marți, ianuarie 31, 2023

Ce oraş din România va deveni Capitală Culturală a Europei în 2021?

Un oraș din România va fi în anul 2021 Capitală Culturală Europeană. Cine va primi acest titlu: Timișoara, Iași, Cluj-Napoca sau Alba-Iulia?

Despre Capitala Culturală Europeană

Cultura şi actorii culturali contribuie la dezvoltarea de valori, principii şi norme la nivel individual şi social, influentând comportamentul oamenilor şi dinamica socială. Organizat încă din 1985, titlul de Capitală Culturală  Europeană a fost conceput pentru a sprijini apropierea între popoarele europene. Conform ghidului Comisiei Europene, obiectivul principal al Capitalei Culturale Europene este « acela de a pune în evidență bogăția și diversitatea culturilor europene și a caracteristicilor lor comune, de a promova o mai bună cunoaștere reciprocă între cetățenii europeni și de a încuraja un sentiment al apartenenței la aceeași comunitate „europeană” » Capitala culturală europeană poate genera avantaje substanțiale pentru un oraș în domeniile cultural, social și economic, atât pe parcursul anului respectiv, cât și ulterior. Este vorba de o ocazie unică de a regenera orașele, de a le schimba imaginea și de a le face publicitate la nivel european și internațional, ceea ce poate duce la dezvoltarea turismului.

Experienţa Sibiului din 2007

Conform « European Capital City-road to success », Sibiul a beneficiat de 60 de milioane de euro, bani investiţi în infrastructură, în restaurarea clădirilor istorice şi culturale. Peste 60 de mii de oameni au participat la ceremonia de deschidere a evenimentului, eveniment care de-a lungul unui an a strâns peste 3.000 de evenimente cu un buget de 17 milioane de euro. Un million de turişti au vizitat Sibiul în anul 2007. Publicaţia britanică « The Guardian », a clasat Sibiul pe locul 9 in topul celor mai atrăgătoare locaţii turistice în 2007. Succesul acestui proiect se datorează autorităţiilor publice sibiene, Asociaţiei Sibiu CCE 2007, sectorului privat, într-un cuvânt comunităţii sibiene. Într-un interviu, Klaus Johannis, primarul Sibiului, spunea că fondurile au venit de la Guvernul României, de la Primăria Sibiului şi de la Consiliul Judeţean Sibiu însă şi de la partenerii privaţi, care împreună cu autorităţile locale au reuşit să dezvolte proiecte importante de infrastructură.

Potrivit unui document elaborat de Comisia Europeană, impactul general al evenimentului a produs 3 categorii de efecte :

  1. Marketing pentru zona Sibiu şi creştere economică: regenerarea spaţiilor publice şi a locaţiilor culturale, atragerea investitoriilor, îmbunătăţirea imaginii oraşului, stabilirea unei imagini pe termen lung a oraşului şi a culturii din acea zonă, promovarea produselor şi facilităților  locale  într-un mod durabil şi creativ precum și participarea culturală a cetăţenilor, stimulare şi transformare a dezvoltării urbane.
  2. Dezvoltarea turismului : includerea oraşului Sibiu ca destinație turistică de succes la nivel internaţional de către ghiduri de specialitate, peste doua milioane  de vizitatori în 2008 şi 2009
  3. Îmbunătăţirea coeziunii sociale : consolidarea problemele sociale și instituționale prin accentuarea sentimentelor de încredere și mândrie locală, un management integrat cultural ce a condus la dezvoltarea unei oferte mai variată de evenimente culturale în Sibiu, modalităţi de cooperare între profesioniștii din diferite discipline culturale a dus la apariția unor noi furnizori culturali.

Procesul de organizare al candidaturii

Procesul de candidatură şi de organizare al candidaturii se realizează in două etape, conform ghidului elaborat de Comisia Europeană şi care se adresează oraşelor candidate:

ETAPA I: procedura de desemnare

Cu 6 ani inainte de eveniment statul membru publică invitația de depunere a candidaturilor. Timp de 10 luni oraşele trebuie sa trimită raspunsul la cererea de invitație. Comitetul de selecție ( format din 13 persoane – 6 din țară şi 7 din instituțiile UE) întocmeşte o listă a oraşelor potențiale candidate şi emite recomandări privind progresele şi evoluția situaţiei cu 5 ani înainte de eveniment. Comitetul se intâlneşte de două ori în decursul unui an de zile, pentru preselecţie şi selecția finală. Cu 4 ani înaintea evenimentului o  notificare a candidaturii unui oraș este transmisă  instituțiilor europene. Dupa 3 luni urmează un aviz al Parlamentului European, pentru ca apoi Consiliul de Miniştrii să desemneze capitala culturală europeană.

ETAPA II: procedura de monitorizare si orientare

7 experți din instituţiile UE formează comitetul de monitorizare şi consiliere care   monitorizează şi evaluează progresele înregistrate de oraş pentru pregătirea evenimentului. De asemenea comitetul transmite viitoare orientări şi verifică respectarea programului şi a angajamentelor luate. Structurile implicate în proiect se vor întâlni cu comitetul de monitorizare de două ori, odată cu 2 ani înainte de eveniment, iar a doua oară cu opt luni înaintea lui: monitorizare intermediară şi monitorizare finală.

Cu 2-3 luni înaintea monitarizării intermediare oraşul desemnat capitală europeană trebuie să trimită Comisiei Europene un raport privind progresele înregistrate de oraş în etapa intermediară. Apoi urmează întalnirea cu comitetul de monitorizare, cu 2 ani înainte de începerea evenimentului. Cu 11 luni înaintea evenimentului şi 3 luni înaintea reuniunii de monitorizare finală, oraşul transmite un nou raport către Comisia Europeana privind progresele înregistrate în etapa finală. Cu 8 luni înainte are loc reuninuea din etapa de monitorizare finală cu comitetul de monitorizare şi consiliere. Cu 3 luni inainte Comisia Europenă acordă premiul Melinei Mercouri, în cazul în care angajamentele au fost respectate. La un an după eveniment, are loc evaluarea rezultatelor evenimentului de către Comisia Europeană.

Candidatele : Alba-Iulia, Cluj, Iaşi şi Timişoara

La sfârşitul lunii decembrie, Timişoara şi-a  lansat oficial candidatura  pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală a Europei în 2021, printr-un concert al trupei Phoenix  şi a altor artiști. Celelalte oraşe înscrise în competiţie sunt Iaşi, Cluj-Napoca şi Alba-Iulia. Fiecare dintre aceste oraşe are atuurile sale în această competiţie: Iașiul este considerat capitala culturală a României, Alba Iulia e orașul Unirii, Clujul va organiza deja în 2015 Capitala Culturală a Europei pentru tineret şi Timişoara care este considerat un centru de interculturalitate şi inovaţie.

Conform unui ziar timişorean favorită în această cursă este Clujul, pentru că are o infrastrucură culturală net superioară fată de Iaşi, Timişoara şi Alba-Iulia, s-a bucurat de reabilitarea arhitecturală a clădirilor, e considerat cel mai puternic centru economic dintre celelalte candidate şi se bucură de ajutorul şi sfaturile unor consultanţi germani.

În acelaşi ziar se subliniază faptulIașiul se bucură de un puternic lobby la Bruxelles, iar Alba-Iulia are sprijinul Casei Regale a României, în timp ce în Timişoara nu există încă un buget, nu sunt proiecte concrete iar implicarea autorităţilor locale şi a sectorului privat lipseşte.

Pentru un succes…

La analizarea candidaturilor juriul evaluează mai multe aspecte ale oraşului care depune candidatura. De aceea structura organizatorică se va focusa pe administrarea, finanţarea, sprijinul cetăţeniilor, dimensiunea europeană, programul cultural, comunicare.  Ca administrare trebuie să fie o structură solidă, administrată de persoane competente, independente de autoritățile politice, dar care beneficiază, în același timp, de sprijinul lor. Acest lucru implică un echilibru foarte fragil, dar esențial, care trebuie păstrat cu atenție.

Conform ghidurilor Comisiei Europene succesul unui asemenea proiect depinde de trei factori: calitatea programului său cultural, sprijin din partea comunităţii de afaceri, şi sprijin din partea autorităţilor politice. Capitala culturală europeană poate genera avantaje substanțiale pentru un oraș în domeniile cultural, social și economic, atât in procesul de pregatire, pe parcursul anului respectiv, cât și ulterior. Fiecare euro investit în eveniment poate genera între 8 și 10 euro suplimentari.

Recomandările Comisiei Europene le găsim în ghidul pentru oraşele candidate : « pregătiți o candidatură pasionantă, plină de entuziasm, deschisă tuturor partenerilor relevanți (locali și internaționali), păstrând raportul just între sprijinul autorităților politice și sponsorizarea privată – sprijinul mediului de afaceri, respectând, în același timp, criteriile acțiunii (dimensiunea europeană, implicarea cetățenilor)! »

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. cine candideaza la capitala culturala europeana ar trebui sa aiba bunul simt sa se compare mai intai cu orase care au avut deja aceasta onoare. sa stea un pic pe ganduri si sa se intrebe: avem oare suficiente locuri de cazare in conditii onorabile , mijloace de transport civilizate, vaccinuri antirabice de distribuit turistilor ..etc.. etc !?

    Nu am mai trecut in ultimii ani prin celelalte orase candidate, dar ultima data cand le-am traversat nu-mi inspirau chef de plimbare.

    Eu sunt din Iasi. Cu toate tristetea spun ca iesenii ar trebui sa fie responsabili si sa nu se bage intr-o treaba din care nu vor iesi onorabil. Cu 2 teatre renovate nu astupi gropile, rahatii de caine, gunoaiele.

    M-am interesat un pic ce au oferit Graz, Edinbourgh, Wroclaw si cand le compar cu Iasul, ma gandesc (scuze, dar asta e cuvantul) ca e nesimtire sa candidezi cand te prezinti ca un cersetor venind din urma unor gentlemeni. Mi-ar placea ca Iasul sa fie frumos, curat, aranjat ca Ljubljana, Split, Gdansk, Debrecen sau alte orase comparabile ca marime din estul Europei, dar mai e mult pana acolo.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Gratian Mihailescu
Graţian Mihăilescu este expert in dezvoltare regională si consultant în afaceri europene, în prezent încercând să înfiinteze un Institut de Dezvoltare Locală în Timişoara. Absolvent de jurnalism, s-a specializat în Afaceri Europene si Dezvoltare Regională, fiind bursier în Germania, Italia, Belgia şi Ungaria la prestigioase instituţii din ţăriile respective. De-a lungul timpului s-a implicat în activităţi ale societatăţii civile, în ţară sau pe plan extern, colaborând cu clubul RO-UE, Europuls, Liga Studenţilor Români din Străinătate şi alte organizaţii non-guvernamentale din Vestul României. În ultimii ani a publicat articole despre fonduri europene şi dezvoltare regională pe siteuri de specialitate.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro