miercuri, iulie 24, 2024

Ce poate să ofere Rusia?

Nu mă refer la oferta diplomatică pe care-ar putea-o face statul rus de azi pentru a deschide calea păcii în Ucraina, ci la Rusia dintotdeauna: Rusia țarilor, Rusia comunistă și Rusia lui Vladimir Putin. O îmbrățișare à la russe, a cărei pasionalitate debordantă nu ține cont de cel căruia-i e adresată, ci e expresia pură a entuziasmului (de moment) a celui care o face. Rusul e, literalmente, ec-static, dă pe din afară, răbufnește, se aruncă în toate direcțiile (răsturnând totul) și asta în numele unei autenticități trăite fără rest. Când citim aceste lucruri în literatură sau când le vedem în filme, ele au un anume farmec, dat fiind că ne scot din condiția mecanicii cotidianității și ne pun – prin intermediul artei – în fața unei limite pe care, altminteri, rar o sondăm. Însă, în ciuda acestei seducții de moment, câți dintre noi am fi dispuși să ne trăim viața în permanență la limită, asemeni unor (con)damnați fără vină, care-și acceptă soarta și pentru care singura eliberare posibilă rămâne delirul agoniei?

            Oricât de multe carențe am avea, aici – în Estul Europei, suntem obișnuiți cu un mod de-a gândi care s-a forjat (de-a lungul Evului Mediu și, mai ales, a Modernității) în lumea Occidentală și care se bazează pe principiul cauzalității: ”dacă – atunci”. Mai înainte de toate, această logică guvernează o existență predictibilă și contractuală, adică una în care fiecare își poate gândi ziua de mâine sub semnul unei (relative) siguranțe. Felul în care raționalitatea reduce arbitrariul la scara vieții publice se decantează sub forma drepturilor omului. Într-o lume ce ia rațiunea – ”la chose du monde la mieux partagée” – drept criteriu al umanului, concluzia firească o reprezintă egalitatea în drepturi a cetățenilor (ca ființe raționale). În egală măsură, cauzalitatea a permis modelarea proceselor naturale în gândirea științifică. La rândul ei, aceasta s-a obiectivat în tehnologie, care nu e nimic altceva decât un multiplicator de forță bazat pe desfășurarea algoritmică a unor procese de timpul ”dacă – atunci”. Evident, putem să obiectăm deopotrivă politicii omului european modern și tehnologiei pe care acesta a creat-o o simplificare a complexității vieții, un reducționism mecanic și – la capătul lor – una sau alta din formele alienării care se exprimă, invariabil, în ultimele veacuri. Pe de altă parte, ”minunile” tehnicii și libertatea bazată pe drepturile persoanei sunt cele care au făcut cu putință lumea în care trăim, o lume în care fiecare (indiferent de condiția lui) își poate permite să se gândescă la mai binele său și al celor apropiați.

            De partea cealaltă, în ”maica” Rusie, avem ca termen ultim de raportare voința. Voința e absolută, căci dincolo de ea nu e nimic. Voința cui? A lui Dumnezeu, la modul generic, însă cum între Înviere și a Doua Venire Dumnezeu nu se manifestă personal în istorie, voința lui e întrupată de aleșii săi. Și, în primul rând, de țar. ”Împăratul tuturor Rusiilor” e ”unsul Domnului” și ”reprezetantul Lui pe Pământ”. Voința lui e lege; mai mult, e singura lege pe care supușii săi o cunosc. Astfel poate fi înțeleasă rațiunea pentru care cea mai mare țară a lumii nu a avut Parlament și Constituție până la începutul veacului XX. Căci ce e Parlamentul altceva decât vorbărie goală și Constituția altceva decât o bucată de hârtie pe care niște oameni – supuși vremurilor și erorilor lor de judecată – au scris ceva?! În Rusia nu oamenii, ci Dumnezeu guvernează prin mâna țarului. Iar dacă țarul e crud sau nebun, atunci înseamnă că Dumnezeu l-a ales astfel pentru a pedepsi poporul pentru necredința lui. Patologiei celui ”ce stăpânește lumea” rusul îi răspunde asumând paroxistic suferința pe care-o provoacă tirania. Voința arbitară ce produce oroare și suferința radicală în care ea se împlinește sunt legate într-un soi de ”dialog” care se poartă ”pe deasupra” cărnii și a rănilor ei. Paradoxal sau nu, violența aceasta îl leagă pe țar de supușii săi într-un fel pe care un străin de Rusia nu-l poate nici concepe, nici înțelege.

            În ”logica” voinței nu coerența e regula, ci sincopa. Dacă pentru european înțelegerea procedează prin raționamente (și, la limită, prin calcul), pentru rus ea se bazează pe salturi. Și încă pe salturi în abis. Nu continuitatea gândurilor, a faptelor și a consecințelor lor este cea care i se impune supusului țarului, ci ruptura radicala: moartea, urmată de înviere. Nu există probleme reale pentru rus – și, ca atare, nu se pune în mișcare nici un mecanism de rezolvare a acestora – deoarece, în orice moment de criză, el recurge la magia regenerării. De aceea lumea rusă e marcată de căderi și convertiri (care se repetă, cu un ritm din ce în ce mai strâns) la scară individuală și de totalitarisme și revoluții la scară socială. Orecum asemeni unor copii – sau culturilor premoderne – rușii sunt convinși că au, mereu, posibilitatea de-a recupera, printr-un singur salt, declajalul care-i desparte de Occident și de-a trece în fruntea acestuia. Straniu pentru un popor care-și revendică patetic creștinătatea, ceea ce-i caracterizează pe locuitorii Imperiului țarilor e mai curând viziunea ciclică a timpului. Catastrofele pot fi remediate prin convertiri spectaculoase, la fel cum eșecul acestora în timp atrage după sine căderea absolută, care – la rândul ei – cheamă o altă ”înviere”.  

            Intrată târziu în istoria lumii civilizate și purtând dublul handicap al moștenirii asiatice (transmisă pe filiera supunerii față de hanii Hoardei de Aur) și pe aceea a unui teritoriu imens, dar neospitalier, Rusia a păstrat mereu o frustrare față de Occidentul dezvoltat pe care, în același timp, l-a invidiat și l-a hulit. L-a invidiat, imitându-l adesea până la maimuțăreală și l-a hulit atunci când și-a conștientizat eșecurile în ceea ce privește modernizarea. În ciuda a ceea ce pare, Rusia – așa cum o cunoaștem – nu e opera miilor de țărani – muncitori (mujici) ai variilor imperii care s-au perpetuat pe întinderea ei, ci aceea a unei mâini de intelectuali din marile ei orașe. Aceștia au avut, invariabil, o dublă conștiință vinovată: pe de-o parte au simțit că (datorită formației lor și contactului cu Vestul) sunt altfel decât ceilalți compatrioți (mai ales decât ”cei simpli”, pe care-i zugrăveau în culori mitologice), pe de alta că (în ciuda limbilor vorbite la perfecție și nivelului de viață, uneori depășindu-l pe cel al localnicilor înstăriți) nu se pot asimila Apusului după care tânjesc. Propriu omului de cultură rus e acest ”nici – nici”, nici acasă, în lumea lui, care doar sub specia literaturii e idilică, nici în Occidentul a cărui logică – oricât se străduie – nu o poate înțelege.

            Spre deosebire de european, care se simte proprietar și responsabil de pământul pe care se află, rusul (rusul cultivat) trăiește în propria lui țară ca într-un exil (care, adesea, la un capriciu al țarului sau la secretarului general, ia forme concrete). Poate de aceea, toată literatura și filmografia rusă au tentația de-a imagina, ”dincolo de pământuri”, un paradis care e accesibil celor ajunși la limita ultimă a suferinței. Mai mult decât atât, posibilitatea unui astfel de tărâm – în care se intră doar pe baza unei convertiri a întregii ființe – a devenit, într-un fel, ideologia cea mai oferită la export a ”maicii” Rusii. Sub forma marii culturi în epocile de ”dezgheț” și de ”coabitare”, sau sub forma războiului în ”vremurile tulburi” ale conflictelor de tot soiul. Ceea ce speră Rusia a fi atractiv pentru cei din cei afara granițelor ei e un soi de mesianism care adună în el creștinismul și romantismul (în bună măsură păgân), suferința și fericirea (legate de saltul pe care-l presupune trecerea de la una la alta) și supunerea absolută în care se împlinește libertatea ce-i e îngăduită muritorului de rând de către țar.

            Firește că lumea occidentală are probleme; multe, unele cu o lungă istorie, altele aglutinate de evoluțiile prezentului. Spre deosebire de rus, omul occidental încearcă să le rezolve acolo unde ele se pun: în istorie. În anumite momente, tensiunea unora dintre ele devine paroxistică. Dar este acesta un motiv pentru a ceda sirenelor mesianismului rus? Ce poate să ne ofere Rusia în ultimă instanță? Puritatea unei naturi regăsite? Cred că exemplul cel mai strigător la cer al prăpădului pe care omul îl poate face în natură e secarea Mării de Aral, fapt petrecut pe teritoriul Imperiului. Simplitatea credinței? La țăranul rus aceasta e conotată cu nesfârșite credințe păgâne (să nu uităm că variile popoare ale Rusiei sunt ultimele creștinate în Europa), iar la elite e atât de contaminată cu varii ocultisme, încât e greu de deosebit de o teorie a conspirației. Suferința care duce la înviere? Tot ceea ce probează istoria Rusiei și a Uniunii Sovietice de până azi e faptul că suferința ce le-a fost dată locuitorilor lor a dus doar la moarte. La crime și carnagii în masă. Ce poate fi atât de tentant în ”oferta rusă? Nevoia de ”tătuc”? Nostalgia ieșirii din timpul linear și dezlănțuirea carnavalescă ce scandeză timpul ciclic? Sublimarea angoaselor, a frustrărilor și a suferinței în artă și credință?

            Poate dincolo de ele nu e decât imensa dramă a unor ”prizonieri ai istoriei” care cred în propria lor credință și își iubesc propria lor iubire, indiferenți și la cei pe care i-ar putea iubi, și la Cel în care ar putea crede.   

Acest text a apărut în ”Revista 22”

Distribuie acest articol

74 COMENTARII

  1. Excelent articol, omul rus e nici-nici-ul kierkegaardian, trăind în această „neadaptare”, o trăire intre sacrificiu și suferință, deci aparent o trăire superioara, o repetiție a „martirismului’.

    • Articolul se incadreaza in seria de articole pe acest site si pe altele, sa desfiintam rusia. Sunt de acord, s-o desfiintam ca stat, e o nenorocire pt toate tarile vecine. Cred ca nu exista tara vecina rusiei (si nu numai) care sa iubeasca rusia, au adus numai invazii, cuceriri, mizerie, saracie, au stricat pe unde au ajuns, nu au cladit nimic. O tara hulpava, lacoma, o tara a extremelor si a exceselor, o mizerie.. Totusi ma gandesc ca nu toti rusii sunt rai, sunt si ei oameni care au avut ghinionul sa se nasca in acea mizerie de tara. Nu trebuie sa-i tratam indescriminat. Asa nici romanii nu au o imagine prea buna in Vest (desi e mai buna ca a rusilor), si pe romani multi in vest ii confunda cu tiganii, sau se gandesc la Ceausescu, etc. Asta dovedeste 2 lucruri: 1) trebuie sa judecam fiecare om dupa ce face, nu prin prisma unor generalizari absurde; 2) nici in Vest lumea nu e prea inteligenta si educata. Sa fim seriosi am vazut f.multi nemti de o prostie rar imaginabila, cu niste idei fixe stupide in cap de te cutremuri. Si germania e o natie criminala, care a adus lumii 2 razboaie mondiale devastatoare. Sau destui olandezi, francezi, unguri, etc, aroganti si ignoranti.

  2. Rușii sunt un popor asiatic poleit cu sclipici european. Așa că rușii înșiși nu știu ce sunt. Ca părere, Rusia a devenit mare putere cu sprijinul Europei de Vest, interesată ca să existe o putere în Est care să contracareze Imperiul Otoman care ajunsese până la Viena. Acum însă Rusia NU mai este necesară nimanui, nu mai poate oferi nimic, deci Rusia va dispărea fiind nenecesara Lumii.

  3. Foarte interesant…
    Conexiuni surprinzătoare s-ar putea să aibă faptul că vitamina D, care e legată de motivația pozitivă, lipsește atunci când lipsește expunerea la soare… Fără prea mult soare, rămân puține opțiuni – motivația dogmatică/obsesivă, credința în salturi în paradis și… cam atât.

  4. Moscova s a infiintat din Gresala Cnezaului de Kiev, undeva in secolul al XIII lea, data, la care Vikingii aveau reguli si o onoare. Păstrând proporțiile Genezei rusiei, Adica secolul al XIII lea putem usor vedea ce Inseamna ca ofera, a oferit si va oferi rusia: Barbarie, Canibalism ( cei doi Chefi de la Krasnodar https://en.wikipedia.org/wiki/Dmitry_and_Natalia_Baksheevy) trafic de armament, escorte feminine. Atat. Restul, e can can.

    • Interesante reguli aveau vikingii, fara a mai vorbi de onoare. Regiuni intregi nu si-au revenit dupa trecerea lor, decât la sute de ani distanta, iar urmele „culturii” lor ramân vizibile pentru cine vrea sa le vada.

  5. Poate ar fi bine sa ne gandim in primul rand la noi inainte sa ne facem ganduri despre rusi.
    Rusul de rand este om ca mine si tine, fiecare cu metehnele sale.
    Cine isi petrece concediul in Turcia spre exemplu poate face constatarile de rigoare cu exceptia celor pt care concediul este doar o betie continua.
    Rusul de rand este manipulat de elitele tarii ” de cand exista” Mama Rusie, nu el fiind problema, problema sunt elitele care de pe urma bogatiilor imense ale acestei tari si-au cladit „imperii” de tot felul si la care nu doresc sa renunte sub nici o forma.
    Este un oligarh dispus sa renunte la luxul excesiv, un politruc la privilegii si spagi, sistemul de opresiune idem privilegii si altele ? nu, in nici un caz in favoarei mase largi a polulatiei tinute in „intuneric” de sute de ani.
    In ultimii ani a avut loc oarecum o deschidere insa cu atacul asupra Ucrainei, a retoricii imperiale chiar fasciste Rusia a devenit o tara izolata de lumea occidentala, cu restul lumii dupa cate putem observa nu sunt probleme.
    Rusia ofera ce poate oferii, resurse de tot felul celor care sunt dispusi sa le platesca, sa faca afaceri indoielnice cu acesta tara netinand cont de realitatile lumii.
    De acum inainte cel putin cativa zeci de ani cu Rusia vor fi probleme de tot felul cu exceptia unei eventuale aparatii a unui nou Gorbatschow dispus sa repuna Rusia pe un drum european.
    Dupa intamplarile de acum e greu de crezut mai ales ca neincrederea intre Rusia si SUA persista de la aparitia bombei atomice. atunci de fapt s-a produs marea ruptura intre puteri, ca lucrurile se vor putea ameliora cat de cat.
    Sa nu ne asteptam la mare lucru si nici sa nu cadem iar plasa unor asteptari prea mari, noua Cortina de Fier s-a mutat la est de noi, unde se va stabiliza ? nu stie inca nimeni.

    • Oamenii sînt oameni, la celălalt capăt problemele și interesele sînt probleme și interese care caută o rezolvare obiectivă. La mijloc este abordarea împărtășită a membrilor comunității, cea care le permite să conlucreze, altfel spus se află cultura și civilizația. Manipularea, la ei și la noi, nu se poate face decît exploatînd slăbiciunile pre-existente, mai ales cele larg împărtășite date de apartenența la o cultură și civilizație comune. Atît elitele ruse cît și cele ruse trăiesc într-un univers pre-modern al relațiilor interpersonale, un univers în care oamenii dau viață loialităților și trădărilor în loc sî întrupeze principii și valori împărtășite.

  6. Un text frumos scris, prea frumos ca sa mai ai pretentia sa fie si adevarat :)
    E inaltator sa citesti, literatura rusa, Dostoievschi, Cehov sunt mari dar de aici si pina a trage concluzii despre poporul rus e cale lunga. De parca ciobanii din Miorita, sau Pacala ar fi prototipul poporului roman.

    Nu stiu daca autorul a fost cindva in Rusia, sau daca a cunoscut vreun rus in carne si oase. Pe aici sunt destui, am avut mai multi colegi. Ce e absolut extraordinar la ei e ca seamana extrem de mult cu omul mediu european, atit in cuget, cit si in simtiri. Sunt rude bune cu francezii, si ei sunt mindri a face parte din Grand Nation.

    Ma intreb oare cum au fost, sau ar fi fost, caracterizati romanii pe vremea impuscatului? Sa nu uitam ca pina mai ieri nici despre ucraineni nu se vorbea prea frumos. Sa nu confundam poporul cu niste satrapi aflati intimplator si temporar la conducere.
    Parca totul incepe sa sune a rasism, asta ca sa fim si noi politic corecti!

    • Simpatiile dumitale se vad din avion, cam la fiecare articol de gen, si, daca nu ai incerca sa gasesti scuze unui popor de criminali cinici educati in gulag care au atacat un stat suveran, ai fi induiosator prin persistenta. Si ei te-ar iubi pe dumneata, daca te-ar cunoaste.
      :)

      • @Mihaela, nu mi s-a părut că @neamtu tiganu ar avea simpatii pro-ruse, dar pot să greșesc :) Mai degrabă pune lucrurile tratate diverse articole într-o perspectivă concretă, la firul ierbii.
        Aici, întrebarea ar fi dacă rușii care lucrează în occident sunt suficient de reprezentativi pentru populația rusă care îl susține pe P. Andrei Koncealovski a făcut în 1993 un film, ‘Ryaba, găinușa mea’, care descrie cu luciditate starea de spirit a rușilor în era post-sovietică. În film, se opuneau cu îndârjire unei inițiative private în satul lor (Inna Ciurikova în rol principal). Nu cred că lucrurile s-au schimbat fundamental de acum 30 de ani. Filmul poate fi văzut aici (cu subtitrare în română) https://www.dailymotion.com/video/x69s2gx

        • Mai cititi din @neamtu tiganu, cred ca il veti aproba, mai ales daca ma iau dupa indemnul dvs de a aprofunda „cultura rusa”.
          Uite, mai ieri ii indemna pe ucrainieni sa negocieze cu rusii, chiar si cu pistolul la tampla. Doar sa negocieze, ca rusii sunt oameni si ei, din perspectiva lui.
          Induiosator si ID-ul dvs de troll de gen feminin. Cum ar veni, vorbim la o cafea, ca fetele :)

          • De acord cu invitația la cafea, ca fetele. La București, într-o dimineață până în ora 10:30 (după-amiaza lucrez). Rămâne să fixăm data.

        • Consideram unele filme rusesti bune si pentru ca personajele si situatiile din realitatea postcomunista semanau mult cu ale noastre. Dar de prin 24 februarie 2022 nu mai pot suporta nici un film rusesc.
          Sunt momente cand nu poti inghiti broasca, oricat te-ai stradui…

        • Barbaria bolsevica ruseasca si stalinista i a fost impusa Romaniei de Stalin prin armata sovietica ,nkvd isti si comisari trimisi de la Moscova .Nu a fost vorba de o alegere .PC din Romania era cel mai slab si mai mic partid comunist din Europa.Fara ajutorul ocupantilor sovietici comunistii nu ar fi putut niciodata ajunge la putere in Romania . Nu numai in Romania au impus comunismul ocupantii sovietici ci si in Bulgaria,Ungaria,Cehoslovacia,Polonia si Germania Rasariteana..In contextul de atunci Romania nu putea evita instalarea comunismului decat daca majoritatea romanilor ar fi avut stofa de eroi si martiri,ar fi fost solidari si ar fi fost foarte bine inarmati si organizati..Nu a fost cazul nici la noi si nici la vecinii nostri .Nici nu putem pretinde asa ceva .Bine ca acum suntem in ue si nato si avem un nivel de trai cel putin satisfacator.Macar din 1990 am putut alege,bine sau prost dar macar am putut,putem si vom putea alege j.Nu acelasi lucru il putem spune despre Rusia si Belarus .Acolo sunt alegeri cum au fost la noi in 1946.

          • România a pastrat-o, aceasta „virtute”, asta s-a vazut cel mai bine la „mineriade”, când „tiranul cazuse” – asadar, nu si tirania – insa pentru cine vrea sa vada ea se vede si acum.

    • Cum am fi fost descriși pe vremea lui Ceuașescu? Eu am ascultat în acea vreme textul venit de la Moscova, Cine a stins lumina în România?
      Cultura și civilizația rusă, cu excepțiile și cu salvările individuale, sînt premoderne cu o poleială de occidentalitate. Practic, Civilizația și cultura ruse, într-o logică a excepționalismului auto-atribuit, au încercat și încearcă să reproducă forța Occidentului ocolind însă principiile și valorile pe care aceasta s-a construit, de la țari, la bolșevici, la siloviki.
      Prin contrast, noi sîntem poporul lui Dracula, la fel de acasă în lumea modernă a Londrei și pe meleagurile întunecate și neguroase ale pre-modernității est-europene. Sîntem parveniții care vor să facă parte din civilizația modernă, ale cărei realizări le-am înțeles ca atare și pentru care sîntem dispuși la schimbare, dar cînd dăm de greu, din lipsă de înțelegere pentru o lume tranzacțională, revenim la atitudinea premodernă, a cumetriilor, relațiilor, a furatului căciuii.
      Dacă vom supraviețui dezastrului demografic fiscal din următorii 20 de ani, avem toate șansele de a internaliza complet modul de existență modern în civilizația românească. Rușii nu au nevoie doar de timp, au nevoie de o schimbare decisivă de direcție a civilizației lor.

      • Civilizatia lor dispare instantaneu daca aplica principiile occidentale verificate de milenii.
        Fara a calca pe grumazul vecinului (mic), puterea rusa nu mai are sens. De aia vorbea ticalosul despre o lume fara sens daca aceasta nu o include si pe Rusia.

      • „cînd dăm de greu, din lipsă de înțelegere pentru o lume tranzacțională, revenim la atitudinea premodernă, a cumetriilor, relațiilor, a furatului căciuii.”

        Dacă alegerile ar fi exclusiv pe liste de partid și în Germania, tot la o asemenea clasă politică s-ar ajunge și acolo. Românii care aveau de gând să muncească și să fie plătiți pentru munca lor, au emigrat cu milioanele.

        ”avem toate șansele de a internaliza complet modul de existență modern în civilizația românească”.

        ”Modul de existență modern” fiind ăsta cu certificate de carbon, 20% TVA și 70% fiscalitate pe ansamblu? Și câte un lockdown ca bonus? 😀

        În cel mult 4-5 ani, lucrurile se vor schimba complet în Europa. Clasa politică actuală va fi complet măturată, la fel cum s-a întâmplat în Italia în 1990.

  7. Articolul atinge unele teme reale despre poporul rus si Rusia. Ei au handicapul nu numai al cuceririlor asiatice/mongole si pe cel al unui teritoriu imens, DAR mai ales credinta lor stupida ca ar fi „alesi” sa cucereasca si sa faca rau atat popoarelor invecinate, cat si lor insisi. Deci modul lor de a se organiza ca stat si de a vedea viata sunt problema principala, nu primele doua amintite in articol. La urma urmei, asiaticii in general s-au modernizat acum si au inteles ca niste concepte vestice (economia de piata, drepturi individuale -in oarecare masura, stiinta, etc) sunt calea spre dezvoltare. China, Japonia, Coreea, Singapore sunt azi tari prospere si dezvoltate. Nici teritoriul imens in sine nu ar fi o problema, ci mai degraba o binecuvantare daca stii sa il folosesti, si sa nu te bazezi doar pe resursele naturale (gaz, petrol, minereuri). Daca rusii ar fi un popor mai intelept, mai rational, mai practic, ar fi la egalitate aproape cu SUA. Au un teritoriu urias cu resurse naturale imense, au o intelighentzia in parte de top, etc. Teritoriul nu e tot inospitalier, sunt destule zone manoase, cu clima relativ buna, de exp zona invecinata Ucrainei, sudul Rusiei, zona Marii Negre, zona din jurul Vladivostok, sau Ekaterinburg, Kaliningrad, etc. Asa si in Canada, majoritatea teritoriului e inospitalier. Problema e insa irationalitatea rusilor ca natiune, modul in care ei accepta/prefera dictatori si regimuri tiranice. La ei e preferabil un dictator, un „tatuc” tiranic dar care tine ordinea, decat un conducator liberal, democrat. In general prefera pumnul+misticismul fata de dialog+rationalitate. Astea sunt venite din adancul istoriei lor, si e adevarat ca au fost crestinati cel mai tarziu (iar nu e un mare impediment). Problema cea mai mare e ca nu au avut un stat propriu-zis decat de prin 1600, f.tarziu raportat la alte natiuni. Aceste lucruri nu se vor schimba in urmatoarele decenii. In afara de aprox 20% din populatie (in principal din marile orase), restul oricum nu vor vota partide democratice, oricat de libere ar fi alegerile, ci tot dictatori si bezmetici.

  8. Daca ar fi doar cultura si aportul la stiinta si civilizatie „lumea rusa” ar fi necunoscuta.
    Fara tancuri, bombe nucleare, gulag-uri si un sir intreg de pitoresti conducatori psihopati, Rusia ramanea necunoscuta.
    Dupa 100 ani de imperiu civilizator autosuficient (perioada de aur) Rusia nu are de oferit lumii decat tancuri, bombe si genocid.

  9. „Ca să-ți dai seama de nivelul culturii generale a unei nații, trebuie sa vezi ce idoli are” ( Mihai Eminescu). Maștera Rusă, născătoare de minuni parsive, un Eldorado al expansiunilor, a fost mereu condusă de autocrați excentrici, psihopați, schizofrenici și asasini cinici. Rusia nu poate să ofere decât cruzime și minciuni pe banda rulanta. In Rusia, începând cu MocsaUlus, n-a putut străbate vântul Renașterii și, patru veacuri de existență, majoritatea trăiește într-un păgânism practic, adică într-o religiozitate ce subjuga ființa umană ignoranta.(Doar 40% de ruși sunt ortodocși). Ce poate să ofere obeza Rusie – o plagă letala , o creație diabolica? Drumul promis de corifeii mesianismului moscalesc către paradis duce dinspre nicăieri înspre niciunde. Rusia, Patria Despotismului malefic, oferă psihoza politica, ura viscerala, atentate la persoana, insurecție, invazie, anclhuss acerb, stupoare și infeudare. Frica de stăpânul absolut a făcut din fiecare individ o lichea, un holop cum rar mai intalnesti. Acești subumani scabrosi care conduc astăzi gogoașă rusă, aceste reziduuri ale NKVD-ului, au cultul satanic al forței brute. Instinctele lor au rămas, in general, la nivelul instinctelor strămoșilor lor tataro-mongoloizi. Comportamentul lor este supus acelorași legi, ca și comportamentul animalelor in haita. Dar bizar, au un succes monstru la cea mai mare parte din cetățenii Moscali. Idolul lor, desi este o mizerie crunta, se bucura de toată dragostea. Astfel, nevroticul și tiranicul cenghishid Putin, înclinat spre mistică, este considerat, nici mai mult, nici mai puțin, un profet de importanta și anvergura lui Ioan Botezătorul. Pentru mujici nu contează că, de-a lungul celor 23 de ani, a distrus instituții, moralitatea, libertatea de expresie, relații internaționale etc. Nu contează că Parlamentul e de fațada, Guvernul e de fațada, Procuratura e de fațada, Curtea Constituțională e de fațada, Constituția e de fațada. Contează planul BarbaRoSSia, conform căruia Herr Putin trebuie să distrugă „ordinea veche” in Europa și să „elibereze” lumea de „naziști”. Dar cel mai important lucru este că idolul lor a scos de sub ghețar totemul URSS; i-a schimbat rufăria ciumată, i-a făcut operații estetice și buzele livide și, ca pe o Precistă, a pus Noua lighioana la loc de cinste, spre închinăciune. Trebuie sa ai minte pervertita ca să concepi un asemenea plan macabru. Nimic surprinzător! Rusia moscala, nu a dat umanității un grad înalt de conștiință de sine. Literatura rusă nu a produs nicio opera ieșită din comun. Rusia putinista a rămas o autocrație, poporul său (popoarele sale subjugate) trăind zilnic cu spaima temutei poliții secrete. O Rusie aflată în stare de putrefacție teroristă nu poate să ofere decât „Ruzzkii mir”. Mariupolul pârjolit este „Ruzzkii mir” în toată ‘splendoarea” ei – inumană, sângeroasă, barbara, sălbăticită, turbata, înfometată, mizerabila, abjectă, îngrozitoare, macabra.

    • Interesant cum a fost (și mai este) tratat Turgheniev în Rusia. Este revelator. Practic nici nu mai ai nevoie de altceva ca să înțelegi cum gândește elita rusă.

      • Din punctul meu de vedere, despre Turgheniev, numai de bine. Turgheniev este sinonimul demnității umane. Spre deosebire de Tolstoi și Dostoievski, balivernele panortodoxiei, profetismul slavofil, fanatismul și exaltarea mesianica nu apar in operele lui Turgheniev. Ce spune Elita Estului Bolsoi despre Ivan Turgheniev? Într-o țară imperialistă in care elementele de ordine devin elemente de dezordine, nu poate să existe Elita realistă..Turgheniev a visat o Rusie reformata, convertită la civilizațiile europene. Elita rusească, alcătuită din indivizi găunoși, profitori și lingari, ataca, critica, desființează, dacă regimul autocrat o cere. Iar sistemul autocrat este rezultatul unei lacomii clinice a elitelor fomiste care l-a inventat, l-a promovat și-l întreține. Prin minciună obraznica! „Rusul este cel mai mare și mai obraznic mincinos din întreaga lume”(Ivan Turgheniev)

    • Va simt si eu ura la fel de mult. Ca si multi altii. Daca nu as avea vrsta pe o am as merge acolo. Am fost tunar in armata dar acum putin conteaza.
      Foarte bine scris comentariul Domnule, cu emfaza si la obiect. N-as fi putut scrie mai bine!
      Un singur lucru, literatura rusa a produs opere majore, dar din alte motive. Mai presus datorita opresiunii cred.

      • @Robert: „Foarte bine scris comentariul Domnule, cu emfaza si la obiect.”
        EMFÁZĂ s. f. Atitudine nenaturală, pretențioasă; afectare în scris, în vorbire, în comportare. ♦ (Med.) Atitudine lipsită de naturalețe, în dezacord cu realitatea, prezentă la psihopați, paranoici, schizofrenici etc. – Din fr. emphase, lat. emphasis. sursa: DEX ’09 (2009) https://dexonline.ro/definitie/emfaz%C4%83/definitii
        Chiar asta ați vrut să spuneți?

      • Exista, într-adevăr, concepția că literatura rusă e mare. Asta e doar o iluzie. Poate că literatura clasica, cea din sec.al XIX-lea este mare. A ajuns aici, cu greu, prin intermediul romantismului occidental. Pe când în Europa romantismul își pierdea esență, in Rusia a fost „revigorat” de autori ca Dostoievski și Tolstoi. Mai exista o literatură, literatura disidenților, dar care nu poate fi considerată rusească. Așa că putem spune că literatura rusă nu a înflorit.

  10. O analiza a istoriei cu accente filozofice. Pentru cei care au citit in detaliu istoria Rusiei, Petru cel Mare si Tarina Ecaterina au incercat sa modernizeze viata in orasele si comunele mari, societatea cu oamenii ei. Ulterior, tarii Rusiei, nu au reusit acest lucru. Comunismul sovietic impus cu munca fortata si gratuita, cu produse din fostele tari socialiste au adus la o relativa bunastare doar in marile orase. Micile orase, satele erau cuprinse de grade diferite de saracie. Dar propaganda si indoctrinarea au fost si inca sunt armele de rezistenta si ale actualui sistem de putere. Pierderea influentei prin destramarea Pactului de la Varsovia si a unei mari influente in Europa Centrala si de Est a trezit spiritul de razboi. Acesta va dura cativa ani iar victoria va fi in acte, caci pierderile de bunuri si vieti omenesti nu vor fi recuperate niciodata.

  11. Nu avem nici cea mai mica umbra de indoiala .Ucraina , Germania, Japonia ,Australia ,Koreea de Sud si Noua Zeelanda vor deveni curind puteri nucleare daca nu cumva unele dintre ele sunt deja .Stim la fel de bine cum Romania si Polonia sunt posesoare a ceeea ce numim in Romania scutul de la Deveselu ce este conectat la un intreg sistem de protectie despre care chiar Putin ne-a spus cum poate fi el transformat sau dotat cu lovituri nucleare .Jocul militar devine in oglinda doar ca Occidentul dispune de uriase resurse financiare si de noi tehnologii inca necunoscute publicului larg .Rachetele nucleare Occidentale ,ce vor tinti Moscova sau cele ce tintesc China , (daca nu cumva China decide sa renunte la a mai proteja Rusia ceea ce nu pare a face ) vor obliga Rusia sa isi retraga trupele din Ucraina .In acel moment Occidentul va dicta conditiile de Pace ce evident vor aduce aproape toate tehnologiile la virf transformind Ucraina si Pen. Crimeea in Bastioane de lupta .Vedem cum in ultimile zile Romania si Polonia primesc mari cantitati de tehnologie si componete militare de ultima generatie pe linga deja stiutele capacitati existente, pe plan national ,acolo unde peste 80 de mii de militari apara Romania .Germania deja , prin vocea Cancelarului ,a decis ceea ce va face ea nemaintimpinind nici o obiectie ,solid exprimata, ce ar fi putut sa o opreasca din drumul inarmarii .Japonia si Germania cele doua mari forte economice mondiale pot acum a se inarma . Cine ar fi crezut ?
    Cit despre Rusia putem spune doar cum ea nu mai are ce oferi natiunilor aflate pe planeta Terra .„Toata lumea, ride ,cinta si danseaza” nu mai este de actualitate datorita aparitiei invaziei ,neprovocate, in Ucraina .Pina si Alla Pugaciova a plecat din cindva mareata ei Patrie spre alte Tarimuri cu mult mai bune .

  12. Interesanta viziune.
    Nu as credita asa ceva, totusi.
    Retin imaginea „vointei” in existenta Rusiei. Doar ca -pina acum- avem doar trei vointe: vointa tzarului, vointa „poporului”(sau a „clasei mucitoare”) si vointa noii elite putleriste.
    Evident, toate trei depasesc puterea si vointa individului, care e obligat sa se supuna. Chiar daca unii intelectuali inteleg grozavia situatiei si ar vrea sa faca altceva. Cei mai mult intelectuali -si oameni de rand- nu accepta acest „altceva”. Pentru ca a te opune „vointei” inseamna necazuri multe, hartuieli si chiar inchisoare sau moarte. Fara discutii si explicatii. Din cauza asta opinia publica din Occident nu intelege poporul rus. Nici macar noi, fostii comunisti, care stim ce inseamna sa te opui (si am vazut „fata Raului”), nu pricepem reactia lor. Ne-am „emancipat”. mde…
    Va felicit pentru viziune, are un simbure de adevar. Chiar daca ma diferentiez, totusi, de dvs., recunosc originalitatea gandirii.
    Actuala elita rusa nu are nimic de oferit lumii. Doar revenirea la imperii si sfere de influenta, la razboi. (Rece sau nu.) Vrea doar confruntare si refacerea vechilor granite si sfere. Pe linga faptul elementar ca nu sunt in stare sa le mai obtina. Stallin a avut o conjunctura favorabila. Si a fost sprijint copios de Hitler si apoi UK si SUA, care nu i-au cerut socoteala pentru ticalosiile comise.
    Elita Rusiei inca nu intelege faptul ca maretia ei s-a datorat Occidentului (pe care-l huleste). Occident care a mai pus-o la colt, tot in Crimeea. (Sec. XIX.)

    • @crs
      Rusii fac si ei parte din aceasi specie umana (nu va deosibiti de ei cu absolut nimic;). Asadar, rusii nu sunt nici mai buni si nici mai rai decat cetatenii altor popoare, si nici mai prosti si nici mai destepti. Au si ei contributia lor la stiinta, arta, etc, au pierdut insa trenul modernizarii (precum multe alte popoare de altfel). Il parafrez pe unul dintre premiatii Nobel Andrei Sakharov: “A country which does not respect the rights of its own citizens will not respect the rights of its neighbors.” https://www.scijournal.org/articles/famous-russian-scientists?utm_content=cmp-true

      P.S. incalcari grosolane a drepturilor fundamentale au existat chiar si in SUA anilor ’60, sau in Canada (vezi scandalul copiilor indigeni). Sa nu mai vorbim despre Ucraina sau despre Romania maresalului Antonescu sau de cea comunistoida. Apropo Ucraina, daca tot aspira la modernizare, ar trebui sa inceapa cu respectarea minoritatilor (liderii s-o lase mai moale cu eroul „Stepan Bandera” caci societatea Ucrainei de astazi este o diversitate multiculturala). Timp de peste trei decenii de la independenta Ucrainei, problema minoritatilor nationale a fost una dintre cele mai spinoase cu care s-a confruntat acest stat, deoarece traieste cu impresia ca afirmarea unei identitati nationale (stat national in detrimentul drepturilor fundamentale a minoritatilor?) este necesara. https://www.youtube.com/watch?v=ASAkv1VfGJQ

      PPS. Daca Ucraina urma modelul Romaniei postdecembriste (modernizarea societatii asa cum este descrisa si in Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene) tind sa cred ca nu se confrunta nici cu miscarile separatiste, etc.

      • Ucrainenii o s-o lase mai moale cu Stepan Bandera atunci cand rusii n-or mai merge in pelerinaj decât mai moale la Lenin si Stalin.
        Francezii tin in adoratie totala Revolutia si pe Buonaparte, doi calai, cu iz de parti bune, si nimeni nu mai face figuri.
        Ucraina avea de ales intre fascism si aneantizare, ca România.
        Fara agresiunea sovietica si prezenta rusa in general, Ucraina n-ar fi avut pe Bandera, si nici Hitler nu ar fi ajuns la putere.

      • Da, domnule rusii e si ei oameni.
        Rusii sunt oameni care folosesc orice fel de arma si orice fel abuz, impotriva oricarei persoane pe care o considera inamic, inclusiv femei si copii.
        Rusii sunt oameni care bombardeaza sistematic structuri civile vitale pentru teritoriul vizat.
        Rusii sunt oameni care deporteaza populatii intregi sub amenintarea armei.
        Rusii sunt oameni care ne ameninta pe toti, in mod constant, cu arma nucleara.
        Domnule, esti troll sau simpatizant rus?
        Aducerea in discutie a altor atrocitati din alte parti ale lumii ti se pare ca diminueaza valul de atrocitati comise zilnic de cei pe care incerci sa ii speli de pacate in public?
        Incerci sa justifici actele unei brute, cu exemple din alte brute? Traiesti in ROmania? Realizezi ca mult-iubitii tai rusi au atacat o tara cu care avem granite comune?

        • @Mihaela
          Nick-name-ul/profilul Florix s-a autodeclarat antreprenor emigrat in Germania.
          Si intotdeauna a sustinut politicile statului german asa cum sunt ele diktate UE.

            • @un domn
              Multumesc pentru atentionare! Mai jos textul corectat. Graba strica treaba.
              „Si intotdeauna a sustinut politicile statului german asa cum sunt ele diktate UE-ului”

  13. „Ce poate sa ofere Rusia?” Pana sa ne intrebam ce ne poate oferi Rusia, ar trebui sa ne intrebam ce ne pot oferi liderii nostri occidentali. Se stie ca Rusia, in afara de gaze pentru amicii sai si afaceri necurate, nu poate oferi mare lucru, in afara de saracie, teama si degradare morala. Deocamdata nu vad decat eforturi din partea liderilor europeni de a distruge economiile statelor printr-o ecologizare fortata care ar avantaja de fapt China, precum si presiuni asupra Kievului pentru a incepe negocieri de pace cu Putin. Mai vedem ca sanctiunile anuntate cu surle si trambite nu afecteaza Rusia mai deloc, iar afacerile cu gaze si petrol continua nestingherite cu ajutorul unor flote de vase „fantoma” inregistrate in state nesupuse sanctiunilor. Sa nu uitam ca Rusia exploreaza resurse importante in Africa prin care compenseaza sanctiunile europene si mai are si prieteni destul de bogati prin Asia, Africa si America de Sud dispusi sa-i cumpere resursele si s-o ajute militar si tehnologic. Aud ca si Argentina ar vrea sa intre in BRICS, ceea ce ar contrazice doctrina Monroe pentru America de Sud, insa ne intrebam daca SUA mai sunt capabile sa se impuna in fata Chinei si Rusiei. Occidentul se concentreaza prea mult pe Ucraina pentru a slabi Rusia pe campul de lupta, insa pentru a slabi cu adevarat Rusia, ar trebui sa ne uitam si la imaginea de ansamblu si la interesele Rusiei in alte parti de lume, acolo de unde-i vin resursele parca fara sfarsit. Sper ca niciodata Rusia sa nu mai ajunga sa „ofere” ceva cuiva.

    • Gresesti! Occidentul nu vrea sa slabeasca Rusia. Rusia a atacat si urmeaza consecitele. Nu vrea (Rusia) pace si colaborare economica, vrea razboi! Si il au. (Iar „a la guerre, comme a la guerre”) In plus, Occidentul nu era preocupat de Ucraina, pina cand Rusia nu a invadat Crimeea. Ar trebuie sa-ti revezi mentalitatea. Nu de alta, dar ajungi la concluzii gresite, daca pleci pe premise false. Parca am mai auzit placa asta. Oare unde?

      • Pînă la prima invadare a Ucrainei, Occidentul politic și economic a tratat Rusia ca pe o putere regională vitală, nu tocmai în ordine, dar cu care se putea coopera și cu care se puteau face afaceri, la fel, ca, de pildă, cu Arabia Saudită. După Crimeea, Rusia a ajuns în tabăra puterilor regionale adverse, de tipul Iranului, cu care ar vrea să facă afaceri (economice, dar și politice) dar o cooperare fățișă i-ar discredita cumva pe cei care o inițiază. Rusia a deveni cu adevărat nefrecventabilă pentru Occident doar mulțumită unui concurs excepțional de împrejurări creat de Rusia prin invadarea irațională și de nescuzat a Ucrainei în 2022.

        • „tabăra puterilor regionale adverse, de tipul Iranului, cu care ar vrea să facă afaceri (economice, dar și politice) dar o cooperare fățișă i-ar discredita cumva pe cei care o inițiază.”

          Păi, hai să vedem ale cui sunt TBM-urile (”cârtițele”) care sapă tuneluri atât pentru rețelele de metrou din Isfahan și Teheran, cât și pentru programul nuclear iranian. Cu ocazia asta ne lămurim imediat dacă farul călăuzitor al Europei ”ar vrea să facă afaceri” sau deja face afaceri subterane cu Iranul.

          Dacă n-ar fi invadat Ucraina, Rusia ar fi fost prezentată drept negustor cinstit până în ziua de astăzi. De către același far călăuzitor al Europei.

      • Pana pe 24 februarie 2022 Occidentul nici n-a crezut ca Rusia poate sa invadeze Ucraina. Făceau mișto nemții tai și francezii de avertismentele CIA. Acum occidentul suporta consecințele deceniilor de prietenie cu Putin și afacerilor care l-au îmbogățit si l-au inarmat constant. Insa si asta facea parte tot din „valorile” europene. Vezi ca ai mentalitate defecta mongolezule. Nu-i bine.

  14. Am întîlnit ruși care erau nemernici sociali în timpul vacanțelor. O chestie care mi-a plăcut a fost într-o vacanță în Rep. Dominicană, unde un rus ce se băgase în față, coadă fiind, a fost trimis repede la celălalt capăt al ei. Pentru acuratețe istorică, rusul nu era beat, doar entitled.
    Experiențele sînt diferite, dar ce am observat și la ruși cumsecade a fost acest sentiment de nedreptate istorică.
    Pînă cind

  15. Spendid articolul , dar să sublimezi realitatea la voință si rațiune , la cădere si renastere, la frustrare si mesianism înseamnă să eclipsezi moartea , distrugerea si dezrădăcinarea, speranța, tenacitatea și curajul din Ucraina. Ceea ce oferă acum Rusia este războiul. Cred că e singura realitate care contează ( cel puțin , pentru ucraineni).

  16. Un razboi intre doua natiuni altadata prietene si aliate in talharirea altor natiuni, care indiferent de rezultate le va slabi pe amandoua. Iar noi ca membri in UE si NATO vom avea indirect de castigat, in primul rand ca liniste la hotare. Pacat de drama popoarelor lor, care sufera pentru ambitiile conducatorilor lor.

    • Fed.Rusa este un ghem de intrigi si orgolii. Niciodata s a manifestat pașnic. Merita sa piară, inclusiv poporul care l sustine pe tiranul Putin.

      • Ei, asta cu pieirea poporului cam seamana a genocid si intrati pe contrasens cu seful nostru cel mai mare. Ar fi bine sa recititi documentele cu pozitia oficiala a aliantei (asa cum recomanda si KWI).

        • Buna Dimineata
          Este presedintele Dumneavoastra, poate, nu al meu. Avem obligația sa ne instruim in filozofia Pravy Sektor pentru a contracara Actiunile Moscoviei in 2023 si mai departe. Unde Moscovia era in urma cu trei secole ceva, apoi, s a metamorfozat, treptat in Barbaria Moscoviei.

  17. Dupa cate am citit despre Rusia imi pare ca o lume a extremelor . Asa cum foarte bine sutine domnul Mihai Maci societatea rusa nu are un factor de temperare a extremelor asa cum are Occidentul clasa de mijloc, le petite bourgeois. Elitele de multe ori de sorginta straina (vikingi, germani, mongoli, polonezi) sunt rupte de un popor aflat intr-o stare de supunere vegetativa. Este totusi o lume fascinanta in care il poti regasi pe Cehov alaturi de Beria , pe Tolstoi contemporan cu Rasputin.Prima imagine care imi vine minte cand aud de Rusia este Petru cel Mare executand personal in public soldati „streltsi” .Violenta extrema in comportamentul celui mai mare personaj politic al Rusiei, asta defineste Rusia . In ce priveste inapoierea permanenta a Rusiei comparativ cu Occidentul , cred ca istoricul englez Dominic Lieven ofera o explicatie interesanta. Rusia a fost in toata istoria sa situata in afara rutelor importante comerciale mondiale de aceea Rusia va fi intotdeauna inapoiata.

  18. Din punctul meu de vedere, despre Turgheniev, numai de bine. Turgheniev este sinonimul demnității umane. Spre deosebire de Tolstoi și Dostoievski, balivernele panortodoxiei, profetismul slavofil, fanatismul și exaltarea mesianica nu apar in operele lui Turgheniev. Ce spune Elita Estului Bolsoi despre Ivan Turgheniev? Într-o țară imperialistă in care elementele de ordine devin elemente de dezordine, nu poate să existe Elita realistă..Turgheniev a visat o Rusie reformata, convertită la civilizațiile europene. Elita rusească, alcătuită din indivizi găunoși, profitori și lingari, ataca, critica, desființează, dacă regimul autocrat o cere. Iar sistemul autocrat este rezultatul unei lacomii clinice a elitelor fomiste care l-a inventat, l-a promovat și-l întreține. Prin minciună obraznica! „Rusul este cel mai mare și mai obraznic mincinos din întreaga lume”(Ivan Turgheniev)

  19. Ce poate sa ofere Rusia?

    ..un proiect. Europa de la Lisabona la Vladivostok. Un spatiu de ordine, prosperitate si echilibru. O contrapondere la expansionismul chinez.

    • Acesta era visul Ekaterinei cu Potemkin, apoi Stalin. Ruzzia maxim hrishka mai are natural, in rest, vodka e chinezeasca sau vietnameza. Frigider, televizoare, “aifoane” sau alte lucruri au disparut in productia lor. Cum sa pastrezi un asa imperiu ce la Vladivostock la Lisabona ? Doar cu Barbarie, asta da, insa mai bine NU !

    • Proiectul asta ii dorea si Tatucul Stalin. Din fericire pentru vestul europei nu l-a putut realiza decat pana la Oder. Din ghinion pentru noi romanii, ne-a integrat in „spatiul de ordine, prosperitate si echilibru” cum il descrieti – asa de bine ca nici acum dupa optzeci de ani, nu reusim sa ne dezmeticim.

    • In proiectul asta popoarele sunt carne de tun. Rusia este deja un imperiu in care „popoarele” sunt supuse imperiului. Vezi statisticile referitor la pierderile din Ucraina.
      Bolsevicii nu au facut decat sa inlocuiasca aristocratia, degenerata in faza terminala, de altfel, cu alta mai viguroasa. Fara scrupule si fara mila, la fel ca in luptele din epoca hoardei de aur. Dupa trei generatii de la revolutia bolsevica, structura/schema puterii nu s-a schimbat substantial (doar persoanele). Pozitiile cheie sunt detinute de clanuri care isi transmit toate privilegiile in interiorul familiilor. Intreprinderile de stat devin proprietate privata a celor care le-au condus (politc) pana in 90. Ei au controlul asupra „organelor” asa cum l-au avut, din ‘917, bunicii si apoi parintii lor. „Mujicii”, raman la mila lor, asteptand, cu fruntea-n tarana momentul subllim cand tarul binevoieste sa treaca in fuga… daca
      Desigur, proiectul nu include, dar nu poate sa evite si deviatii tip Ostap Bender dar astia sunt acceptabili. Ei se adapteaza sistemului, nu au niciodata pretentia sa-l schimbe, din contra!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihai Maci
Mihai Maci
Lector la Universitatea din Oradea. Studii de licenţă (1995), de masterat (1996) şi de doctorat (2007) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Preocupări iniţiale legate de Simone Weil (problema decreaţiei în opera ei fiindu-mi subiect de licenţă), apoi de Heidegger şi de relaţiile acestuia cu istoria (tema masteratului) şi cu teologia (tema doctoratului). În lunga epocă doctorală am beneficiat de stagii de documentare în Franţa, ocazie cu care – pe lângă tema propriu-zisă a lucrării de doctorat – m-am interesat de gândirea disidentă est-europeană, şi, în particular, de filosofia lui Jan Patocka. Astfel că domeniile mele de interes vizează în particular filosofia contemporană şi mai ales tentativele est-europene de a gândi rostul istoriei. Am fost membru a două proiecte de cercetare care se ocupau de cu totul altceva, însă aceste experienţe mi-au arătat câte lucruri interesante se află dincolo de cele despre care eu credeam că sunt singurele ce merită a fi făcute.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro