joi, mai 6, 2021

Ce poate obţine România de la preşedinţia irlandeză a Uniunii Europene? (UPDATED)

În mijlocul dezbaterii europene despre realizarea unui nou tratat european şi presiunile Marii Britanii pentru o reducere a influenţei UE începe noua preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene condusă de Irlanda. În ce măsură noul moderator al dezbaterii europene pentru următoarele luni va lua în considerare şi revendicările României, în materie de integrare în Spaţiul Schengen şi aşteptări de la bugetul european, ţine doar de buna înţelegere a contextului.

Pentru cei care nu cunosc fiecare semestru al Uniunii Europene este condus de către o ţară care din această postură organizează lucrurările instituţiilor şi dezbaterile europene. În cazul de faţă este Irlanda, susţinută de alte două state, Lituania şi Grecia care vor prelua ulterior preşedinţia.

Este pentru a 7-a oară când Irlanda prezidează Uniunea Europeană, ultima oară fiind în 2004. În timpul fostei preşedinţii irlandeze a Uniunii Europene România a finalizat 25 din cele 30 de capitole de negociere pentru aderarea la UE.

Diferenţa faţă de acea perioadă este însă climatul de tensiune existent la nivel european. Pe de-o parte avem Marea Britanie care caută să limiteze rolul şi influenţa Uniunii Europene asupra activităţilor sale economice şi se opune unui eventual control bancar şi de cealaltă parte o mişcare europeană pentru consolidarea UE prin crearea unei Uniuni Bancare Europene şi semnarea unui nou tratat.

Mai mult decât atât Irlanda este condusă de un preşedinţe şi de un guvern majoritar de stânga. Persoana responsabilă pentru coordonarea activităţii preşedinţiei este Eamon Gilmore, vicepremier şi ministru al Afacerilor Externe şi al Comerţului irlandez. Gilmore nu este doar un simplu membru al guvernului ci chiar preşedintele Partidului Laburist Irlandez încă din 2007. Cu un trecut în mişcările studenţeşti şi sindicale, Gilmore provine dintr-o familie de agricultori şi a beneficiat de măsurile de protecţie socială pentru a urma un parcurs şcolar şi universitar. Declarat ateu, Gilmore este un critic al sistemului bancar conducând partidul său la victorie prin criticarea măsurilor financiare prin care fostul guvern de dreapta a susţinut băncile în timpul crizei.

În acest context priorităţile preşedinţiei irlandeze sunt clare: creşterea competitivităţii Uniunii Europene, crearea de locuri de muncă, discutarea Uniunii Bancare Europene şi pregătirea bugetului UE 2014-2020. Din declaraţiile oficialilor irlandezi o altă dorinţă a acestora este să creeze mijloacele pentru o mai bună colaborare în vederea realizării schimburilor comerciale dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite. Faptul că în Statele Unite se află o importantă comunitate irlandeză, printre care se află inclusiv băiatul vicepremierului Gilmore, constituie o motivaţie importantă în această direcţie.

În mijlocul acestei agende foarte ambiţioase locul României pare însă ignorat. Spre exemplu deşi toate preşedinţiile UE din 2011 până astăzi menţionau aderarea României la Schengen ca fiind o prioritate, aceasta a dispărut din agenda Irlandei. Mai mult decât atât când este să ne referim la bugetul UE, guvernul irlandez susţine lărgirea bazei de subvenţionare din fonduri europene a regiunilor. Prin urmare nu doar cele mai sărace ar beneficia de aceste fonduri şi ar fi incluse şi unele din Irlanda, Portugalia sau Spania nu doar din Europa de Est.

Un avantaj însă în negocierile cu această nouă preşedinţie irlandeză este reprezentată chiar de familia politică social democrată a guvernului irlandez şi român. Dacă însă acest lucru se va transforma într-un atuu pentru România rămâne de văzut sau mai degrabă de analizat în ce măsură Guvernul român va ştii să interpreteze ambiţiile irlandeze în interesul României.

_______________________________

Nota: Informațiile apărute în acest text se bazează pe următoarele surse de informare:

Programul oficial al președinției irlandeze care menționează:

„Schengen Convention

The Presidency will aim to complete any outstanding work on the legislative package for reform of the Schengen Governance system. It will also continue negotiations to advance agreement on the accession of Bulgaria and Romania to the Schengen Convention.”

http://www.eu2013.ie/media/eupresidency/content/documents/EU-Pres_Prog_A4.pdf

Aderarea României și Bulgariei este menționată în programul general dar nu în lista de priorități. Textul astfel menționează doar continuarea negocierilor nu stabilirea unui obiectiv clar în atingerea acestui rezultat.

Lista de priorități cuprinde alte puncte după cum ilustrează această sursă:

http://www.eu2013.ie/news/news-items/20130108irishpresidencypolicyprogramme/

și textul aferent:

„Download the programme, which sets out the core principles of the Presidency:

    • People-centred recovery, designed to last
    • Investment in job-friendly growth and in Europe’s resources
    • Europe and the world: a win-win engagement with our partners”

In contrapondere președinția cipriotă punea aderarea României și Bulgariei ca un obiectiv clar:

„Following the conclusions of the European Council in March 2012, the Presidency will continue efforts that will make possible the successful enlargement of the Schengen Area to include Romania and Bulgaria.”

http://www.cy2012.eu/index.php/en/file/MAZ6Cvaoj0L2nxXo9+AUZw==/

Astfel există o diferență între „advance agreement” și „make possible the successful enlargement” care arată că aderarea României și Bulgariei nu este o prioritate

Mai mult decât atât menționăm că în programul oficial adoptat de Comisia Europeana pentru președinția celor trei state Irlanda, Lituania și Grecia, intrarea României și Bulgariei nu este o prioritate

Sursa informatiei: http://www.eu2013.ie/media/eupresidency/content/documents/Trio-Programme.pdf

De asemenea mai multe declarații arată că Irlanda nu vrea să își facă inamici inutili inițiând o discuție de amploare pe acest subiect deoarece Irlanda este mai interesată de bugetul UE 2014-2020 decât de aderarea României și Bulgariei. Menționez că în opinia mea ca și autor lipsa de implicare nu este datorată Guvernului român sau MAE, ci doar agendei politice interne și europene a Irlandei:

http://www.ziare.com/politica/schengen/ambasadorul-irlandei-romania-indeplineste-criteriile-pentru-schengen-dar-unele-tari-vor-dovezi-1210812

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13963256-decizia-privind-aderarea-romaniei-bulgariei-schengen-putea-amanata-dupa-martie-2013.htm

http://www.focus-fen.net/index.php?id=n294910

http://www.novinite.com/view_news.php?id=146660

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „Dacă însă acest lucru se va transforma într-un atuu pentru România rămâne de văzut sau mai degrabă de analizat în ce măsură Guvernul român va ştii să interpreteze ambiţiile irlandeze în interesul României.”

    la ştii e un i in plus maestre….corecteaza rogu-te.

  2. Ar fi bine dacă, în pofida dificultăților obiective din relația României cu Uniunea Europeană, dificultăți care țin, între altele, de poziția noastră geostrategică, precum și de particularități istorice, am putea avea inițiative concordante cu statutul de a șaptea țară, ca mărime, din acest club select de state. Dincolo de diferența notabilă dintre membrele euro și cele non-euro, țara noastră trebuie să se ralieze, în cazul diferitelor dosare fierbinți, în summit-urile specializate, nu doar poziției statelor celor mai puternice, care decid agendele, ci să formuleze opinii pertinente și conforme intereselor sale pe termen lung. Evident, este doar un modest punct de vedere. Decidenții și experții știu mai bine ceea ce este de făcut în politica externă, ca de altfel și în politica internă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Victor Negrescu
Victor Negrescu
Cadru universitar si consultant specializat in managementul reputatiei, comunicare, relatii publice si afaceri europene 2001-2004: Liceul «Victor Duruy» - Paris, Franţa. Specializarea ştiinţe economice, sociale şi politice 2004-2008: Universitatea din Bucureşti, Facultate de Ştiinţe Politice. Şef de promoţie 2009-2010: Institut d'Etudes Politiques de Grenoble – Université Pierre Mendes France, Bursă AUF. Domeniu: Studii Internaţionale şi Europene. Finalizat cu obţinerea diplomei de master 2009-2012: Doctorat in domeniu stiintelor politice cu specializarea relatii internationale si afaceri europene in cadrul Scolii Nationale de Studii politice si Administrative 2011-2012: An de studiu stagiu program doctoral in cadrul Colegiului European din Brugges, Belgia 2010-2012: MBA romano-francez in cadrul ASE si CNAM Paris 2004-prezent: activ în cadrul mai multor ONGuri. Organizatorul Forumului Europa-China secţiune de tineret la Bucureşti, şi organizatorul primei Universităţi de Vară Francofone cu ocazia Sumitului Francofoniei. 2006-2007: Jurnalist. Colaborari cu RFI Romania, Regard, LeMonde diplomatique 2007: Consilier parlamentar 2007-2008: Consilier europarlamentar 2007-prezent: Preşedinte-coordonator naţional PES activists România 2007-prezent: Senior consultant. Specializari: managementul reputatiei, comunicare, relatii publice, fonduri europene. 2012-prezent: colaborare cadru universitar Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative – SNSPA 2009-prezent: Cadru universitar Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir – Facultatea de Ştiinţe Politice Membru PSD

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Bursa din America – gazda unicornilor

Listarea UiPath a încântat publicul avizat din România, unde s-a comentat în termeni de ”o listare de succes”, ”finanțare de miliarde”, ”avalanșă...

Gânduri despre Educație

Educația trebuie să formeze omul frumos. Bineînțeles, nu frumos pe dinafară, ci să-i formeze caracterul și cultura. Dacă va deveni bun, logic și...

Vaccinarea prin educație

Rezultatele ultimului Eurobarometru (EB 94), publicate vineri, ne arată că România va avea o mare problemă în a opri epidemia de tușeală,...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro