miercuri, mai 18, 2022

Ce plictiseală în campania electorală!

Greu de găsit emisiuni interesante în campania electorală pe televiziuni cu acoperire natională și asemenea pe cele locale. Cine ar putea răsfoi cu telecomanda cele 750 de televiziuni existente, ar da în perioada 11 mai-7 iunie de aceeași vorbărie cu promisiuni o mie, împănate cu atacuri la adversar în lipsă. Rar se vede o preocupare pentru transmiterea mesajului intens și interesant, care pune la încercare și fantezia, dar și cunoștințele despre comunicarea modernă în alegeri, care oferă ceva de gândit, nu doar de plăcut. Joacă un rol prea mare notorietatea candidatului, carisma sa și un rol prea mic discursul rațional, argumentul. Iar cine se încumetă să vină cu cifre și cu demonstrații, e pierdut în fața prestatorilor care scot panglici pe gură și promit pensii de cartier, rente pe viață și gratuitate de la tramvai și bus, până la nava-amiral. Există tomuri de manuale de conduită și strategie de campanie, s-au scris și la noi (recent, completat pentru campanie în New Media, circulă un manual de Marius Ghilezan), dar nu par a fi utilizate. Paradoxal, deși campania se joacă pe notorietate și pe arsenalul de fumigene cunoscut, totuși în formula televizată candidații sunt departe de a fi atractivi, mai ales că se feresc de confruntare în direct cu contracandidații.  În dezbateri, dacă ele sunt moderate bine (am văzut câteva exemple pe B1 și pe Realitatea TV), se mai dezumflă câte un balon, mai ies la iveală ceva interese obscure, bune să îl facă prudent pe alegător.

Cel mai simpatic ”manual”de pe Internet e vehiculat de Ovidiu Hațegan care îi îndeamnă pe candidați, cu amară ironie: ”Nu evitați să promiteți orice și oricui. Este important să nu clipiți în acel moment, să nu priviți în drepta jos și să nu vă spuneți în gând ”ce dracu mai vor și ăștia!”…Dacă trebuie să vă confruntați cu adversarul, nu-l lăsați să înceapă, dar mai ales să termine o frază. Dacă vorbește despre proiecte, faceți o aluzie la faptul că are amantă…De la găleți, șlapi, căni, brichete, chibrituri, baloane, șepci ieftine și până la zahăr, făină și ulei, orice e bun …pentru oamenii simpli. Nu vă temeți că oamenii se vor simți jigniți să vă dea votul pentru o găleată cu numele vostru…”

Deși e plictiseală mare pe micile ecrane, CNA nu prididește să amendeze canalele pentru dezechilibru. Vedetă, cu o amendă de 25 000 lei, este OTV, unde campania se face ca la nuntă, mai ales de când justiția a suspendat decizia de înjumătățire a emisiei până la noi ordine. Interesant este că TVR, subminată zilele acestea de propriul Consiliu de Administrație cu o scrisoare ”apocaliptică” în care cere intervenția politicienilor (nu doar politizare, ci și poliție), primește avertismente pentru dezechilibru în favoarea USL: TVR Info a primit o somație fiindcă USL a avut 69 de prezențe, PDL – 12, UNPR – 14, iar UDMR – 7, iar pe TVR 3 raportul între aparițiile USL în emisiunile informative față de PDL este 8 la 3. Somate au fost până și Etno TV, Digi24, B1 TV, Antena 3 atât de implicată emoțional, Realitatea TV care a încercat o șmecherie în emisiunea de divertisment a Mihaelei Rădulescu ș.a.

Monitorizările se fac în conformitate cu prevederile Legii alegerilor locale din 2004 și cu Decizia CNA privind desfășurarea campaniei în audiovizual. Plictisul vine și din numeroasele interdicții impuse, unele fiind inhibitorii pentru jurnaliști. Sâmbătă și duminică este interzisă orice participare sau afirmație legată de candidați sau de ”reprezentanții competitorilor legali”. Dar asta spune legea, indiferent ce opinie sau amnezii au astăzi membrii CNA, gata de harță pentru a-și apăra reduta politică.

Ce află despre candidați cetățeanul de la televiziune? Relativ puțin și nerelevant. Cum va alege? Ca de obicei, va dibui în ceață. Elisabeth Noelle-Neuman explică prin teoria ”spiralei tăcerii” cum se înclină balanța alegerilor: oamenii merg în final cu o majoritate, chiar dacă sunt de altă părere, pentru a nu fi marginalizați, excluși, pedepsiți social.

Articol apărut și în revista ”22”

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Sunt de acord cu dumneavoastră. Nu am urmărit intens campania electorală, dar și când am văzut vreun candidat, doar promisiuni reușea să articuleze. Din păcate, cred că publicul român nu a învățat încă să faca distincția între o promisiune spusă de dragul voturilor și un plan bine pus la punct. Sau măcar un plan schițat. Dar nici măcar asta nu am auzit. Toată lumea spune că o să facă una și alta, dar uită să menționeze cum.

    Spernața mea este că în timp, cu ajutorul mediei scrise și on-line, se va reuși educarea populației.

Dă-i un răspuns lui DenisaC Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro