Ce jocuri face dl. Tăriceanu?

O țară întreagă a stat, preț de mai bine de 48 de ore, cu ochii ațintiți pe guvernul României. Preocupată de posibilitatea ca Executivul să profite de sesiunea parlamentară extraordinară și să dea, la solicitarea expresă a președintelui PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea, una sau mai multe ordonanțe de urgență. Legate de amnistie și grațiere, dar și de Codurile penal și de procedură penală. De a căror adoptare cât mai curând posibil dl. Dragnea avea și are pe mai departe nevoie ca de aer.
Dacă declanșarea procedurilor de suspendare a președintelui Klaus Iohannis înseamnă, la urma urmei, o problemă de orgoliu dar și o operațiune de consolidare a prestigiului și a puterii d-lui Dragnea în interiorul PSD, rezolvarea cât mai urgentă a tot ceea ce înseamnă cadrul legal menit să permită amnistia și grațierea lui, dar și a celor din preajmă, ca de exemplu, consilierul de stat Darius Vâlcov, reprezintă o chestiune de viață și moarte. De ea poate depinde libertatea nu doar a d- lui Dragnea 3, 6, ci și a multor altor politicieni importanți, nu doar din PSD, care au pe rol grele dosare penale.
Însă la fel cum s-a întâmplat și în cazul suspendării, circuitul normal, pus la punct cu mare grijă de strategii PSD, cel care trebuia să ajungă la apogeu în ședința de guvern de ieri, a fost scurticircuitat, din câte se pare, de opoziția d-lui Călin Popescu-Tăriceanu și a celor din ALDE. Nu, nu din cine știe ce considerente morale, nu fiindcă respectivii s-ar teme de reacții dure din partea societății civile ori a unor consistente segmente ale populației, ci fiindcă dl. Tăriceanu și ALDE au cu totul alte planuri.
Pentru moment, la nivel verbal, se arată a fi pe mai departe loiali d-lui Dragnea și PSD-ului fiindcă prezența la guvernare îi avantajează, iar d-lui Tăriceanu îi place să fie președintele Senatului. Dau garanții de solidaritate cu social-democrații, vorbesc despre coeziunea de nezdruncinat din interiorul coaliției, însă socotelile lor pe termen lung sunt cu totul altele. Așa se explică activitatea febrilă a reprezentanților ALDE din cursul zilei de luni, atunci când mai toată lumea conta pe iminența OUG, totul culminând cu apariția, fără doar și poate aranjată, a d-lui Călin Popescu-Tăriceanu în emisiunea România 9 de pe TVR 1.
Ce se întâmplă, de fapt? D-lui Tăriceanu i-a devenit deja destul de limpede că nu prea ar avea șanse de a deveni candidat unic al coaliției PSD-ALDE la alegerile prezidențiale din toamna anului 2019. Va trebui să se descurce cu forțe proprii.Iar cele de care dispune pentru moment ALDE nu sunt tocmai suficiente. Dl. Tăriceanu ar dori să profite de disensiunile tot mai pronunțate din interiorul PNL și să determine cât mai multe dezertări spre ALDE. Îi sunt favorabile și nemulțumirile, în bună parte justificate, la adresa președintelui partidului, dl. Ludovic Orban, dar și acțiunile secesioniste ale foștilor pedeliști în frunte cu dl. Vasile Blaga.
În al doilea rând, dl. Tăriceanu, nu din cale afară de deștept, însă isteț, vulpe bătrână, cu vechi state de serviciu în politica dâmbovițeană, este conștient că o asociere cu PSD în ceea ce privește prioritatea absolută a acestuia de a-l face scăpat pe dl. Dragnea, îl va costa imens în campania electorală viitoare. Va avea de răspuns la multe întrebări incomode.
Pentru moment, dl. Tăriceanu este avantajat de acest joc dublu. Dorește să îl continue. Nu își permite luxul de a se opune hotărât manevrelor PSD, nu este pregătit să părăsească guvernarea, este conștient că, dacă o va face intempestiv și cu scandal, va fi tocat mărunt-mărunt de televiziunile aservite social-democraților. Adică Antena 3, România tv, TVR 1.
Întrebarea nu este însă dacă ci când va părăsi coaliția partidul domnului Tăriceanu. Către sfârșitul toamnei? La începutul anului 2019? Deocamdată să vedem ce se va întâmpla la ședința de guvern de joi.