu funcții publice înalte (de exemplu dintre cei care-i pot ajuta să-și păstreze locul de director), fie vând locurile pentru cine plătește mai mult. Deși legea spune că au prioritate copiii arondați școlii în funcție de adresa de domiciliu, și că restul locurilor se distribuie după criterii prestabilite și transparente, în realitate unii directori ignoră total legea și fac ce vor, acest lucru fiind posibil cu susținerea părinților cu funcții publice înalte având copiii înscriși la școala respectivă.

    Aflându-mă în această situație, am încercat să înscriu copilul în clasa I la un oarecare liceu din Cluj, pe care l-am considerat cel mai aprope de adresa de domiciliu, și care din întâmplare era unul așa zis faimos (probabil din cauză că acolo învață copilul premierului)…”

  15. Mda. „Clasa mijlocie” sunt în esenţă afacerişti care folosesc orice slăbiciune a „adversarului” – inclusiv supapa dată de şpagă. Nu este vina lor neapărat – aşa funcţionează jungla – şi sunt „clasă mijlocie” inclusiv în morală – din păcate. Nu că „high-class” ar fi altfel.

    Atât timp cât şpaga poate fi camuflată de directori, banul va prima inaintea criteriilor căci reforma nu este prioritatea lor atât timp cât „se descurcă”.

    ESTE datoria celor care ştiu şi pot, să facă REFORMĂ.

  16. Am vazut si eu ceva reportaje legate de asta. Ni se arata ca este un haos in lege si nimeni nu stie cu ce resurse se va implementa treaba asta etc. Eu la un singur lucru ma gandesc si vreau sa-l spun: daca si undeva sub 50% au inteles ce trebuie sa faca atunci problema e la cei care n-au inteles. Singura problema a legii e probabil ca nu exista sanctiuni pentru astia…

  17. Eu am o problema cu plata profesorilor in functie de rezultate. si asta deoarece 2 profesori la fel de bine pregatiti pot avea elevi complet diferiti: unii destepti si interesati de a invata si altii mai putin inzestrati sa spunem. Care e vina unuia ca are elevi slabi chiar ff slabi? Nu ar tb sa se tina cont si de nivelul liceului (si aici ma refer la calitatea elevilor)?

    Pe de alta parte am observat ca la multe licee bune se intra pe pile. Vedem membrii ai aceleiasi familii din tata in fiu si etc. Prin urmare ajungerea la catedra unui liceu bun nu este mereu un indicator al pregatirii cadrului didactic ci mai degraba al relatiilor. parerea mea.

    Merci.

    • Se poate masura progresul scolar al elevilor cu aplicatii informatice neutre si obiective, cu teste grila, fara interventia profesorului. Progres scolar inseamna si de 3 la 5 si de la 8 la 10, sau mentinerea la 9-10.

  18. Domnule Vlaston,

    Sunt de acord cu dumneavoastră în cea mai pare parte. Sistemul în care banii de la stat urmăresc elevul, indiferent dacă elevul studiază la stat sau la privat, este o îmbunătăţire substanţială faţă de perimatul sistem actual. Acest nou sistem de finanţare ar duce, cum spuneţi şi dumneavoastră, la creşterea calităţii învăţământului, deoarece de rezultatele obţinute de elevi va depinde finanţarea şcolii respective.

    Cu toate acestea sistemul este departe de perfecţiune. În primul rând şcolile private, pentru a putea obţine autorizaţie de la stat pentru funcţionare, trebuie să adopte o programă asemănătoare cu cea din sistemul public. Dar poate unii părinţi nu vor ca odrasla lor să studieze urmând programa elaborată de minister.

    Iar următoarea problemă este legată de obligativitatea participării în cadrul acestei clase pregătitoare. De ce trebuie statul să instituţionalizeze copii din ce în ce mai devreme? Părinţii oare nu ştiu ce e mai bine pentru odrasla lor? Şi nu mă refer aici la copii din familii defavorizate, unde este clar că părinţii nu ar putea să le ofere cine ştie ce educaţie. Dar în familii unde părinţii sunt şi apţi şi doritori, de ce nu există posibilitatea de a educa copilul acasă, în sistem homeschooling? Ştie un birocrat de la minister, care elaborează o programă, ce e mai bine pentru fiecare copil din ţara asta? Mai bine decât părintele copilului respectiv?

    • Doar in America este permis homeschooling-ul, dupa ce parintii sunt evaluati, verificati si acreditati in fiecare an. In Europa nu stiu sa fie permis. Imi aduc aminte de o stire din Germania, cand politia a luat din casa unor profesori doi copii si i-au dus la scoala. Profesorii respectivi au emigrat in America. Nu stiu cati parinti romani nu au abilitatile necesare sa asigure o educatie copiilor. O buna parte ii duc la munca campului sau ii obliga sa creasca vite. Nu la varste mici, adevarat.

      Scoala alternativa, Step by step, Waldorf, si mai sunt cateva, nu sunt obligate sa utilizeze programele oficiale, de asta se si numesc alternative.

  19. Eu vad aici trei probleme:
    1. Dezvoltarea haotica a periferiei Bucurestiului, cu infrastructura intamplatoare. Capitala trebuia de foarte mult timp marita teritorial si dezvoltata prin politici coerente si armonizate.
    2. Regula potrivit careia finantarea urmeaza elevul este foarte buna, insa nu a fost suficient promovata pentru a determina organizarea unor scoli private. Acestea ar fi trebuit sa existe deja la acest moment. In mod natural, daca legislatia nu se modifica, in cativa ani scolile private se vor inmulti si situatie se va regla. Insa cu ceva eforturi de stimulare am fi putut sa avem mai multe scoli private gata sa satisfaca nevoile celor care sunt astazi nemultumiti. Problema este ca nemultumirea exista si este justificata, insa rezolvarea nu poate fi facuta in detrimentul celorlalti, ca pana acum. Mediul privat are calitatea de a se misca foarte rapid si eficient atunci cand exista un interes, de aceea cred ca procesul de inscriere trebuie sa se desfasoare in continuare rapid si transparent, sa se anunte rezultatele cat mai repede si imediat dupa aceea sa se pornesca un proces de stimulare a solutiilor private alternative, inclusiv prin autorizarea in regim de urgenta a unor structuri scolare care ar satisface nevoile celor nemultumiti. De asemenea, trebuie publicat de urgenta costul per elev pentru ca parintii si mediul privat interesat sa-si poata face calculele (aici avem o problema: acest cost este determinat pentru un an bugetar, nu pentru anul scolar care cuprinde 2 ani bugetari). Astfel, pana in toamna am putea sa avem solutii satisfacatoare pentru cat mai multi. Este adevarat ca o scoala nu este buna prin premisele pe care le are, ci prin rezultatele efective. Renumele si-l capata in ani, dar cred ca procesul trebuie stimulat.
    3. Principiul concurentei intre scoli trebuie aplicat cu multa grija si nuantat. Acest principiu nu trebuie sa duca la desfiintarea fizica a bazei materiale scolare, ci doar juridica. Baza materiala (cladiri, etc.) trebuie sa poata fi preluata de entitati juridice care s-au dovedit capabile sa ofere servicii de calitate. Daca desfiintarea, prin concurenta, va insemna desfiintarea fizica de scoli, efectul va fi altul decat cel scontat. Concurenta trebuie sa duca la reorganizarea radicala a unei scoli, nu la desfintarea efectiva.

    • Este prevazut prin consortii scolare. Se pot realiza clase pregatitoare mai multe prin consortii intre cei care au acest drept si cei care nu-l au. Exista multe solutii, cei care lucreaza in sistem le stiu.

  20. Problema nu e asta,problema este daca sunt conditii pentru a primi in scoala niste copii si mai mici decat de obicei; la clasele mici,un numar mai mare de 20 copii intr-o clasa este foarte mult si scolile bune au in general aprox 30 copii la o singura invatatoare ;copii la varsta asta nu stau cuminti doar pt ca li se spune si riscul de accidente este foarte mare.
    Noi am patit-o recent si explicatia a fost ca l-am dat prea mic la scoala (6 ani si 5 luni) si ca ei nu pot sa-i supravegheze non-stop pe toti…

    So,s-a gandit cineva la asta? Recunosc ca nici noi,pana nu am patit-o….la o scoala din centrul Bucuresti-ului..

    • Max. 25 de copii la clasa. A fost o perioada cand clasa a I-a a inceput la 6 ani si nu s-a intamplat nimic. Sigur vor fi luate masuri suplimentare de securitate. orice schimbare intampina rezistenta in sisteme sociale inertiale si conservative. Lucru nu neaparat rau. Dar schimbarea necesara se face f. greu.

      • Pai,noi era sa nu ne mai sculam de jos- am ajuns in urgente la spital cu traumatism cranian -noroc ca am scapat cu o cusatura doar- a fost neatentia crasa a scolii,dar si copii multi si greu controlabili- intr-o tara din UE n-ar trebui sa fie mai multi de 20 copii mici la un cadru didactic+vizita periodica a psihologului+clasa omogena nu un grup de 8 ani

  21. D-le Vlaston,

    Ce ar fi dacă v-aţi apuca să folosiţi ortografia valabilă, aprobată de Academia Română, inclusiv semnele diacritice?
    Dacă de la profesori nu vin exemplele pozitive, de la cine?

  22. Domnule Vlaston,

    Imi pare rau, dar articolul dvs. seamana mai mult cu un articol propagandistic din Scinteia decat cu orice posibil demers jurnalistic.

    Haideti sa va explic cat de mult rau face masura arondarii geografice a copiilor la scoli. Si inainte sa ma atentionati, da, masura e veche, se aplica si pe timpul comunistilor, iar esenta ei a fost intotdeauna la fel de nociva.

    1. Elimina concurenta intre scoli. Daca o scoala proasta are elevii arondati arbitrar (criteriul geografic nu mai are nicio justificare in lumea moderna), directorul scolii respective va putea dormi linistit, fara sa intreprinda nimic, iar profesorii vor continua sa fie la fel de slabi ca pana atunci. De ce? Pentru ca au elevi orice ar face si pentru ca nimeni nu poate, de fapt, sa ii ocoleasca. Elevii urmeaza, deci arondarea si, prin tranzitivitate, „finantarea urmeaza elevul” devine „finantarea urmeaza arondarea”. Lucru total nociv, nu ma asteptam la asemenea masuri de la o guvernare care se pretinde de dreapta.

    2. Limiteaza grav dreptul la mobilitate a copiilor si persoanelor. Un exemplu: scoala la care sunt arondat e destul de departe de locuinta (stau la bloc, nu sunt „odrasla”), in directia opusa celei in care, oricum, in fiecare dimineata mergem intr-un trafic infernal spre locul de munca. Alegerea mea, libera si garantata de orice stat democratic normal, ar fi sa imi duc copilul la o scoala din apropierea locului meu de munca. E doar un exemplu menit sa va faca sa intelegeti ca parintii stiu mai bine care sunt interesele copiilor si doar ei au dreptul sa decida cum isi „arondeaza” copiii. Mai sunt si alte posibile criterii: poate in zona scolii pe care o doresc exista un serviciu gen after school bun care le ofera copiilor si o masa calda si le da un mediu in care pot sa isi faca temele pana sunt luati de parinti, dupa-masa. Stiti, spre deosebire de unii din dumneavoastra, noi chiar lucram 8-10 ore pe zi, producem valoare exprimata prin impozitele pe care le platim statului si nu ne permitem sa plecam de la servici la ora 12-13 sa luam copilul de la scoala (si apoi sa il ducem unde?).

    Pe scurt, un guvern de dreapta al unei tari democratice, nu are dreptul si NU DORESTE sa controleze piata, nu are voie sa decida in numele cetatenilor restrictionandu-le libertatea

    3. Inlocuieste o nedreptate (mita la inscriere) prin alta, profund gresita: criteriul geografic este unul primitiv, limitant, nu are nico legatura cu dinamismul vietii intr-o societate moderna. In tarile civilizate din Vest, oamenii parcurg zilnic zeci de kilometri sa ajunga la servici sau la scoala, isi schimba domiciliul in functie de oportunitatile de cariera, astfel incat orice utilizare a „adresei de domiciliu” pentru a ingradi un drept e o aberatie de neinteles si total nociva.

    4. Tot ne intebati ce alternative exista la aceasta masura primitiva. O varianta e cea cu testarea viitorilor elevi, propusa de multi aici. Alta e una mai simpla, la care guvernul asta total dezamagitor pe care il sustineti s-ar fi gandit natural daca avea macar preocupari superficiale de dreapta: puteti face o preinscriere cu 1 an inainte, captand astfel cererile pietei. Scolile mai solicitate pot fi apoi incurajate oferindu-li-se fonduri si locuri suplimentare, eventual luate de la cele neperformante. Atunci, intr-adevar, finantarea va urma elevul. Altfel, tot ce ati facut e pura demagogie.

    Ar mai fi multe de discutat. Cert este ca, desi ultima data l-am votat pe Basescu in speranta unor reforme de dreapta veritabile, tot ce am obtinut au fost masuri arbitrare, uneor cu iz puternic stangist, ca si aceasta, fapt ce mi-a produs o dezamagire serioasa si ma face sa fiu sceptic in legatura cu capacitatea acestei formatii politice de a crea un sistem veritabil capitalist in Romania.

    Iar reactii cum e cea pe care ati dat-u dvs. ma fac sa cred ca de fapt nu sunteti altceva decat o alta forma a vechilor metehne si aberatii de pe vremuri mai vechi, care nu au nicio legatura cu democratia sau climatul concurential.

      • Nu, nu mi-a raspuns, a repetat un cliseu obosit, care doar pretinde ca raspunde la intrebari si la nedumeririle exprimate.

        In primul rand, principiul „asa e si la altii” e periculos din doua motive: unul, pentru ca noi nu suntem „altii”, deci solutiile care lor li se potrivesc nu ni se potrivesc noua si al doilea pentru ca, de fapt, nici la „altii” nu e chiar asa cum pare. Ceea ce vedem noi sunt doar aspecte superficiale ale solutiilor adoptate de ei, care insa nu reflecta complexitatea solutiei in sine. De exemplu, in alte tari exista deja sisteme private care ofera educatie de calitate si atunci alternativa „scoala particulara” e una absolut viabila. La noi nu exista asa ceva, iar faptul ca ar putea exista vreoata (desi exemplul catastrofal al univesitatilor particulare ma face sa fiu sceptic) nu ma incalzeste cu nimic: pana atunci copilul meu va fi distrus de un stat aberant cu pretentii de reformator.

        Si in, fine, nu e neaparat ca „altii” sa aiba, in tot ce fac, dreptate. Daca nu intelegeti asta, va veti transforma intr-o guvernare care copiaza orbeste si fara sens orice le trece prin fata, iar apoi se intreaba neputinciosi de ce nu apar rezultatele dorite.

        Dar mai important e ca nu mi-ati raspuns, pe fond, la nici una din probleme:
        – Cum ramane cu problema concurentei intre scoli?
        – Cum ramane cu principiul aplicarii regulilor pietei in „arondarea” elevilor?
        – Cum ramane cu arbitrariul criteriului geografic, aici la noi?
        – Cum ramane cu limitarea libertatii fundamentale de a decide calea pe care o urmezi in viata?

        Stiti, problema fundmentala e de fapt ca nimeni nu si-a pus probleme reale cand a hotarit sa adopte masuri de „reforma”. S-a pornit de la clisee („odrasle”, „pile”), s-au facut generalizari total incorecte (sa stiti ca nu toti suntem corupti), iar masurile luate au fost trase din condei, dupa „intuitia” unuia sau altuia dintre decidenti, fara sa intrebe pe nimeni, fara sa consulte comunitatea, de fapt, fara sa gandeasca din perspectiva deschiderii si fara sa incerce sa vada lucrurile prin prisma intereselor concrete ale unei societati realmente concurentiale.

        Pana la urma, e si un lucru bun in toata treaba asta: oamenii s-au cam saturatca guvernul sa decida, centralizat si arbitrar, pentru fiecare pas pe care il fac, au inceput sa inteleaga diferenta intre declaratii si fapte si probabil se vor vedea niste efecte la vot… (desi alternativa e cam la fel de inspaimantatoare…)

        • Cum ramane cu problema concurentei intre scoli?
          – Cum ramane cu principiul aplicarii regulilor pietei in “arondarea” elevilor?
          – Cum ramane cu arbitrariul criteriului geografic, aici la noi?
          – Cum ramane cu limitarea libertatii fundamentale de a decide calea pe care o urmezi in viata?

          1, Concurenta intre scoli este realizata de principiul banii urmeaza elevul, inclusiv in privat.
          2. O fi arbitrariu, dar nu poti obliga parinti saraci sa-si transporte copilul la multi km de casa, doar pentru ca altii cu bani, pile si influenta ocupa locurile in scoala de langa casa lui
          2. Decizi calea pe care o urmezi in viata, pe banii tai, si in rice caz nu in detrimentul altora, care au si ei acelasi drept de a-si alege scoala.

          Spuneti si dv. Cum e drept sa-si aleaga scoala, daca mai multi parinti se bat pe locurile aceleiasi scoli? Dupa ce criterii se face selectia, altele decat concurs de admitere la 6 ani?

          • 1. Serios, cum se face asta? Daca le dai scolilor elevii din „circumscriptie”, cum ii urmeaza banii pe elevi? La ce foloseste asta? Ei ajung acolo fiind obligati, deci banul nu urmeaza elevul ci doar urmeaza arondarea de la inspectorat.

            2. Sa stiti ca, pana la urma, majoritatea parintilor vor vrea sa isi duca copiii unde le e mai aproape sau mai simplu, nu cred ca vor disparea scolile de cartier. Si, sa fim seriosi, lume multa locuieste in cartierele de blocuri, nu in centrul orasului unde sunt scolile bune. (a, inca ceva: nu toti suntem din Bucuresti)

            3. Pe banii mei nu pot sa aleg o scoala privata, in primul rand pentru ca nu exista. Iar daca e vorba de „banii mei”, desi sunt extrem de departe de a fi bogat, as fi de acord, la limita, chiar si cu o taxa decenta de inscriere la scolile cu concurenta.

            Ideea, insa, e ca lucrurile s-ar apropia de rezolvare daca scolilor bune li s-ar aloca resurse in plus, ca urmare a cuantificarii cererilor pietei. Asa ar exista mai putine cazuri de nemultumiti, atat la scolile cerute, cat si in cazul celor care sunt nevoiti sa aleaga o scoala din apropiere. (apropo, sunt zone in care exista 2-3 scoli, insa desenarea circumscriptiilor te obliga sa te duci la una singura, desi esti mai aproape, sau o preferi, pe alta)

            Dar serios, de ce criteriul „adresa de domiciiu”, in conditiile de care v-am spus deja? La fel de bun ar fi „adresa locului de munca al parintelui”. De ce atata rigiditate cu radacini in trecut? In plus, distantele sunt relative. Din cartierul meu eu ajung mai repede (cu autobuzul!) in centrul orasului, decat (prin traficul de dimineata) la scoala la care suntem „arondati”. Toate acestea sunt chestiuni pe care un organism centralizat nu are cum sa le cuantifice si nici sa le surprinda intr-o masura. N-ar fi mai simplu sa lasati piata sa decida in mod natural? Exista si alte metode de a opri coruptia la inscrierile in scoli, nu era nevoie de perpetuarea si consolidarea unui principiu fundamental nociv.

            Nu sunt convins ca voi mai avea timp sa dialoghez acum pe forum, sper ca mi-am exprimat suficient de clar punctul de vedere.

            O zi buna.

    • Sunt in dilema, va „pricepeti” la politica, cu referire la cea de inainte de ’89 ceea ce presupune a avea o varsta dar aveti copii de clasa pregatitoare… se mai intampla! Dar cu limba romana ce aveti? Nu cunoasteti definitia odraslei? verificati pe dex.ro
      cat despre explicatiile d-vs:
      1. ar fii corecta daca n-ar exista masura consiliului de administratie unde aveti dreptul sa interveniti in numirea cadrelor, directorului, etc…
      2. Afterschool va zice ceva? scoala privata? sunt doar cateva optiuni…
      cat despre guvern de dreapta – in teorie – creaza egalitate de sanse, toti sa aiba aceeasi sansa…
      3. Saracii germani sau francezi! Nici nu stiu cat de primitivi sunt…. noroc ca ne-am nascut noi si ii vom invata
      4. Testare la 6 ani? Avand in vedere ca copilul e in plina dezvoltare intelectuala, ce ve-ti testa? IQ, capacitatea de memorare? Cat de mult s-au ocupat parintii de el?
      ce relevanta va avea acest test pentru o varsta mai inaintata 14-15 ani?
      cat depre ceea ce descrieti este sistemul folosit in scolile private nu de stat.

      • Cu respect, dar in legatura cu gradul de cunoastere a limbii romane, cred ca prin simplul fapt ca ati scris aici (stiti, ortografia are importanta ei) ati reusit sa demonstrati fara probleme cine are dreptate :)

        In legatura cu testarea copiilor, mie imi place sa cred ca la orice varsta suntem in „dezvoltare intelectuala”, asa ca, pentru orice varsta, se pot gasi criterii de departajare mai putin arbitrare decat adresa din buletin.

        Mult succes,
        Dorin

        • Exista oameni pentru care viata e o competitie, care vor sa fie cei mai buni si trag pe branci pentru asta. Si exista oameni care vor niste drepturi pe niste criterii care n-au nicio legatura cu competenta lor.
          Copilul meu s-a dus la competitii de cand avea 5 ani, s-a necajit cand a pierdut, a tras mai mult si i-a placut apoi cand a castigat corect, pe meritul si prin sudoarea lui. Cred ca are sanse mai mari sa reuseasca in viata decat copilul unui „arondat” pe langa un liceu bun, un arondat frustrat ca nu e dreptate pe lumea asta, dar care nici nu stie sa scrie corect (sa-i zicem … „dodu” ca suna relevant :))

        • Daca din tot ce am scris doar atat v-a deranjat … sunt tare!
          ps: chiar nu ma pot abtine cand vad ca continuati…
          „”In primul rand, principiul “asa e si la altii” e periculos din doua motive: unul, pentru ca noi nu suntem “altii”, deci solutiile care lor li se potrivesc nu ni se potrivesc noua si al doilea pentru ca, de fapt, nici la “altii” nu e chiar asa cum par”…. „”
          Asta chiar e tare! Avea dreptate Iliescu(fie-i tarana usoara!) cu „democratia originala”… multi cred inca sincer in acest concept!

      • Un test de inteligenta inteligent facut (!) nu numai ca va avea o relevanta extrem de mare la acea varsta, dar e chiar foarte recomandabil.
        Inteligenta inseamna cu totul altceva decat cultura, volumul de cunostinte, „stiinta de carte” etc. Poti fi foarte inteligent fiind total agramat (nu e obligatoriu, ce-i drept).
        Poate va surprinde, dar e un lucru bine stiut de pedagogi (intrebati-l pe dl. Vlaston, daca nu ma credeti) ca inteligenta umana e in esenta complet formata pana-n jurul varstei de sase ani.
        Cu cata inteligenta v-a lasat Dumnezeu pana la acea varsta frageda, cam cu aceea ramaneti toata viata. E un lucru la fel de bine stiut ca inteligenta nu (prea) variaza in timpul vietii. Nici integralele de volum, nici memorarea versetelor biblice de la coada la cap n-au legatura cu inteligenta.
        Ca fapt divers, ca sa mai reducem putin tensiunea, am trait una din cele mai negre clipe din viata mea cand educatoarea fiului meu mi-a spus, acum aproape 20 de ani, ca a facut-o de rusine exact in timpul unei inspectii importante. Inspectoarea i-a cerut sa o ajute sa aleaga de pe masa triunghiul mic rosu, iar el i-a indicat patratul mare negru.
        Cand l-am interogat, pramatia de copil mi-a declarat cu seninatate (si demonstrat) ca stia foarte bine raspunsul, dar „nu mi-a placut tanti inspectoare si n-am vrut s-o ajut”.

    • Ideea cu „preinscrierea” este interesanta si cred ca ar trebui avuta in vedere. Spatiile scolilor cu f. putini candidati vor putea fi preluate de cele cu foarte multi care intr-un an de zile si-ar putea organiza extinderea.

  23. Bine spunea cineva mai sus: ne place al naibii sa ne dam europeni, in schimb zbieram sa ne conducem dupa reguli balcanice.
    In multe din tarile europene cu invatamant preponderent de stat ( amintesc Germania si Franta, unde cunosc bine situatia) inscrierea copiilor se face la scoala din cartier. Te duci frumusel la primarie si ti se spune care e scoala. Nu-ti place? Treaba ta: refuzi si inscrii copilul la o scoala particulara.
    Nu se discuta, asta e situatia pentru toata lumea. Daca te preocupa cu adevarat subiectul atunci te muti in cartierul unde e scoala ce-ti convine. Nu glumesc, multi parinti fac asta si de multe ori unul din argumentele agentilor imobiliari la vanzarea sau inchirierea unui apartament inmarile orase este acesta: daca aveti copii, atunci acestia merg la scoala cutare!
    In orice caz, este ridicol sa pretinzi nu stiu ce concurs ( cum am citit mai sus) la 6 ani pentru ocuparea locurilor la clasa pregatitoare! Nu am auzit tampenie mai mare.
    Si ne mai miram ( si mai ales indignam!) ca suntem coada Europei: oamenii nu sunt capabili sa accepte o lege de bun simt, valabila in alte state europene, dar pretentii cat se poate!

    • mda, e usor sa vorbesti despre Germania fara sa calci macar pe acolo. Cui crezi ca ii convine sa faca zeci de km in fiecare zi pentru a-si duce/aduce copii de la scoala. Daca te-ai fi documentat inainte sa postezi ai fi remarcat ca cel putin in Germania, infrastructura este foarte bine pusa la punct si in cel mai indepartat catun. Si aici ma rafer la strazi utilitati, spitale, centre de distractie, shopping, magazine, etc Ce alternativa la scolile din Bucuresti au „bogatii” care au ales sa locuiasca in Ilfov. Si au facut sacrificii mari pentru asta! te-ai dus macar o data in vreo scoala din Ilfov sa vezi ce se intampla acolo?

      • Intrebati-l pe Dorin ca el a adus vorba de Germania si el doreste ca cei mici sa fie trambalati in fiecare zi km si km in loc sa mearga la scoala cea mai apropiata.

  24. Eu am fetita in clasa I, chiar daca stau langa scoala (intamplator una dintre cele de top din Galati) si fetita mea are o inteligenta mult peste medie, era cat pe ce sa ramana pe din afara, pentru ca am refuzat spaga. Au intrat toti copii stabilor din oras, nepotul primarului, nepoti si copii de politicieni, copilul directoarei de la alta scoala, fiul sefului politie, cineva de la SRI, majoritatea locuind la cel putin 4 km distanta.
    Surprinzator in clasa fetei mele copii din cartier nu prea au avut loc (si este cartier bun de blocuri unde majoritatea au studii superioare), la mine a trebuit sa fac interventii, inclusiv directoarea si educatoarea de la gradinita unde a fost copilul, care au demonstrat ca are o pregatire si inteligenta peste medie.
    Dar alti copii care aveau o inteligenta peste media „bogatasilor” si „pilosilor” nu au avut nici o sansa sa ajung ala o scoala buna, chiar daca era langa ei.
    Aceasta lege o consider buna, pentru ca mai estompeaza criteriile de spaga si relatii.
    Daca se introducea si un test de inteligenta pentru departajarea elevilor, era si mai buna.

    Eu as dori ca performanta sa dicteze si nu relatiile

    DE fapt cei care sunt contra sunt cei care nu pot sa mai mearga pe spaga si/sau relatii ca sa inscrie copiii acolo unde doresc ei.

    • Nu neaparat cei „contra” sunt cei de care spuneti. Eu sunt „contra” tocmai pentru ca doresc sa imi trimit copilul la o scoala buna, fara sa fiu bogat (altfel probabil as locui sau mi-as cumpara un apartament langa scoala respectiva).

      Si sunt 100% de acord cu principiul legat de competenta de care vorbiti. De asemenea, sunt 100% de acord ca trebuie eliminata mita si „relatiile”, ca sa va demonstrez asta, va spun ca eu nu „cunosc” pe nimeni de la scolile bune si nu imi propun sa mituiesc pe cineva. Insa criteriul „adresa din buletin” e la fel de periculos si nedrept ca mita.

        • Tocmai v-am oferit, prin raspunsurile mele, solutii alternative, bazate pe ideea de piata libera, care ar genera mai putine nemultumiri, eliminand si coruptia de la inscriere. Dar chiar trebuie sa gasesc acum, in 3 secunde, solutia perfecta? V-am demonstrat ca exista cai mai bune si mai corecte decat arbitrariul stabilit de metodologia curenta. Putem discuta, daca vreti, sunt sigur ca din discutii reale pot iesi solutii mai bune, insa nu cred ca un forum e mediul cel mai potrivit pentru asa ceva. Mai ales ca, acum, chiar nu mai am timp sa mai scriu ceva pe forum.

          Cu bine.
          Dorin

      • ca sa va realizati dorinta, pe cine eliminati? ce „pacate” are copilul care nu e primit din cauza dorintei dvs.? dar parintii lui ce pacate au? de cand dreptul dvs. de a va inscrie copilul unde doriti genereaza OBLIGATIA lor sa va cedeze locul?

    • Pot sa comit indelicatetea sa va intreb la ce scoala e fiica dvs.?
      Eu, sincer sa fiu, sunt cam pe dinafara acestei discutii; copiii mei au depasit din pacate de multa vreme varsta cu pricina, dar nici n-au ajuns la una la care sa am grija nepotilor.
      Pe de alta parte, ma roade rau curiozitatea sa aflu daca scoala care mi-a dat cu multi ani in urma o educatie pentru care sunt si acum recunoscator, o mai fi si-acum considerata o scoala buna…

  25. Inca ceva
    La scoala de care vorbesc pana acum vreo 6 ani se dadea o testare la admitere pentru departajarea candidatilor, si astfel ajungeau sa termine acea scoala multe elite, scoatea olimpici pe banda rulanta, majoritatea intrau la licee bune, si apoi la facultati bune

    • @Mama (si alti adepti ai departajarii dupa inteligenta)

      E nedemocratic sa faci departajarea la inceputul carierei scolare. Copilul dintr-un mediu defavorizat, care poate a stat pe maidan si nu la gradinita, are dreptul la un tratament egal cu al copilului meu, bine crescut si educat. Si puiul de rom poate ca poate, dar nu stie ca poate. Nici el, nici parintii lui. Nu avem dreptul la segregatie!

      In Germania departajarea se face dupa clasa a IV-a. Premisa este ca scolile sa dea notele corect, nu pe bani. Aici se dau corect, stim cine e bun si cine nu e bun la carte, copiii buni se inscriu (intâmplator chiar saptamâna asta) in clasa a V-a la liceu, ceilalti la diverse tipuri de scoli (cu nume diferie: scoala integrata, integrativa, comuna, reala etc.). Dintre copiii care acum sunt mai slabuti, unii vor trece peste 3-4 ani la liceu, altii nu vor termina decât 10 clase. Apropo, azi ma duc la liceu sa-mi inscriu copilul (deci tot inteligent e si al meu).

  26. Vad ca discutia a ajuns foarte aprinsa – inteleg parintii care vor o scoala buna pentru copii, inteleg si logica legii. Cam peste tot in lume, chestiunile civile se rezolva prin un pic de materie cenusie si initiativa.
    De ce nu s-ar putea imbunatati nivelul scolilor din, sa zicem Oropeni si Buftea ? finantarea urmeaza elevul, exista suficienti parinti din clasa mijlocie care sunt interesati de calitatea educatiei copiilor, problema arondarii si a transportului s-ar atenua..

    • Problema cu imbunatatirea nivelului scolilor slabe prin implicarea parintilor tine de timp. Sa schimbi o scoala dintr-una proasta intr-una buna poate dura intre 5 si 10 ani. Cine spune altceva e naiv sau rauvoitor. Deci, ai experimenta pe pielea copiilor tai? Pana devine scoala buna, copilul termina scoala, si nu mai poate recupera decat cu foarte multa munca. Se vorbeste cu multa lejeritate de nivelul scolilor, ca si cum ar fi foarte usor de corectat prin putina implicare din partea parintilor. Uitam ca avem scoli care au scos analfabeti pe banda rulanta, si directorii si cadrele didactice nu au patit nimic (deci ministerul nu face nimic), avem scoli in care profesorii isi bat copiii de le scot dintii si nu patesc nimic (si ministerul nu se implica), iar noua parintilor, ni se cere sa avem incredere in sistem. Increderea in sistem nu exista din motive pur obiective, legea este extrem de buna pe hartie dar ea nu este aplicata, nici in preuniversitar, nici in universitar. Iar ministerul, momentan, se misca foarte incet, transformand alte generatii de elevi in generatii de sacrificiu.

      • Este o chestiune de abordare.La aceleasi resurse, ca parinte poti merge pe principiul ‘am auzit ca scoala X e buna deci investesc(spaga) ca sa fiu sigur’ – este varianta confortabila, individuala sau ma pot asocia impreuna cu alti parinti sa transform suma aia care oricum o dau ca spaga, atentii etc. intr-o investitie legala, transparenta, intr-o alta scoala.

        O scoala poate fi buna doar prin nivelul educatiei oferite, nu prin ‘am auzit ca…’. E vorba de criterii obiective, nu de subiectivismul parintilor. Daca nu ma crezi, vezi curba lui Gauss – statistic cam 2-3% din copii sunt geniali, dar 99% din parinti au impresia despre copiii lor ca se incadreaza in acea grupa.

        In rest, fiecare dintre noi trebuie sa isi asume deciziile pe care le ia in viata: ai decis sa stai intr-un loc fara infrastructura pe care ti-o doresti, este problema ta!

  27. Dincolo de subiectul in sine al discutiei, vehementa impotriva autorului articolului ce rezulta din majoritatea mesajelor, demonstreaza un adevar crunt: coruptia in Romania este o realitate adanc inradacinata in mentalul oamenilor. Ei nici nu pot trai fara coruptie, e modul lor de viata. Incepi sa intelegi ca de fapt nici nu e vina politicienilor (oameni si ei cu minusuri de rigoare) pentru situatia nenorocita a tarii acesteia. Atunci cand in sfarsit apare o lege care aduce putina transparenta si corectitudine intr-un proces, reguli clare si verificabile, iata cate injuraturi primeste autorul legii si un sustinator al acesteia de pe blog. Si culmea, contestarea vine de la oameni care pretind a fi baza societatii (clasa de mijloc) care altfel ar fi gata oricand sa lanseze o critica la adresa politicienilor pentru diverse nerealizari. Trist viitor are tara asta.

  28. total gresite premizele de la care pleaca autorul…eu spre exemplu nu sunt dnici dintre cei bogati, nici dintre cei afectati in acest an de aceste schimbari, si totusi mi se pare o mare aberatie mutarea clasei pregatitoare la scoala, din urmatoarele motive:
    – lipsa de spatiu , in conditiile in care sunt scoli in care se invata in 3 schimburi, sa mai aduci inca un an de studiu(si in curand al doilea, prin ramanerea clasei a IX la generala) nu denota decat rpostie si indiferenta pentru copii si parinti, de care sia batut joc cu nosnalanta fostul si actualul ministru, sub masca refromei
    – lipsa de dotari (nu exista grupuri sanitare adecvate pentru copii de 5 ani spre exemplu), nu exista materiale didactice adecvate
    – lipsa de personal – nu exista personal suficient (am un exmeplu concret, la scoala 280 s-a alocat 8 clase I si doar 2 clase 0 din cauza lipsei de personal, personal care nu poate fi incadrat datorita tampeniei de pleaca 7 si vin 1 aplicata uniform in tot sistemul bugetar)

    La toate aceste probleme reale ridicate de cei afectati sau doar in cunostinta de cauza, propagnadistii de serviciu ai pdl (aici il includ si pe domnul Vlaston) nu fac decat sa rapsunda cu jigniri si sa puna la indioala nivelul de inteligneta al cleor care ridica probleme, avand impresia ca ei sunt sngurii deitnatori ai adevarului.

    Iar faptul ca bogatii se lupta pentru scolile bune e o prostie, nu mai exista scoala buna, exista scoala unde se cumpara notele (scoala 11 data de autor ca exemplu este arhicunoscuta, acolo intri doar dupa ce platesti oficial o sponsorizare in contul scolii-sponsorizare regasita apoi in mediile elevilor, si dupa ce te angajezi sa umpli timpul copilului cu meditatii sugerate de scoala), si scoli unde mai exista si profesori cat de cat corecti. Iar cum dupa atatea reforme s-a ajuns ca mediile de-a lungul anilor sa fie cele mai importante pentru admiterea la liceu, parintii care vor doar o diploma platit apentru copii lor au ajuns sa reactioneze in consecinta..

    • De unde stiti ca e lipsa de spatiu, cand populatia scolara a scazut cu 25%? Generalizati cateva cazuri?

      Pt. dotari sunt prevazuti bani in buget, etc. Se pare ca n-ati citit articolul, ati trecut direct la comentarii. In cazul asta…

    • Este pt ca sunt prea multi-peste 20,la scolile bune peste 30- si mult mai nazdravani decat eram noi ;in plus ,nu-i mai tine in frau cu bataia, si din pacate nu ii mai controleaza
      Calitatea procesului educational scade ..asa ca perfect de acord-nu mai este calitate pe nicaieri, doar iluzie de calitate

  29. Ciudat cum la proces contra unui ordin firesc se inghesuie „cumparatorii” de pozitii sociale.
    Amaratii, chiar daca stau vis-av-is de Scoala (cu S mare), sa faca bine sa le puna pruncilor ghiozdanul in spate si sa ii trimita catre Ilfov, Mogosoaia sau alte zone de amarati de acolo din Bucuresti la scoala (cu s mic).
    Daca tot sunt amarati hai sa le mai taiem putin din sanse, ce betesig!

  30. „La mijloc sunt interesele bogaților ”
    nici nu am citit mai departe. asa isi justifica nomenklatura socialista, din toate timpurile si toate regimurile, abuzurile asupra populatiei: incitind si dezbinind, deformand ideea de justitie si imbracind orice masura aberanta ce ucide concurenta si piata libera in vesmantul statului ocrotiror, binefecator, justitiar.

    sa multumim asadar din inima statului social, acum multilateral-dezvoltat pe bune, acest brav cavaler care apara copchii oropsitilor bugetari si pedepseste puii rasfatati ai chiaburilor si burghejilor ce se lafaie in vilele lor de milioane murdare.

    se pare ca scanteia din sufletele pionierilor comunisti este inca vie…si aprinde tot ce atinge.

  31. Si inca ceva…
    Te-ai mutat din Bucuresti si platesti taxe in Ilfov, Mogosoaia…de ce nu iti duci pruncul acolo unde platesti taxele? Ca tot striga unii ca ei platesc taxe la stat.
    Si eu platesc taxe si ma costa triplu taxele de „centru” fata de cate te costa pe tine care esti „de la tara” sau din mahalaua orasului.
    : )

    • NU, eu platesc taxe si in Bucuresti si la tara, pentru ca unul ca tine sa aiba timp sa stea si sa posteze pe forumuri, pe banii mei.

      • Eu am firma mea, deci postez pe banii mei.
        Descreteste-te. E normal sa iti duci copilul acolo unde locuiesti. Fireste daca ai fonduri suficiente e pacat sa le dai ca spaga si sa ocupi locul unui amarat care are si el dreptul lui la un loc aproape de casa, mai bine plateste o scoala privata.

        • Problema, din cate spune lumea pe-aici, e ca nu (prea) exista scoli private, iar sa astepti pana apare una… va fi probabil prea tarziu pentru copilul tau.
          Apoi, e foarte posibil sa nu existe „masa critica” de parinti/copii care sa poata sustine o scoala privata; prin natura lor, zonele astea rezidentiale sunt mult mai rarefiate (ca doar de-aia s-au si mutat oamenii acolo).
          Dar argumentul locului platii taxelor mi se pare valid.
          E complicat si dureros; oamenii uita de orice cand vine vorba de copiii lor, e si normal…

  32. @Dorin,
    Tocmai v-am citit raspunsul pe care nu pot sa-l calific decat drept impertinent.
    Adica dv afirmati si va intrebati ” de ce la noi nu e ca in tarile civilizate din Vest”, eu va explic cum e in tarile astea pe care le tot amintiti si dv replicati : „principiul “asa e si la altii” e periculos”.
    Pai daca e asa periculos domnule, de ce-l aduceati ca un argument ceva mai inainte?
    Sau schimbam argumentele cum ne aranjeaza? Acum o ora vorbeati de democratie, tari dezvoltate si dinamism, vroiati sa fie si in Romania ca acolo si cand ati aflat cum e acolo, devine brusc periculos sa facem ca ei!
    Bine domnule, dv chiar aveti pretentia sa fiti luat in serios dupa ce va schimbati argumentele ca la piata?
    Si ca sa spulber toate iluziile aflati ca invatamantul particular e el mai dezvoltat in alte tari europene decat in Romania dar e departe de ce va imaginati. Ca sa nu mai vorbim cat costa asa ca alegerea aceea de care vorbiti este destul de redusa pentru familia obisnuita. Asa ca de multe ori, e mai simplu sa te interesezi din timp cum e scoala unde vor merge copiii si daca nu esti multumit atunci mai bine te muti cu catel si copii in cartierul visurilor tale scolare.
    Dar ce va spun eu toate astea, dv le stiti deja, ca vad ca vorbiti despre ele.
    De fapt banuiesc cam ce se intampla cu oameni ca dv: ati dori sa aveti totul la nas, scoala sa nu fie prea departe de serviciu si ,absolut necesar, de un anume nivel, dar in acelasi timp sa locuim si avem spatiu si iarba verde la „Gura oii” sa respire aer curat copilul ala genial ce nu poate merge la decat la scoala 12345 din capitala, iar ceilalti, treaba lor, sa se descurce. Ii trageti cu democratie si puterea de alegere dar ati dori ca alegerea asta sa va avantajeze in toate pozitiile si acasa si la serviciu si la scoala. Nu va puneti un minut problema ca o societate democratica este tocmai o societate bazata de anumite legi si reguli, unele de bun simt, ca cea despre care vorbim. si ca nu putem avea tot ce ne dorim doar reclamand acest lucru! Ce-mi place e ca cei ce propun ca fiecare sa-si inscrie copilul unde are chef si-i intrebi:” bine si cum facem, cine are prioritate, cand ne oprim”, nu aduc nici un argument si nici o propunere valabile ( exclud mizeria aia cu examen la nici 6 ani, este rusinos sa gandesti asa).
    Pe de alta parte mi se pare exagerata toata agitatia asta: nu se vorbeste despre a se face ceva constructiv, de a se imbunatati situatia din scoli, nuuu, nimic, toata lumea vrea acolo unde e bine, n-are importanta ca n-a facut nici un efort pentru binele asta, el stie ca e bine si i se cuvine.
    Tipic balcanic!

      • Nu mi se pare; mi se pare mai degraba un raspuns plin de suficienta, din categoria celor care abuzeaza de argumentul autoritatii, in cazul de fata autoritatea de a cunoaste first hand situatia din alte tari. Pare sa fie vb de Germania, noua detinatoare a adevarurilor absolute in materie de orice.
        Sunt insa de acord cu Oltea ca povestea aduce a mult zgomot pentru (aproape) nimic, asa incat sunt mai degraba curios de ce considera un eventual… hmmm… nu l-as numi examen, ci mai degraba test ca fiind o mizerie???
        Traim intr-o lume din ce in ce mai competitiva. Astfel de teste ar fi in interesul tuturor, nu in ultimul rand al parintilor si copiilor, care ar putea fi astfel din timp orientati catre ce li se potriveste mai bine, parintii ar putea fi adusi cu picioarele pe pamant, ca tot spunea cineva ca 99% dintre noi ne consideram copiii genii…
        Cu niste ani in urma il intrebam pe un foarte cunoscut om de afaceri indian din Romania cum se explica explozia indienilor din ultimii ani in lumea afacerilor si, nu in ultimul rand, ponderea lor extraordinar de mare in corpul profesoral din marile scoli (americane) de afaceri.
        Raspunsul nu mi-a placut (citez aproximativ, fireste, sunt vreo 7-8 ani de-atunci), dar a fost memorabil. „Voi, romanii, si europenii in general, sunteti niste rasfatati ai sortii. Voi nu stiti ce inseamna nevoia si concurenta. Noi traim intr-o concurenta pe viata si pe moarte dinainte de-a fi in stare sa vorbim cursiv, chiar daca suntem din clasele superioare. Ca sa intri intr-o gradinita buna trebuie sa fii mai bun decat alti 10 sau 20 de copii; cand ajungem la scoala, e inca si mai rau. Tot timpul sunt cateva duzini de copii aproape la fel de buni ca si tine care se uita peste umarul tau si de-abia asteapta sa gresesti. Parintii te ajuta, dar sistemul e necrutator, te elimina la primul pas gresit. Nu ai voie sa gresesti, nu ai o a doua sansa. Presiunea de a reusi e extraordinara si vine din toate partile. Pentru noi, sistemul vostru educational e o gluma.”

      • waw a scris traian basescu. Dle Vlaston macar recunoasteti ca o asemenea lege trebuia pregatita si anuntata cu ceva timp inainte de aplicare. Cel putin cativa ani.

      • Ideea e sa si invatati ceva din discutiile astea. Problemele sunt reale, nu tin de politica, tin de copiii nostri. Daca dumneavoastra aveti impresia ca ne lasam condusi de retorica si putem fi prostiti in fata, va inselati. Vrem solutii concrete pentru problemele ce tin de guvernare. Problemele pe care le putem noi rezolva, le rezolvam. Legal. Si ca o paranteza, nici dumneavoastra, prin astfel de articole, nu veti reusi sa intimidati. Probabil asta v-a fost scopul :(.

  33. Imi pare rau, dar vad ca presupuneti despre mine lucruri care nu ma caracterizeaza. Eu am adus argumente, am propus captarea cerintelor pietei tocmai pentru a-i nemultumi pe cat mai putini. De ce imi refuzati dreptul de a-mi duce copilul la o scoala buna sau macar decenta numai pentru ca se intampla sa nu imi permit sa locuiesc in centrul orasului?

    Si nu inteleg de ce considerati ca e nimerit sa ma jigniti desi nu ma cunoasteti.

    • „De ce imi refuzati dreptul de a-mi duce copilul la o scoala buna sau macar decenta numai pentru ca se intampla sa nu imi permit sa locuiesc in centrul orasului?”
      Pentru ca democratia inceteaza cand „dreptul” d-vs incalca „dreptul” vecinului. PUNCT!
      Pentru ca statul liberal trebuie sa creeze egalitate sanse, fie ele si pe criterii absurde cum e cel geografic – dupa modelul inapoiatilor francezi !
      Pentru ca ceea ce cereti d-vs se constituie in privilegiu – concept anti-democratic, anti-liberal intr-o asemenea situatie!

      • @mihai. Bine zis. Dar am sa reformulez: de cand DREPTUL dlui Dorin se transforma in OBLIGATIE pt. dl.Y (acela al carui copil ramane pe dinafara)???? PS. am pescuit aceasta idee mai sus. Ce vrea dl. Dorin seamana cu acea vorba: ce-i al tau e si al meu iar ce-i al meu nu e treaba ta!

        • In esenta, eu contest orice discriminare pe criterii arbitrare. De ce un om care s-a nimerit sa locuiasca langa o scoala pe care eu (poate nu si el) o consider buna are DREPTUL, mai mult decat mine, sa-si dea „odrasla” la acea scoala? Sau, in termenii dumneavoastra, „dreptul” sau, arbitrar stabilit de un functionar din inspectorat, nu imi incalca dreptul meu?

          Eu am crezut ca putem purta o discutie argumentata, am oferit o posbila solutie care ar ameliora clar situatia (preinscrierea si captarea cerintelor reale ale pietei, cu favorizarea scolilor cerute de aceasta). Imi pare rau daca astfel v-am deranjat cu ceva si imi rezerv dreptul sa ignor aluziile rautacioase facute de „mihai” si „pragmatic”.

          Le multumesc celor care mi-au inteles mesajul, ma bucur ca exista oameni care stiu si sa scrie si sa inteleaga ;-) In felul acesta mai avem o sansa de a depasi conjuncturile nefavorabile celor care inteleg ce inseamna comunitate, competitivitate si valoare.

          • Domnule Dorin,

            Eu nu m-am ” nimerit” sa locuiesc langa o scoala buna am ales sa locuiesc acolo. Nici macar nu locuiesc in Romania, ci intr-o tara din acelea unde iti inscrii copilul acolo unde e repartizat. Se intampla sa fiu in vacanta si sa dau peste acest subiect fierbinte asa ca ma bag si eu in discutie. In plus am prieteni in Bucuresti despre care stiu sigur ca atunci cand si-au cumparat apartament s-au interesat si de scolile din jur. Este vorba de responsabilitatea ca parinte, poate si ei preferau sa stea in o suta de metri patrati la periferie si iarba verde dar au preferat 60 de metri patrati si ceva mai mult beton, dar fata merge la scoala situata la 5 minute. Nu, nu in centru, dar e o scoala normala cu copii buni si mai putin buni, asa cum se intampla.
            Deci, cautati o scoala corecta, mutati-va (stiu ca nu-i usor dar am vazut ca scriati ceva de dinamism) si…. ..asta e.

          • @Dinu,

            Poate o sa vi se para surprinzator, dar sunt de acord cu dumneavoastra si, credeti-ma, voi face tot ce imi sta in putinta (legal si corect) pentru ca sa ii asigur copilului meu cea mai buna varianta posibila.

            Stiu ca in strainatate lucrul acesta se practica, insa la noi societatea nu ii favorizeaza pe cei cu adevarat dinamici si care, prin munca lor, ar putea-o duce inainte. Cunosc multe cazuri, din firava „clasa medie” formata in Romania, care, desi la standardele romanesti au venituri decente, nu si-au permis sa isi aleaga apartamentul dupa criterii care sa includa scoala. Din pacate, distributia scolilor decente nu urmeaza o logica legata de calitatea oamenilor, deoarece dezvoltarea lor s-a facut in conditii care nu aveau nimic de-a face cu comunitatea si nevoile sale. De multe ori, scolile bune (si cele decente) au fost efectiv „desemnate” de catre comunisti in anumite locatii, de cele mai multe ori in zonele centrale ale oraselor. Competitia pentru locurile de acolo a implicat, intr-adevar, coruptie, insa in general, oamenii cu adevarat interesati de calitatea educatiei isi trimiteau copiii la aceste scoli si erau acceptati fara mita, iar ceilalti se multumeau cu repartitia (asta nu inseamna ca acestia din urma nu au nimerit si ei scoli bune, doar arata faptul ca distributia se poate face si de jos in sus).

            In plus, mai exista o problema:mai ales in tarile din Vest, regulile sunt stabile, in principal corecte si cunoscute de multa vreme; astfel, in momentul in care te muti intr-un alt oras poti afla care sunt zonele cu scoli bune si poti sa faci acele compromisuri legate de confortul locuintei pentru a-ti asigura viitorul copiilor. Din pacate, la noi e altfel. Regulile se schimba de la o zi la alta, dupa naravul celor care se nimeresc la conducere, fara o consultare a comunitatii, iar perioada scurta cu care „principiile” oscileaza dintr-o parte in alta fac practic imposibila adoptarea unei strategii prin care sa iti poti planifica, macar pe termen scurt, viitorul. E unul din motivele (sau mecanismele) prin care coruptia se mentine in Romania, iar daca ati vedea direct situatia concreta „din teren”, daca ati auzi ce spun inspectorii scolari si cum sunt tratati parintii ingrijorati in mod justificat de implicatiile ultimelor „manevre”, ar fi mai clar faptul ca exista o diferenta majora intre declaratiile clasei politice curente si faptele lor reale.

            Va voi mai ruga sa constatati ca, in forum, nu mi s-a raspuns la nici una din intrebarile fundamentale pe care le-am pus, nu a dat nimeni vreo explicatie legata de modul in care masura „arondarii” copiilor incurajeaza competitia intre scoli (de fapt o anuleaza complet) etc.

            Va doresc o seara placuta.

      • Nu va suparati, dar ati comis-o rau de tot.
        Asadar democratia e aceea care creeaza egalitate de sanse CHIAR SI PE CRITERII ABSURDE??? (subl. mea).
        Pai, atunci, nimic mai simplu. Sa stiti ca votul cenzitar are o istorie milenara si sunt destul care-l regreta; n-ati vrea si dvs. si dl. Vlaston ca criteriul – la fel de absurd ca si celelalte – sa fie averea/venitul/numarul de cai-putere/suprafata viloiului???

  34. Faza faină e că nimic nu-i sigur în România, nici măcar corupţia.

    Cei care s-au mutat în vile la periferie nu şi-au pus niciodată problema că nu vor putea „rezolva” cu şcoala copiilor. Aproape că-ţi vine să-i compătimeşti – dar nu mult.

    Acum s-au schimbat regulile în mijlocul jocului.

    Dacă ministerul rămâne pe poziţii presupun că – destul de repede – se vor înfiinţa şcoli private de calitate sau măcar declarate de calitate în suburbii.

    • Ei, nu te amuza atat de repede… Cred ca te-ai lasat prea mult prinsa de discutie si nu ai citit articolul. Parintii care au dat statul in judecata, nu l-au dat pentru ca nu-si pot da copiii la scoala unde doresc. Acei parinti au dat statul in judecata pentru ca sunt obligati sa-si dea copiii la scoala in clasa 0 (la scoala si nu la gradi, cum era pana acum), iar in scoli nu exista infrastructura si e un mare haos, Ministerul promite ca rezolva totul, si ca pana la toamna va fi extraordinar. Domnul Vlaston ii infiereaza un pic pe aia bogatii (mama lor cu „odraslele” lor cu tot), ducand problema in alta directie. Vorbim de clasa pregatitoare, care nu se stie cum va fi, ce educatori/invatatori vor fi, in ce sali de clase vor invata, etc. Toti parintii de copii peste 6 ani sunt in aceasta situatie, indiferent de amarastenie :). Amuzant, nu?

        • Ok, va dau exemplu concret al unei scoli din Bucuresti, sectorul 5. Cartier sarac, fara pretentii. Au 5 clase I si 2 clase 0. Directoarea a fost intrebata de ce nu face mai multe clase 0, deoarece existau foarte multe cereri, deh, sectorul 5, copii multi. Raspunsul a fost: nu avem spatiu. Ce se intampla cu ceilalti copii? S-a dat din umeri, incercati la alta scoala, noi facem tot posibilul, reveniti peste o luna. Nu va seamana a haos? Si vorbim numai de numarul de locuri, nu vorbim de clase, mobilier, invatatoare, si alte asemenea mici chestiute. Daca dumneavoastra vreti sa duceti problema in directia „bogatanilor”, e problema dumneavoastra. Discutiile au aparut pe alte teme.

          • Domnule Vlaston,
            Ceea ce spune @Carmen e corect. Ceea ce spuneti dvs la fel. Dar daca pentru fiecare 2exemple unde treaba e OK gasim unul unde nu e OK, atunci, per total situatia nu e buna.
            Care e solutia in acest caz?

            • la un sistem de 3,5 mil elevi si 300.000 profesori, doar statul are parghii si bani sa gestioneze sistemul. Foarte bine nu este nicaieri in lume. Cum e la noi? Legea noua face un pas mai departe. Regret neimplicarea parintilor in administrarea scolilor. Acum legea le da dreptul.

  35. @Dorin,
    Dv va jigniti interlocutorii schimbandu-va argumentele dupa cum va aranjeaza.
    Pe de alta parte este absurd sa afirmi ca NUMAI in centrul capitalei ( sau oraselor mari) sunt scoli bune si decente, restul trebuie evitate.

  36. dle profesor Vlaston. In onestitatea Dvs intelectuala ati dat argumente si replici PROFESIONALE si de bun-simt, dar ma tem ca explicatia e alta. TRANTIND clasa zero se tranteste tot ciclul gimnazial si deci si TOATA Legea Educatiei Nationale. Cautati in spatele “parintilor democrato/indignati” ceva sefi de sindicat (Spiru Haret ca sa fim mai precisi). Mai cautati in spatele zbieratorilor sefi de sindicat si se va vedea silueta Marga si silueta Abramburica. Mai cautati si veti vedea drapele USL.

    • Multumesc pentru lectie. Am inteles acum cum poti sa postezi un mesaj aproape identic de mai multe ori.
      Altfel, da, v-ati ales un nickname foarte potrivit. Trebuie mult cinism – si-as mai adauga ca mai trebuie si altceva, dar probabil m-ar bana moderatorul – ca sa manjiti politic pana si ingrijorarile legitime ale parintilor unor copii de 6-7 ani.
      P-aia cu rusinea n-are rost s-o mai zic, ca e deja banalizata.

      • am postat din greseala de doua ori (asta nu imi da mai multa dreptate). Dar in sprijinul argumentului meu notati REVENDICAREA sindicatului Spiru Haret: sa se amane cu un an!! Mie imi miroase a speranta ca un nou guvern va anula LEN in intregime. Clasa pregatitoare e numai un pretext (amintesc ca tot ce priveste preuniversitarul a trecut cu bine si de comisia senatului), caci banii si interesele non-cosher sunt in invatamantul superior. Nu va zice nimic ca 80 de parinti in PATRU procese vorbesc in numele a 125 000 de parinti? Daca eu gasesc maine 80 de parinti care sa doreasca predarea limbii malgase de la clasa I-a opresc ordinele de ministru? fac si vreo patru procese si aman orice LEN ani si ani de zile.

  37. este interesant cum ati evaluat in aprecierile de pana acum ce inseamna o scoala
    de stat „buna” si una „rea”…inteleg ca una dintre probeleme ivite este cererea inegala
    pe unitatea de invataman…dar avand in vedere ca discutam totusi de nivele de salarizare
    in sistem de stat nu vad cum ar putea o scoala de stat sa performeze cu mult mai bine decat
    alta…

    desigur ca in realitate acestea exista si sunt sustinute doar de sistemul balcanic al
    intelegerilor netransparente intre directorul scolii/profesori si parinti

    in principiu statul are obligatia de a sigura servicii de invatamant la o calitate medie pentru
    cat mai multi contribuabili, elitismul ramanand in sarcina invatamantului privat sustinut de finantarea necesara

    cererea inegala pentru „anumite” unitati de stat este sustinuta strict de sistemul de spagi
    oferit …de cetateni romani…

      • Ghici de la ce liceu vin premiantii de la Olimpiada de Informatica!
        In plus la liceul respectiv cei cu rezultate sunt scutiti de taxe ba ami iau si bursa!!!!!
        E vorba de Liceul international de informatica. Noroc ca vin turcii sa ne arate cum se face scoala in mileniul III.

  38. Tine de bunul simt ca acolo unde iti platesti taxele
    sa beneficiezi de resursele alocate pentru invatamantul de stat

    nu este foarte onest sa locuiesti in de ex in corbeanca si sa iti duci copilul
    la scoala in Bucuresti (valabil si invers)

    In momentul in care te decizi unde vrei sa locuiesti ar trebui sa tii cont si de
    unde iti vei trimite copilul la scoala…

    Am vazut in post-urile precedente aberatia ca statul ar trebui sa-ti asigure locul in scoala
    chiar in functie de nivelul traficului , locul de munca, timpul disponibil al parintelui,etc

    • Jumatate din populatia Romaniei locuieste la tara, unde se pune problema de a avea o scoala in localitate. un alt sfert locuieste in orase mici, cu citeva scoli, unde nu sunt probleme de capacitati datorita declinului demografic(vorbim de sursa principala de migratie catre orase mari si strainatate). Nici in orasele mari majoritatea populatiei nu este neaparat afina educatiei sau nu poate trai fara a avea copilul la o anumita scoala.
      Cine este de fapt afectat :
      – clasa mijlocie relocata in zonele rezidentiale ale marilor orase – pe temrne mediu exista o singura solutie, sa isi asume statutul de cetateni al acestor localitati si sa se implice in dezvoltarea acestora – educatia, impozitele pe care le platesc local, numarul lor daca se aduna ii pot face motorul urbanizarii acestor sate-dormitor
      – parintii din marile orase – aici problema e mai mult de perceptie decit de calitate, orice oras mare avind mai multe scoli ‘bune’ ; dorinta absoluta pentru o anumita scoala este asocierea ei cu protipendada locala ‘copilul lui X sau Y’ – vorbim aici de educatia copiilor sau de orgoliul parintilor?

      Pina la urma, problema se reduce la urbanism si la infrastructura locativa si educationala in concordanta cu stratficarea sociala a unei zone. E o chestiune de timp.

    • @Daniel,

      Argumentul dvs e absolut idiot (in stilul politicianului roman care le stie pe toate).
      Lucrezi in Bucuresti, cistigi peste 1000 Eur /luna din care platesti taxe in Bucuresti de 850 Eur/luna.
      Iti cumperi cu credit pe 30 ani o casa de max 100.000 Eur la iarba verde in Mogosoaia (sau Balotesti, etc), la care platesti taxe locale de 100Eur/an.
      Te trateaza trompetele de serviciu de chiabur iar diversi idioti de forum vin cu aberatii de genul platesti taxe acolo mergi la primar si cere-i sa faca scoala.

      Cu parere de rau, cred ca solutia e doar cea individuala.
      In cazul meu emigrarea, pentru a nu-mi condamna copii in sistemul scolar romanesc.

  39. @Dinu

    Comparatia era valabila cu sistemul occidental..

    Statistic vorbind in Romania (fosta tara comunista…) nu a existat alta „geneza” a

    olimpicillor decat din sistemuld e stat..(concluzia ca doar sistemul de stat produce olimpici

    este falsa…).

    Deocamdata in Romania nu functioneaza un sistem educational privat (esta inca in faza incipienta si adresat strict omenilor cu venituri foare ridicate -de ex costurile sunt intre 5-15.000 euro/an…)

    • @Daniel,
      Va inselati! Cu mici exceptii olimpicii provin de la liceele de stat, indiferent de tara de origine.
      Intrebati-l pe fostul ministru Funeriu ce a fost o data olimpic la chimie reprezentand Franta, cati din acel lot olimpic proveneau de la licee particulare?
      Iar in multe tari europene, Franta, Italia, tarile nordice, Germania, acest invatamant particular este mult mai putin dezvoltat si cautat decat se crede in afara.
      Bineinteles alternativa e un invatamant public serios. Iar asta presupune multe lucruri.
      In rest, de acord cu ceea ce scrieti despre platitul taxelor: in toata Europa sunt diferente enorme intre taxele in centrul orasului si cele de la periferie. Cum spuneam, solutia e alta: o scoala cat mai buna si nu buncare cu zeci de clase pregatitoare in centrul orasului.

      • intra-adevar poate cuvantul „elitism” l-am folosit intr-un context inexact..

        Nu cred ca valoarea unui sistem de invatamant se masoara neparat in numarul de olimpici…
        (faptul ca din cei 3.5 mil de elevi mentionati de Dl.Vlaston cateva zeci au calitati native pe care
        le-au pus in valoarea cu ajutorul unor profesori de buna credinta care s-au ocupat de traseul lor educational, nu sintetizeaza deloc intregul sistem de invatamant pe ansamblu, care este dezastruos…)

        Am dorit sa evidentiez rolul statului (dezastruos) in alocarea resurselor financiare colectate
        precum si faptul ca acelasi stat nu a creat conditiile dezvoltarii unui invatamant privat puternic..

        Sistemul de invatamant de stat din tarile mentionate este puternic deoarece exista un invatamant privat care ofera altenativa si care il concureaza in mod liber…

        Ideea ca putem obtine performanta in invatamant cu 200-250 euro castingul net al unui
        profesor este absurda (va imaginati cu ce eficienta functioneza sistemul cu 300.000 de cadre distribuite in mii de sate si comune , ale caror surse de finantare sunt alocate
        centralizat de guvern ?)

        Doar un sistem privat puternic poate elimina aceste ineficiente in primul rand economice
        ( nu mai includem aici si coruptia generata de sistemul de stat de la nivel de minister pana la femeia de serviciu dintr-o scoala…)

        • Daniel,
          Nici un invatamant de stat ( sau privat) nu poate functiona corect cand este tratat ca Cenusareasa. Eu am reactionat numai la o parte infima din acea LEN, partea cu inscrierea la scoala pe criterii geografice, pe care o gasesc raul cel mai bun. Un sistem perfect nu poate exista decat daca se aloca sume uriase pentru invatamant, ceea ce nu e cazul nici macar in tarile dezvoltate. Totul tine de o organizare foarte buna. Daca se dau sume uriase pentru renovarea scolilor si in final ne trezim cu cladiri unde ploua, nu au toalete si nu merge nici incalzirea, atunci e normal sa fie probleme. Este doar un exemplu din cele despre care am citit. Plata profesorilor, alt punct negru: greu sa faci performanta la salariile oferite. De aici se ajunge si la spaga ( nu zic ca e normal dar un cadru prost platit e o prada usoara pentru cei ce vor sa cumpere anumite favoruri).
          In fine, oricum, nu acesta e subiectul discutiei dar cred ca o regula generala pentru inscrierea in scoli este necesara si acest criteriu geografic este aplicat in multe tari. Bineinteles ca nu toata lumea e multumita dar nu vad un criteriu ce ar face unanimitate.

          • cenusareasa ? glumesti ? cu 300.000 cadre ? din 1.1 mil bugetari ?

            principiul geografic ar putea fi onest fata de contribuabil daca fondurile de finantare

            ale unitatilor de invatamant nu ar fi alocate in mod centralizat ci exclusiv pe plan local (primiarii,consilii locle,etc). asfel macar riscul econonomic generat de coruptia sau incompetenta unui ministru sau secretar de stat nu s-ar reflecta imediat in sistem

            este ok atata timp cat eu ca si contribuabil la bugetul de stat si avand libertatea de a
            alege locul unde vreau sa locuiesc sa beneficiez de aceste resurse..

            acum statul imi colecteaza taxelem le aloca centralizat si apoi ne impune un principiu
            de folosire a serviciilor de educatie localzat…

            iar apoi imi propune ca daca doresc pot sa optez pt o scoala privata…

            de exemplu beneficiile unei comunitati locale prospere nu se pot reflecta si asupra scolii locale deorece aceasta se finanteaza de la buget…

            asfel s-ar evita situatiile anormale in care zone rezidentiale (corbeanca,mogosoaia,otopeni)

            cu un venit considerabil per capita sa aiba scoli apreciate ca mediocre iar rezidentii sa fie

            tentati sa-si duca copii in Bucuresti la o scoala mai apreciata…

          • @ Dinu & Daniel. Multumesc amandurora pentru foarte interesanta polemica.
            Si, desigur, ii multumesc mai ales d-lui Vlaston ca a provocat-o :-)
            Votul meu, sa zic asa, merge cu fraza „Nu cred ca valoarea unui sistem de invatamant se masoara neparat in numarul de olimpici”.
            Asta spune si experienta mea de viata, destul de lunga si de bogata.
            Existenta „olimpicilor”, adica tineri cu un nivel intelectual si performante extraordinare, are destul de putin, sau deloc de-a face cu sistemul de invatamant, public sau privat. De-alde Aristotel sau Arhimede n-au fost produsele vreunui sistem de invatamant de genul fabricilor educationale actuale. Statistic vorbind, daca numerele sunt suficient de mari, as zice ca intotdeauna vor exista cativa super-elevi care vor avea performante exceptionale indiferent (sau chiar in ciuda) sistemului care-i „educa”. Oameni care, la o adica, ar performa chiar si in absenta zisului sistem, care gasesc in cultura si stiinta o valoare in sine careia i se dedica fara niciun impuls exterior. Elitele; varfurile; prova curbei lui Gauss. Am avut in familie un astfel de exemplar, de unde si patima :-)
            Sigur, la capatul celalalt al curbei se afla cei mai amarati si dezavantajati, pentru care nu prea poti face mare lucru, practic vorbind, decat sa speri ca societatea va fi suficient de bogata incat sa-i remorcheze cumva si pe ei…
            Totusi, societatile nu sunt impinse inainte de astfel de exceptii. Ele sunt impinse inainte de medie, de numerele mari.
            De unde, pe de o parte, importanta unui invatamant „de masa” cat de poate de bun in conditiile date. Si unde, pe de alta parte, Romania a esuat absolut lamentabil in perioada post-comunista, cu rezultate care incep sa se vada si care, in opinia mea, vor deveni din ce in ce mai dramatice in anii care vin. Cu binecunoscutul optimism mioritic, ma intreb chiar daca vom mai putea inversa tendinta, sau ne vom prabusi iremediabil in prostie, ignoranta si consumerism ieftin. Idiocracy.
            Nu olimpicii ne-au lipsit in anii 70 si 80, si nu olimpicii ne lipsesc nici acum. Ne lipsesc generatii intregi educate decent in ceea ce priveste cultura generala, si care sa fi internalizat niste valori esentiale, cum ar fi rolul muncii, disciplina, respectul fata de lege, modestia, curiozitatea, ambitia, rabdarea, responsabilitatea…
            Dl. Vlaston se afla intr-o pozitie extraordinara pentru a analiza astfel de lucruri, TOCMAI datorita indelungatei experiente intr-o scoala vocationala, cum ii spune acum – adica o scoala menita sa ofere media educationala, exact aia care conteaza cel mai mult. Tot mai trag nadejde ca o sa abandoneze mofturile astea politice, precum si tentatia aparent irezistibila de-a-si exprima in scris opinia pe orice tema, in favoarea unor articole, putine, dar bine si indelung gandite, in acest domeniu pentru care are o intelegere si experienta greu de egalat.
            Nu de gurnalisti duce lipsa tara asta, d-le Vlaston…

  40. Draga clasa medie (care este) v-ati mutat la mama dracu’ (nu ati tinut cont de infrastructura, scoli , spitale, drumuri e.t.c. ) si vreti toti la scoala Germana, ce vina am eu care stau peste drum de scoala Germana si n-am loc de voi si spagile voastre sa-mi bag copilul acolo.

    P.S. toata stima domnule Vlaston am fost elevul dumneavoastra in clasa a 9-a si a 10-a, ma bucur sa vad ca sunteti la fel de vertical cum erati, imi pare rau ca nu va vad ca ministru sau macar un secretar de stat la invatamant

  41. Dle Vlaston,

    Daca locuiesc in Ilfov si lucrez in Bucuresti nu imi pot duce copilul la scoala si la un after scool in Bucuresti in apropierea locului de munca. Trebuie sa il duc in Ilfov de unde nu il are cine sa il ia de la scoala si sa stea cu el pana ma intorc de la servici.
    Criteriul proximitatii locului de munca al parintilor nu poate fi agreat? (este tot criteriu geografic la urma urmei)

    • ba da …dar pe aceeasi logica se pot introduce si alte criteriii:

      -distanta intre locuinta si locul munca

      -timpul mediu petrecut in trafic pentru a livra copilul la scoala

      -frecventa medie a disponibilitatii bunicilor/prietenilor

      -consumul mediu de carburant pentru a livra copilul la scoala

      Inteleg ca doriti sa fie luat in calcul proximitatea fata de locul de munca al ambilor parinti si apoi probabil se va dezbate ce tip de medie se va folosi la calculul celor 2 valori

      Saracul Funeriu cred ca nu si-a dat seama ce face cand a acceptat aceasta functie… :)

  42. Intervin în discuţie. Am posibilitatea să compar din propria experienţă, două sisteme, cel canadian şi cel românesc.

    Principiul, vrei educaţie mai bună, trebuie să fii pregătit să plăteşti bani mai mulţi este valabil oriunde. Şi aici se urmăreşte aceiaşi mentalitate, oarecum paralelă cu cea din România. Dar asigurarea unor standarde de educaţie din partea statului, este posibilă în primul rând se pare prin asigurarea unor standarde de formare la nivelul profesorilor, exemplul cel mai elocvent este cel din Finlanda. Până la urmă, vorbind cu un vechi prieten de familie, care a predat o materie şi în România şi în Japonia şi în Canada, implicarea părinţilor în activitatea zilnică a copiilor este cel mai bun predictor al unei reuşite şcolare. Activităţile fizice extraşcolare ajută enorm de mult la concentrarea elevilor în clase, studiile recente demonstrează fără îndoială importanţa sportului, pare banal în sisteme unde se consideră că reuşita trece prin cursuri suplimentare de matematică şi română.

  43. Comentariile releva situatia de fapt.
    1. O problema imobiliara. Foarte multi din cei care au preferat o casa, au facut acest lucru trecind in plan secund utilitatile si serviciile zonei. In perioada de boom imobiliar, cind in Romania preturile urcau la cer, in Laussane parcelede 1000 mp se vindeau cu 90 euro/mp, cu toate utiliatile si serviciile zonei. Adica inclusiv scoala, spital, transport in comun. Trebuie sa ne asumam consecintele deciziilor. Daca decizia de a ne face o casa nu am luat-o in funcie de distanta pina la serviciu, utilitati ci pe baza „potentialului de dezvoltare al zonei” asta e. Ne asumam.
    2. Finantarea urmeaza elevul. Este o greseala. Va fi cea mai dura lovitura data invatamintului preuniversitar. Rezulatul va fi acelasi ca in invatamintul universitar, unde „centrarea pe student” presupune goana dupa clienti. Calitatea este doar o forma fara prea mult fond.
    3. Corectitudinea arondarii in functie de domiciliu? Da! Asa este si in Canada, si in Belgia, si in Franta si in Germania. Nimeni nu comenteaza pentru ca acolo nu prea se stie ce inseamna „o scoala mai buna”! Toate scolile presteaza la acelasi nivel calitativ. Este oarecum hilar ca avem ARACIP dar calitatea este decisa dupa alte criterii.
    4. Scopul LEN este nobil. Doar ca toate se fac pe fuga, fara nici o viziune sistemica.
    5. Rezultatul? „Tarifele” vor fi corespunzatoare, deoarece „pe banii mei, am pretentia sa fac ce vreau eu”.

    (Pe cind o discutie aplicata despre ce inseamna „after school” in Romania anului 2012? Cit costa? Cum sunt platiti invatatorii? Cum isi primesc banii? Care sunt costurile reale?….)

  44. @Dorin,
    Va raspund aici, e mai simplu. Am intrat mai tarziu pe firul discutiei dar am citit ce ati scris si ce raspunsuri vi s-au dat. Ati gresit deoarece nu v-ati structurat bine intrebarile si …problemele, ati vazut ce reactii au fost, Eu cred ca o discutie politicoasa este mereu posbila, altfel ce exemplu le dam celor mici?
    De ce cred eu ca acel criteriu al proximitatii serviciului unuia dintre parinti nu este cel bun? In primul rand pt ca nu exista o distributie constanta a locurilor de munca in functie de cartiere, ceea ce poate provoca diferente enorme intre un cartier sau altul sau chiar in cadrul aceluiasi cartier.
    Pe urma, este ridicol sa impui parintilor sa-si care copiii in fiecare dimineata printr-un oras aglomerat si nici nu este benefic pentru copii. Un copil nu trebuie sa ajunga obosit la scoala, este modul cel mai simplu sa nu faca fata acolo si totul sa i se para greu. Ca parinte nu as impune asa ceva copiilor mei, si cu cat sunt mai mici cu atat trebuie sa le eviti oboseli inutile. Au cu ce sa-si ocupe timpul.
    Va doresc mutare placuta!

  45. Ce idee tampita! Auzi, odraslele bogatasilor! Ele conteaza! Restul, apa de ploaie… Eu preferam ca aceasta cls pregatitoare sa existe dupa ce aparea programa scoala corespunzatoare, manualele scolare si rechizitele specifice varstei copiilor (date de minister, gratuit, scolilor) cadre didactice pregatite , spatii corespunzatoare in scoli, personal angajat pentru ingrijirea si supravegherea acestor copii – fara a fi lezata activitatea celorlalti elevi mai mari…apoi implementarea hotararii. Avand in vedere conditiile existente acum in scoli se cunoaste impactul pe care-l va avea implementarea acestei masuri de la toamna? S-a facut vre-un studiu in acest sens? In plus, de ce sa-mi dau copilul la scoala de cartier? E treaba mea ce motive am sa-mi dau copilul la alta scoala. E treaba mea transportul lui la scoala. Cum isi permite ministerul sa ma oblige sa-mi dau copilul la scoala de cartier, limitandu-mi dreptul de a-l inscrie la alta scoala?
    Ordinul ministerului este o aberatie si ca orice aberatie va avea efecte foarte neplacute . Copiii nostri sunt un punct foarte sensibil. E de preferat sa nu loviti in noi in felul asta!

    • Nici dv. n-ati inteles. Aveti dreptul sa va inscrieti copilul la orice scoala, pe locurile ramase libere dupa ce s-au inscris copiii din circumscriptia respectiva. pe acestia unde vreti sa-i trimiteti?

    • faceti diferenta intre drept si obligatie? Aveti DREPTUL (garantat) de a va inscrie copilul la scoala de proximitate. Nu aveti aceasta obligatie, dar nici dl.X nu are obligatia sa va cedeze locul copilului sau ca sa-l inlocuiti cu al Dvs! Dar va pun o problema parctica: la o scoala cu 300 de locuri apar 1000 de inscrieri. Cum procedati DEMOCRATIC ca sa-i multumiti pe toti? PS. cei 300 de alesi va vor aclama (sanchi, ati procedat democratic), iar ceilalti 700 va vor injura pt. ca ati fost autocratic etc…

  46. Intamplator m-am apucat sa va cutesc articolul si am ajuns sa nu ma pot abtine sa nu las un comentariu. Nu sunt un parinte plin de bani care vrea sa isi vare copilul la o scoala buna. Nu ca daca as fi plin de bani ar trebui sa imi fie rusine! Taxele si impozitele se platesc proportional cu veniturile. Asta daca nu cumva credeti ca toti parintii ai caror copii ar trebui sa se inscrie acum la scoala sunt evazionisti. Dar, da, VREAU sa imi inscriu copilul la o scoala buna si nu ma multimeste circumscriptia. Si, inainte de a mai apara atat de inversunat legea, dati-va jos din copac si vorbiti cu oamenii care trebuie sa suporte consecintele teoriei. Oricat de bine intentionata a fost legea, atata vreme cat nu se poate pune in practica fara probleme, ii transforma pe autori in Nepriceputi si Incompetenti.
    Nu ma mira ce ati scris, ma revolta pana unde ati ajuns: va bateti joc de toti parintii aflati in aceasta situatie si ar trebui sa va fie rusine.

  47. Domnule Vlaston, in principiu aveti dreptate, scolile de stat ar trebuie sa fie bune pentru toti. Problemaa e ca teoria e una si practica e alta.

    Sa luam un exemplu: scoala germana. Ea nu este o scoala in care se invata limba germana ca limba straina, este o scoala cu predare in limba germana. Sunt multi copii care invata germana acasa si pot merge acolo. Pana anul trecut, s-a dat un examen de selectie dupa criteriul cunoasterii limbii germane. Bun, rau era un criteriu de admitere. Acum acel examen a fost interzis. Cum o sa faca in condittile in care chiar asa, cu examen, se inscriau de doua ori mai multi copii decat locuri? Intra domnul care comenta mai sus pe principiul ca locuieste vis-a-vis? Poate odrasla dansului sa intre in clasa I-a si sa asiste la lectii predate in limba germana? Probabil NU.
    Si uite asa se distruge o scoala cu traditie – e o drama pentru cei din comunitatea germana.

    • Poate ca scolile cu un anumit specific, precum scoala germana, ar trebui scoase din categoria scolilor de circumscriptie si stabilite alte criterii de intrare la acestea, insa in niciun caz banii fiindca sunt scoli de stat. Mai sunt si scoli cu specific artistic unde, de asemenea, regula proximitatii nu trebuie aplicata. Scoala germana din Bucuresti, teoretic s-ar incadra mai bine in modelul scolilor private in care pe langa suma pe care o da statul (incepand cu noul an scolar), platesti si o taxa, iar modalitatea de selectie este stabilita de conducerea scolii.
      Pe de alta parte, asa cum spunea si un alt comentator, este greu de imaginat astazi o scoala de stat buna sau foarte buna, in care sa nu existe taxe suplimentare (ilegale), fiindca invatamantul preuniversitar este cronic subfinantat. Aceste taxe fac ca profesorii mai buni se se adune in acele scoli. Este adevarat ca ar trebui ca totul sa se faca transparent, iar acest sistem, cu taxe suplimentare, sa treaca in privat.

  48. As putea fi de acord cu intentia ministerului: desfiintarea diferentelor artificiale dintre citeva scoli bune si restul. Din pacate nu pot, nici macar la nivel de principiu. Daca scolile de care vorbiti sint bune exclusiv pe motiv de stimulente ilegale, deduc ca nu putem scapa de ilegalitati decit impreuna cu scolile bune. Fie, dar atunci nu inteleg la ce s-ar mai bucura „amaritii” din circumscriptie.

    Aparent vestea buna ar fi ca din toamna subventia urmeaza elevul. Judecind dupa ordinul ministerului, s-ar parea ca il urmeaza pina la scoala din cartier si inapoi acasa, ca in alta parte, unde? Daca va referiti cumva la scolile particulare, atunci pot presupune ca tot articolul se refera la o situatie din Bucuresti, pe care o cunoasteti mai bine. Dar atunci ar fi fost potrivit ca masura ministerului sa rezolve doar problema din Bucuresti. Daca vorbiti in general si sugerati in continuare ca n-am decit sa-mi fac scoala privata pina in septembrie, nu pot decit sa trag nadejde ca glumiti.

    In sfirsit, daca ajungem la cazul particular al unei scoli germane oarecare, de pilda cea din orasul meu, nu pot decit sa sper ca v-ati gindit serios ce inseamna transformarea unei scoli de acest fel in scoala de proximitate. Desi raspunsul dumneavoastra „Ca doar n-o sa construiasca statul scoli germane in fiecare cartier rezidential” nu e foarte incurajator.

    Cele bune,
    Costin Oproiu

    ps.ramin un sustinator al reformei si cititorul dumneavoastra loial, desi m-ati obisnuit cu argumentatii pe care le inteleg.

  49. Chestiunea ca orice reglementare, fatalmente, nu poate multumi pe toata lumea, este, in sine, periculoasa fiindca in spatele ei se poate ascunde orice. Autoritatile au obligatie sa faca toate eforturile pentru a asigura conditii bune pentru toti copii, mai ales ca vorbim de o situatie foarte speciala; inceputul scolii pentru copiii de 6-7 ani creaza oricum multa emotie. Este o mare diferenta si intre „atat se poate” si „atat am putut”. Eu cred ca ne aflam in cea de a doua situatie.

    • BRAVO! BRAVO! exista limite numerice la orice (spatiu fizic, distante, buget etc). Iar diferenta intre „atat se poate face”si „atat am putut” e numai NUMERICA. DIsputele -putin elegante de mai sus- sunt pe principii. Stim cumva ca cei 80 de parinti nu au obtinut ce au vrut? ca doar repartitia nu s-a facut si presupun ca nu s-au dus toti la acceasi scoala. Si daca la sfarsitul repartizarii ramane numai un copil inafara scolii dorite e de rau?

  50. Este a patra oara cand incerc sa postez un comentariu. Nici unul nu a ajuns sa fie postat. Avand in vedere ca tonul si vocabularul folosite erau cat se poate de normale si ca oricum nu il banuesc pe domnul Vlaston de vreo cenzura, este posibil sa fie vorba de o cauza tehnica.

    Am comentat la alti autori Contributors fara nici o problema, deci nu e ceva de la PC-ul meu.

    Va rog frumos dupa ce cititi sa stergeti comentariul acesta, nu are sens sa stea degeaba postat.

    Multumiri!

  51. Este clar ca directorii care vad ca nu mai pot primi spaga sunt virulenti in atacurile lor.
    Poate ca si clasa medie de prin Pipera, cum spuneti, dar ei oricum au si banii necesari pentru a-si da copiii la particulare (mai ales in aceste conditii, cand practic se desfiinteaza notiunea de ‘scoala buna’, ca nu erau scoli bune pe criteriul ca ar fi fost niste educatori straluciti in ele, ci doar pe criteriul ca erau doar copii de notabilitati, care isi dau interesul pentru carte, si probabil ii si duce capul peste medie).
    Cel mai mult cred ca plang insa adevaratii ‘bogati’, sefii si sefuletii din sistemul de stat care mulg sistemul bugetar la maxim, atat prin salariile si sporurile nesimtite care la incaseaza, cat si prin spagi si ale invarteli prin care se capatuiesc. Ca sa nu mai vorbim de extrem de intinsul sistem de pile pe care si-l formeaza, iar inscrierea copilului la o ‘scoala buna’ e doar o buna oportunitate de a-si expune statutul de privilegiat.
    Cel mai probabil, pana acum la inscriere se foloseau de cineva din sistemul propriu de pile care si l-a creat pe sistemul ‘eu iti fac o favoare, tu imi faci o favoare’, si-l ‘convingea’ pe director.
    In cel mai rau caz, dadea o spaga la director din spagile care oricum le incaseaza, ‘circuitul banilor din spagi’ e in continua miscare.
    Pentru acesti ‘bogati’ poate fi o problema sa-si dea copiii la o particulara. Pentru ca atunci ar trebui sa-si scoata la suprafata banii facuti din spagi!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro