joi, martie 28, 2024

Ce ne promit candidații la alegerile prezidențiale pe anticorupție și securitate națională?

Câteva zile ne despart de alegerile prezidențiale. Este esențial să votăm, dar și mai important este sa votăm informați.

Instrumentul tradițional pentru a ajunge la alegator este, și de data asta, promisiunea. Majoritatea programelor electorale analizate conțin puncte comune care promovează România ca un loc prosper de unde oamenii nu vor mai fi nevoiți să emigreze sau vizează promisiuni de creștere a pensiilor și a salariilor („Pactul național pentru bunăstarea românilor). Președintele țării are atribuții directe în domeniul securității naționale, fiind un garant al apărării acesteia, îndeplinind funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În acest context, putem afirma că tema corupției poate fi o adevărată amenințare la securitatea națională?

Care sunt pozițiile candidaților la prezidențiale pe tema anticorupției și securității naționale? Cum se leagă promisiunile cu adevăratele atribuții prezidențiale? Cu alte cuvinte, ce ne promit de fapt candidații?

Pe 10 noiembrie 2019 este programat primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, fiind înscriși 14 candidați. Am analizat programele electorale ale primilor cinci candidați pe buletinul de vot, în următoarea ordine: Klaus Ionannis, susținut de Partidul Național Liberal, Viorica Dancilă – PSD, Dan Barna – Alianța USR-PLUS, Theodor Paleologu – Partidul Mișcarea Populară, Mircea Diaconu – Alianța „Un OM” formată de ALDE și PRO România.

Fiecare candidat și-a prezentat programul electoral, mai degrabă, pentru a-și informa electoratul, nu pentru a-l convinge. Toti candidații tratează în mod superficial subiectul securității naționale, fiind prezentate unele aspecte ce țin de încurajare sau susținere a instituțiilor responsabile în acest domeniu. Pe de altă parte, subiectul luptei anticorupție este ignorat total de unii candidați.

Cu toate acestea, avem cea mai amorțită campanie electorală, fără dezbateri sau dialog între candidați. Ba mai mult, Iohannis a refuzat dezbaterea electorală în primul tur, fără a-și motiva decizia. Pentru actualul președinte această campanie este terenul perfect pentru a se menține într-o zonă fără reacții sau greșeli (ghinioane), putând comunica safe doar în context instituțional. Președintele își prezintă programul ca o descriere a ceea ce s-a întâmplat în cei 30 de ani de la căderea comunismului, dar mai ales, prezintă principalele realizări din primul mandat de președinte și care va fi continuarea acestora dacă reușește să obțină suficiente voturi pentru încă cinci ani la Cotroceni.

Programul subliniază în mod ferm locul României în UE și NATO, o viziune proeuropeană în toate domeniile atinse, susținerea valorilor democratice și a statului de drept. Tema securității naționale a fost omisă în dezbaterea generală și avem un singur program electoral din cele cinci analizate care prezintă pe larg subiectul, chiar dacă acesta ar trebui să joace un rol esențial sau cel putin la fel de important ca toate celelalte. Klaus Werner Iohannis atinge acest subiect în programul electoral, promițând întărirea instituțiilor cu semnificaţie de securitate naţională, un buget mai consistent al apărării, o armată mai puternică, servicii speciale cât se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan. Toate acestea sunt copy-paste din programul electoral din 2014, când România încă nu era normală, ci era a lucrului bine făcut. Rămân însă o serie de întrebări: Ce s-a schimbat din 2014 până acum? Este armata mai puternică? Avem servicii speciale care acționează coerent și integru?

Nici subiectul anticorupției nu a fost lăsat total la o parte, KWI promite eradicarea corupției ca obstacol în calea competiției libere și a promovării bazate pe meritocrație. Cum va face asta? Cu toate că subiectul anticorupției a fost un mesaj de campanie permanent, nu este clar cum va face asta. Se menționează doar susținerea unei finanțări mai mari a instituțiilor care se ocupă de lupta anticorupție, iar toate celelalte modalități râmân la nivel de discurs politic, președintele neavând atribuții directe în aceste domenii, însă putând să militeze, promoveze, încurajeze (încurajarea dezvoltării capacității procurorilor DNA sau încurajarea CSM să promoveze magistrații care care au trecut printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe).

Ce ne promite Viorica Dăncilă? În programul electoral în zece puncte și un Pact național pentru bunăstarea românilor, nu este menționat nici măcar o dată cuvântul anticorupție. Cert este că acest domeniu nu reprezintă un punct de interes în programul PSD la prezidențiale, însă este de reținut că pentru candidata PSD lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, dar trebuie să se canalizeze din zona de spectacol către zona de prevenţie.

Avem totuși două scurte precizări care sunt integrate în programul său electoral la subiectul securității naționale. Candidata PSD menționează susținerea integrării euroatlantice mai puternice și o concentrare asupra siguranței economice ca parte din securitatea națională, fără a se puncta alte detalii.

Dan Barna, candidatul Alianței USR – Plus, vine cu o promisiune curajoasă de reformare totală a Consiliul Național de Apărare al Țării prin crearea unor structuri permanente în cadrul Administrației Prezidențiale, care va gestiona comunitatea națională de informații, cât și comunitatea de politică externă. Programul său electoral arată o viziune proatlantică și proeuropeană, cu un puternic accent pe reformă ( dezvoltarea unui Acord Politic Multianual pentru Apărare, crearea Strategiei de industrializare pentru apărare, și a unui Centru Național Integrat pentru Reziliență care să coordoneze protecția infrastructurii critice naționale, interoperabilitatea cu structurile similare la nivel NATO și UE și să pregătească decidenții pentru acțiune în situații de criză.). Cu toate că este un subiect inovator, nu se oferă detalii despre organizare, nu se detaliază cine va face parte din ea, sub ce modalitate va funcționa, dacă o să dubleze sau nu Departamentul Securităţii Naționale, structura specializată din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Agenda candidatului Theodor Paleologu prezintă în trei mari capitole cum o să ajute un alt profesor România. Prin siguranță și respect, mediere și educație, meritocrație și performanță, dar mai ales prin dialog, candidatul Partidului Mișcarea Populară fiind printre puținii care au inițiat propuneri de dezbateri în această campanie electorală. Prin programul său își dorește reformarea SIE și SRI, intrarea în spațiul Schengen și crearea unei Agenţii de Informaţii Antiteroriste. În plus, prezintă pe larg o viziune anticorupție focusată pe depolitizarea instituțiilor statului și creșterea capacității de luptă împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupției generalizate prin creșterea nivelului de pregătire a instituțiilor de implementare a legii.

Mircea Diaconu, omul. Este un candidat „independent”, dar susținut de Pro România, partidul lui Victor Ponta, și ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Ce va face în mod concret în domeniul securității naționale ? Agenda electorală ne oferă câteva promisiuni, de la siguranța deplină a cetățeanului, până la întărirea parteneriatelor strategice, Mircea Diaconu promite să ia măsuri concrete. Cum vor fi luate aceste măsuri? Simplu, prin abordări multilaterale, distribuție echitabilă a bunăstării și cooperare. Spre deosebire de unii dintre contracandidați, atinge și subiectul anticorupției și promite o continuare și o consolidare a acesteia, fără a oferi însă și mijloacele prin care va face asta.

Cu o campanie amorțită, fără dialog politic transparent cu toți candidații, românii vor vota fără să știe prea multe despre poziționarea acestora pe cele două teme esențiale. Este un moment trist pentru democrația din România, chiar dacă tactic fiecare candidat și-a calculat foarte bine decizia de a nu participa la nicio dezbatere electorală. În schimb, avem lozinci promovate pentru a câștiga cât mai rapid voturile, iar prin ele se accentuează mai mult ce nu poate face un președinte decât ce poate face el în mod real. Cei cinci candidați se raportează într-un mod tangențial la cele două teme, însă lipsesc detaliile clare prin care să comunice alegătorului cum vor îndeplini promisiunile făcute.

Ce ne promit candidații la prezidențiale pe subiectul anticorupție și securitate națională ?

O săptămână ne desparte de alegerile prezidențiale. Este esențial să votăm, dar și mai important este sa votăm informați.

Instrumentul tradițional pentru a ajunge la alegator este, și de data asta, promisiunea. Majoritatea programelor electorale analizate conțin puncte comune care promovează România ca un loc prosper de unde oamenii nu vor mai fi nevoiți să emigreze sau vizează promisiuni de creștere a pensiilor și a salariilor („Pactul național pentru bunăstarea românilor). Președintele țării are atribuții directe în domeniul securității naționale, fiind un garant al apărării acesteia, îndeplinind funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În acest context, putem afirma că tema corupției poate fi o adevărată amenințare la securitatea națională?

Care sunt pozițiile candidaților la prezidențiale pe tema anticorupției și securității naționale? Cum se leagă promisiunile cu adevăratele atribuții prezidențiale? Cu alte cuvinte, ce ne promit de fapt candidații?

Pe 10 noiembrie 2019 este programat primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, fiind înscriși 14 candidați. Am analizat programele electorale ale primilor cinci candidați pe buletinul de vot, în următoarea ordine: Klaus Ionannis, susținut de Partidul Național Liberal, Viorica Dancilă – PSD, Dan Barna – Alianța USR-PLUS, Theodor Paleologu – Partidul Mișcarea Populară, Mircea Diaconu – Alianța „Un OM” formată de ALDE și PRO România.

Fiecare candidat și-a prezentat programul electoral, mai degrabă, pentru a-și informa electoratul, nu pentru a-l convinge. Toti candidații tratează în mod superficial subiectul securității naționale, fiind prezentate unele aspecte ce țin de încurajare sau susținere a instituțiilor responsabile în acest domeniu. Pe de altă parte, subiectul luptei anticorupție este ignorat total de unii candidați.

Cu toate acestea, avem cea mai amorțită campanie electorală, fără dezbateri sau dialog între candidați. Ba mai mult, Iohannis a refuzat dezbaterea electorală în primul tur, fără a-și motiva decizia. Pentru actualul președinte această campanie este terenul perfect pentru a se menține într-o zonă fără reacții sau greșeli (ghinioane), putând comunica safe doar în context instituțional. Președintele își prezintă programul ca o descriere a ceea ce s-a întâmplat în cei 30 de ani de la căderea comunismului, dar mai ales, prezintă principalele realizări din primul mandat de președinte și care va fi continuarea acestora dacă reușește să obțină suficiente voturi pentru încă cinci ani la Cotroceni.

Programul subliniază în mod ferm locul României în UE și NATO, o viziune proeuropeană în toate domeniile atinse, susținerea valorilor democratice și a statului de drept. Tema securității naționale a fost omisă în dezbaterea generală și avem un singur program electoral din cele cinci analizate care prezintă pe larg subiectul, chiar dacă acesta ar trebui să joace un rol esențial sau cel putin la fel de important ca toate celelalte. Klaus Werner Iohannis atinge acest subiect în programul electoral, promițând întărirea instituțiilor cu semnificaţie de securitate naţională, un buget mai consistent al apărării, o armată mai puternică, servicii speciale cât se poate de puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan. Toate acestea sunt copy-paste din programul electoral din 2014, când România încă nu era normală, ci era a lucrului bine făcut. Rămân însă o serie de întrebări: Ce s-a schimbat din 2014 până acum? Este armata mai puternică? Avem servicii speciale care acționează coerent și integru?

Nici subiectul anticorupției nu a fost lăsat total la o parte, KWI promite eradicarea corupției ca obstacol în calea competiției libere și a promovării bazate pe meritocrație. Cum va face asta? Cu toate că subiectul anticorupției a fost un mesaj de campanie permanent, nu este clar cum va face asta. Se menționează doar susținerea unei finanțări mai mari a instituțiilor care se ocupă de lupta anticorupție, iar toate celelalte modalități râmân la nivel de discurs politic, președintele neavând atribuții directe în aceste domenii, însă putând să militeze, promoveze, încurajeze (încurajarea dezvoltării capacității procurorilor DNA sau încurajarea CSM să promoveze magistrații care care au trecut printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe).

Ce ne promite Viorica Dăncilă? În programul electoral în zece puncte și un Pact național pentru bunăstarea românilor, nu este menționat nici măcar o dată cuvântul anticorupție. Cert este că acest domeniu nu reprezintă un punct de interes în programul PSD la prezidențiale, însă este de reținut că pentru candidata PSD lupta împotriva corupţiei trebuie să continue, dar trebuie să se canalizeze din zona de spectacol către zona de prevenţie.

Avem totuși două scurte precizări care sunt integrate în programul său electoral la subiectul securității naționale. Candidata PSD menționează susținerea integrării euroatlantice mai puternice și o concentrare asupra siguranței economice ca parte din securitatea națională, fără a se puncta alte detalii.

Dan Barna, candidatul Alianței USR – Plus, vine cu o promisiune curajoasă de reformare totală a Consiliul Național de Apărare al Țării prin crearea unor structuri permanente în cadrul Administrației Prezidențiale, care va gestiona comunitatea națională de informații, cât și comunitatea de politică externă. Programul său electoral arată o viziune proatlantică și proeuropeană, cu un puternic accent pe reformă ( dezvoltarea unui Acord Politic Multianual pentru Apărare, crearea Strategiei de industrializare pentru apărare, și a unui Centru Național Integrat pentru Reziliență care să coordoneze protecția infrastructurii critice naționale, interoperabilitatea cu structurile similare la nivel NATO și UE și să pregătească decidenții pentru acțiune în situații de criză.). Cu toate că este un subiect inovator, nu se oferă detalii despre organizare, nu se detaliază cine va face parte din ea, sub ce modalitate va funcționa, dacă o să dubleze sau nu Departamentul Securităţii Naționale, structura specializată din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Agenda candidatului Theodor Paleologu prezintă în trei mari capitole cum o să ajute un alt profesor România. Prin siguranță și respect, mediere și educație, meritocrație și performanță, dar mai ales prin dialog, candidatul Partidului Mișcarea Populară fiind printre puținii care au inițiat propuneri de dezbateri în această campanie electorală. Prin programul său își dorește reformarea SIE și SRI, intrarea în spațiul Schengen și crearea unei Agenţii de Informaţii Antiteroriste. În plus, prezintă pe larg o viziune anticorupție focusată pe depolitizarea instituțiilor statului și creșterea capacității de luptă împotriva crimei organizate, a evaziunii fiscale, a corupției generalizate prin creșterea nivelului de pregătire a instituțiilor de implementare a legii.

Mircea Diaconu, omul. Este un candidat „independent”, dar susținut de Pro România, partidul lui Victor Ponta, și ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Ce va face în mod concret în domeniul securității naționale ? Agenda electorală ne oferă câteva promisiuni, de la siguranța deplină a cetățeanului, până la întărirea parteneriatelor strategice, Mircea Diaconu promite să ia măsuri concrete. Cum vor fi luate aceste măsuri? Simplu, prin abordări multilaterale, distribuție echitabilă a bunăstării și cooperare. Spre deosebire de unii dintre contra candidați, atinge și subiectul anticorupției și promite o continuare și o consolidare a acesteia, fără a oferi însă și mijloacele prin care va face asta.

Cu o campanie amorțită, fără dialog politic transparent cu toți candidații, românii vor vota fără să știe prea multe despre poziționarea acestora pe cele două teme esențiale. Este un moment trist pentru democrația din România, chiar dacă tactic fiecare candidat și-a calculat foarte bine decizia de a nu participa la nicio dezbatere electorală. În schimb, avem lozinci promovate pentru a câștiga cât mai rapid voturile, iar prin ele se accentuează mai mult ce nu poate face un președinte decât ce poate face el în mod real. Cei cinci candidați se raportează într-un mod tangențial la cele două teme, însă lipsesc detaliile clare prin care să comunice alegătorului cum vor îndeplini promisiunile făcute.

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Mai sa fie cum evalueaza limba romana!
    Si eu care credeam ca avem candidați la președinție si nu la prezidențiale.

  2. Am o mare nedumerire cind cineva ne promite „eradicarea coruptiei” – „KWI promite eradicarea corupției”.
    Coruptia nu poate fi eradicata; „ERADICÁ vb. tr. a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. éradiquer) "
    Nici cind s-a incercat transformarea in "om nou" nu s-a putut eradica coruptia din metehnele omului.
    Poate ca e doar o carenta a mea gindul ca nu poate fi eradicata coruptia, ca nu poti dezbara omul de coruptie. Dar Istoria ne spune ca nici in democratii avansate si nici in dictaturi feroce, coruptia nu a fost stirpita.
    Cel mai credibil catindat e cel ce va spune ca va incerca "limitarea" fenomenului coruptiei.
    Pina nu vine cineva, ambitios sa eradicheze coruptia", si va avea ideea sa inlocuiasca oamenii cu roboti.
    Poate nici atunci, nu se stie.

    • Corupția e un mecanism de autoreglare. La modul ideal, dacă n-ar exista lege, n-ar exista nici corupție. La o scară mai realistă, dacă plata și avantajele obținute de angajații la stat n-ar fi mult peste cantitatea de muncă depusă, nu s-ar da șpagă pentru angajare.

      Legislația românească e o combinație ucigătoare de prevederi excesive aplicabile cetățenilor și puteri excesive acordate funcționarilor publici, astfel încât un nivel ridicat de corupție apare de la sine. Și în prezent încă e bine, comparativ cu perioada când trebuia dată șpagă inclusiv la măcelărie și la benzinărie.

      • „Și în prezent încă e bine, comparativ cu perioada când trebuia dată șpagă inclusiv la măcelărie și la benzinărie.”
        Dar cei care nu au prins vremile cred ca coruptia s-a nascut dupa `89 :P
        Si ca e ca o pata pe care o scoti cu un detergent bun.

  3. Culmea, VD are ceva de bun simt a propos de coruptie. Toata lumea vrea catuse si puscarie, dar nimeni nu isi pune problema preventiei, de ce ajungem acolo.

    Un succes al luptei impotriva coruptiei asta ar fi, preventia. Si un prim aspect ar fi legat de finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale. Dar cine sa faca asa ceva?!

    • VD nici nu vrea sa auda de coruptie, fiindca ea nu exista decat in mintile unor rataciti. Iar prin preventie intelege lamurirea celor care ar fi tentati de acte de coruptie sa nu se mai lase prada tentatiilor si sa fie copii cuminti.

  4. Trebuie facuta inca de la inceput o diferentiere clara, atasata atributiilor ce revin constitutional presedintelui , parlamentului , guvernului etc etc . Pina nu intelegem ca aceste atributii nu pot fi globalizate si incalcate de catre cei mandatati de popor sa ocupe vremelnic niste posturi atasate notiunii de STAT ROMAN , nu putem merge mai departe cu INTELEGEREA .Este foarte usor de observat nonapartenta politica sau apartenenta de ultim moment la o structura politica a unor candidati . Aceasta semi apartenta politica, induce si ca vrem si ca nu vrem, o indoiala politica , indoiala ce se naste din comparatia imediata intre declaratiile si putiinta celor aflati in aceasta postura, la nivel de posibilitati de rezolvare . Exista o falie intre ceea ce acesti candidati promit si modalitatile prin care ar putea rezolva asta . Aceasta falie sesizata deja de electorat, le anuleaza ,acestor asa numiti politicieni de circumstanta , sansele de a putea accede in turul doi al alegerilor fie si doar din imposibilitatea atasarii cuvintelor cu faptele viitoare . Nu este suficient sa spui , POT, VREAU , CER, fara a arata si modalitatile prin care poti duce la indeplinire propriile spuse .Desigur daca ne intorcem la text – ANTICORUPTIA – si structurile statale atasate combaterii ei ,sunt deja cunoscute noua . Modalitatile de combatere, erau pina mai ieri multiple si chiar daca existau unele derapaje ce cuprindeau unele notiuni atasate cunoasterii (folosite de unii in interes personal sau de grup)totusi structurile erau functionale si atasate Statului Roman . O data cu aparitia structurii europene, numita Parchet European si nominalizarea domnei Kovesi ca procuror sef cu sarcina imediata de organizare si de punere in functionare a structurii, lucrurile capata o alta nuanta de adevar si Romania ca membra a acestei decizii europene , trebuie sa isi revitalizeze actualul DNA si sa contribuie evident decisiv la organizarea noului Parchet European fie si pentru a sprijini imensa sarcina si raspunderea aferenta ce ii revine doamnei KOVESI. Sper ca in zilele urmatoare, pina la alegerile din 10 oct 2019 ,presedintele sa ne arate noua tuturor proiectul de tara atasat urmatorilor 5 ani de mandat si sa determine astfel ca o mare parte din cei atasati dorintelor presedintelui si acum si dorintelor guvernului ,sa voteze nu numai omul presedinte ci si conceptul nou de TARA ,evident asociat conceptului nou , de Uniune Europeana, ce dupa numirea tuturor comisarilor europeni va fi arat de doamna Ursula Von Der LEYEN in clar tuturor tarilor membre . Asa cum deja cred, conceptul European va avea notiunea de TRANSPARENTA atasata tuturor deciziilor statale , fie admistrative fie politice , concept ce va pune in miscare o noua foarma de intelege a deciziilor celor care servesc STATUL , prin asumarea raspunderii si afisarea tuturor deciziilor in mod real , permitind ca orisicine doreste acesarea acestor actiuni sa o poata face instantaneu .Aceasta noua forma de conducere a statului implica in clar imposibilitatea celor ce deservesc STATUL sa mai fraudeze fondurile puse la dispozitie si sa mai incerce sa faca asta . Este practic unica varianta posibila pentru eliminarea coruptiei a unora dintre cei care deservesc STATUL . Aducerea tuturor actiunilor la suprafata si imposibilitatea ascunderii deciziilor este obligatorie pentru anii ce urmeaza , altfel politicul va fi spulberat de imensele manifestatii de strada .Poate e doar un vis , dar care transformat in realitate , permite bunastarea noastra a tuturor si eliminarea intelegerilor (pe sub masa )ce aduc bunastare doar unui numar redus de cetateni .

  5. Hmmm… la asta cu „sa votam informati”, eu as mai adauga „cat-de-cat”. Sigur e placut sa gandesti despre tine insuti/insati ca esti o persoana cerebrala, de bun simt si informata, dar, in zilele noastre, informate sunt doar serviciile de informatii. Noi, toti ceilalti suntem relativ informati sau informati relativ sau chiar manipulati de-a dreptul… :)
    Referitor la campania electorala „amortita”, sincer sa fiu, pe mine nu ma deranjeaza deloc ca-i asa. M-am hotarat deja cu cine votez in turul intai si cu cine votez in turul doi, asa ca n-am urmarit nicio emisiune electorala. Cred ca e complet gresit sa pleci urechea la promisiuni, indiferent cine le face. In loc de asta, cred ca e mai intelept sa te uiti in urma, la ce a facut omul respectiv pana acum, in viata politica si la ce formatiune politica il sustine. Iar asa, lucrurile devin simple.
    Nici n-am mari pretentii, de la cel ce va fi presedinte: o Justitie puternica si neinfluentata politic, lege si stat de drept pentru toata lumea, recompensarea muncii si pedepsirea parazitismului, salvarea educatiei si invatamantului, o politica externa coerenta, promovarea competentei. Daca presedintele, in limitele Constitutiei, imi arata ca lupta pentru temele-astea, e de-al meu si il sustin cum pot.
    Mergeti la vot si votati fapte, nu vorbe! :)

  6. Intradevar „duelurile” dintre candidati similare celor din SUA sunt evenimente exraordinare, pentru presa, in cabina de vot, e altceva.
    Alegatorul alege dupa cum ii spune „burta” si mai putin dupa cum dicteaza mintea, de programe nici vorba. Sunt convins, nici 5 % din alegatori nu isi iau timpul sa studieze in amanunt ce scrie intr-un program politic, este irelevant, conteaza imaginea si actiunile.
    Daca ii luam la rand pe candidati, Johannis actualul presedinte, pentru multi datorita sobrietati sale, a comunicarii sumare il considera mut si inactiv, apararent.
    Johannis este singurul politician roman care in ultimii a fost acceptat de partenerii externi, el fiind singurul care a reusit sa tina Romania pe linia de plutire asffel ca tara sa nu fie abandonata. A actionat cu moderatie si la timpul potrivit, a reusit sa impuna un referedenum care a schimbat perceptia electoratului, finalitatea , guvernul Dancila a fost inlaturat inainte de termen. Care sa fi fost alte obiective ? pensii, salarii, autostrazi, educatie sau sanatate, pt ce am avea nevoie de guvern si parlament daca presedintele le-ar rezolva pe toate ?
    Dancila, o catastrofa datorita prestatei, o fi doamna onorabila insa toti din jurul ei au contribuit la imaginea ei dezastruoasa incepand din guvern si pana la parlament.
    E usor sa imparti pomeni din banii pe care nu.i ai si fiti convinsa, care ii primesc nu.i intereseaza de unde vin, au nevoie de ei pt traiul de toate zilele in afara pomanagiilor incepand cu cei din parlament pana la cei care reazama gardurile si isi beau alocatiile la carciuma. La ce folos ? modelul e cunoscut iar cel care l-a aplicat a fost pana la urma impuscat.
    Ban Barna , un timp inteligent si interesant cu idei radicale, bune dealtfel, are sutinirea tinerilor momentul lui va mai veni, are nevoie de rabdare, locul lui fiind in fruntea unui guvern si nicidecum la Cotroceni.
    Domnul Paleologu, a ajuns candidat precum fecioara Maria insarcinata, nu are nimic in comun cu functia de presedinte, fara anvergura, discursul sau fiind pe intelesul unui grup restrans, a facut o greseala majora, dorinta de „educarea” a maselor, masele nu se lasa educate de cineva, cu atat mai putin de un presedinte.
    Diaconu, vai de mama lui , nici macar un Zelenski 2 nu poate fi numit, vremea actoriei sale a trecut de mult iar filmele sale de pe vremea preaimpuscatului le savureaza doar nostaligicii. De o cleveteala intre pensionari pe o banca intr-un parc o fi bun.
    Cam atat. Uitati de programe, votul pt presedinte este personalizat, dupa ureche, ar fi mult mai importanta discutia si miza pt parlament si guvern, aici fiind insa nevoie de mult mai mult, in primul rand schimbata constitutia si redus rolul presedintelui la o functie strict reprezentativa asa cum se intampla in mai toate tarile europene in afara Frantei, tara care mai viseaza cai verzo pe pereti si Rusia care isi poate permite, este jucator global si cea mai mare tara din lume, in rand cu SUA si China,

  7. Hmm, da?

    ’Domnul Paleologu, a ajuns candidat precum fecioara Maria insarcinata, nu are nimic in comun cu functia de presedinte, fara anvergura’ – nu prea inteleg paralela cu fecioara Maria, dar ma rog. Deci, un profesor de fizica din provincie are ceva in comun cu functia de presedinte, un academician nu. Okay.

    ‘a facut o greseala majora, dorinta de “educarea” a maselor, masele nu se lasa educate de cineva, cu atat mai putin de un presedinte.’ Asa, deci? Ia-ti spus si lui Iohannis treaba asta, ca vad ca ‘Romania Educata, Proiect al Presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis’ teoretic exista, se implementeaza, momentan in Tenerife banuiesc, ca prin Romania n-am auzit sa se miste ceva. Nu glumez, iaca linkul: http://www.romaniaeducata.eu/ Trebe ca vine de la sobrietatea pe care o mentionati, e atat de sobru ca nu face nimic, nu spune nimic, de teama sa nu fie perceput frivol mai degraba decat sobru. Din cand in cand mai tranteste un palton, dar intr-un mod sobru si retinut.

    Domeniu .eu, ca .ro era unbecoming pentru Presedintia Sa.

    • Una este sa prezinti un program si alta e sa te prezinti in fata clasei cu degetul ridicat si sa sa spui, sunteti prosti si este nevoie sa fiti educati. Cam astfel s-a prezentat domnul Paleologu in fata alegatorilor.
      Johannis fata de de Paleologu vine din lumea reala, cu experinte de lunga durata in educatie si ulterior in administratie fata de cineva care pluteste in „sfere inalte” fara legaturi in lumea reala.
      Presedinte poate deveni numai cineva cu o sustinere puternica a unui partid mare care dispune de „logistica politica” necesara pe de o parte cat si de acceptanta in randul electoratului.
      Paleologu reprezinta PMP-ul cu ca. 5 % , Johannis PNL-u cu peste 30 % si care acum este la guvernare. Ar fi neproductiv ca romanii sa aleaga un presedinte care sa intre iar in conflict cu guvernul si parlamentul, de experientele ultimilor 15 ani nemaifiind nevoie.
      Sper ca Johannis sa castige alegerile si ulterior la parlamentare PNL + USR/Plus si eventual PMP/UDMR sa formeze noul guvern, este singura sansa dupa atata PSD-dism ca Romania sa evolueze, de mai rau de cum a fost nu mai poate fi.
      Romania trebuie sa-si asume experimentul politicii de centru dreapta, 30 de ani de comunism mascat in socialism au fost indeajuns, prea multi au plecat si au intors spatele tarii. Din punctul lor de vedere o actiune corecta si nu merita pt. nimic in lume sa-ti sacrifici viata pentru un stat care nu ofera mare lucru.

  8. Am o singura intrebare: vrem sa dam lovitura de gratie PSD-ului – adica sa nu intre in turul 2 ? Daca da, inseamna ca nu ne permitem luxul de a face analize sofisticate si trebuie sa votam candidatul care i se opune lui Dancila si care are cele mai mari sanse sa intre in turul 2: Barna.

    Daca nu ne pasa de PSD si il consideram un partid oarecare, nu o adunatura de nemernici care si-a batut joc de noi in (cel putin) ultimii 3 ani, iar constiinta ne spune ca Paleologu merita sa fie votat – foarte bine, sa-l votam pe Paleologu. Desi, in opinia mea, oricat de complexa si sofisticata ar fi analiza, Paleologu nu-l bate pe Barna la idei si competenta si cu atat mai putin la moralitate (avand in vedere ca sustinerea primului provine de la partidul lui „Petrov”).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adina Lica
Adina Lica
Cercetător la Centrul Român de Politici Europene, București (România) Master în Științe Politice la Universitatea Liberă din Bruxelles, Diplomă de licență la Facultatea de Istorie, Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene, Universitatea din București Diplomă de licență, Stagiu Erasmus, la Universitatea Burgundy din Dijon

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro