vineri, martie 29, 2024

Ce se poate intelege din comunicatul CCR din 14 august?

Si eu si multi altii am criticat CCR ca n-a decis soarta referendumului pe 1-2 august, sau macar pe 14 august. Pe baza cifrelor furnizate de BEC si AEP si sustinute pana in ultima clipa, prin demisie, de ministrul Ioan Rus. Critica e valabila in continuare.

Discutiile aprinse produse in spatiul public, asupra corectitudinii si actualizarii  listelor, pana la 10 iulie, apare ca o circumstanta atenuanta in favoarea CCR, in sensul ca decizia acesteia ar fi trebuit intemeiata pe date absolut corecte, pentru a nu starni ulterior controverse si discutii inutile.

Comunicatul de ieri al CCR, suficient de eliptic, aduce insa si cateva clarificari importante, pe care e bine sa le comentam pentru a le limpezi.

Erata adaugata la Comunicatul CCR din 2 august, si publicata in Monitorul Oficial, s-a facut in mod regulamentar, dupa ce presedintele CCR a obtinut acordul a inca cinci judecatori, si sub semnatura judecatorului raportor Mircea Stefan Minea. Deci cu majoritatea a sase judecatori.

„Judecătorul–raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii la completarea

considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îşi exprime opţiunea, <<sunt aplicabile

dispoziţiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind

organizarea şi desfăşurarea referendumului>>”.”

In acest context, iesire publica a unor judecatori, printre care decanul Facultatii de Drept, Tudorel Toader, care reclamau ilegalitatea demersului legat de erata, a fost nu numai inoportuna, dar incalca si legea 47/1992  care spune:

Art.64. – Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale;

Pentru a nu se crea un precedent periculos, avand in vedere si pozitia de cadru didactic a judecatorului Tudorel Toader, este necesara o ancheta interna a CCR pentru a lamuri eventuala sa abatere de la legea CCR si sanctiunile corespunzatoare.

Explicatia data de comunicatul CCR:

2. Completarea operată de judecătorul-raportor nu influenţează şi nu poate influenţa hotărârea pe care Curtea Constituţională urmează să o adopte conform art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992.”

este de natura sa inlature o eventuala suspiciune si acuzatie de antepronuntare in privinta rezultatului referendumului, nedecis inca de catre CCR.

Fraza cheie este urmatoarea:

„Listele electorale permanente sunt, potrivit art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004, „listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv.”

Indiferent unde ar locui sau ar avea resedinta, adaug eu. Aceasta inseamna ca, pe langa cele 18,3 milioane de cetateni cu drept de vot, aflati in listele electorale permanente, numar comunicat de ministrul Ioan Rus in cateva randuri, trebuie adaugati, de catre Guvern, si cetatenii stabiliti in strainatate, circa 450.000. Adica cvorumul de valabilitate al referendumului creste de la 9,15 milioane, la circa 9,4 milioane.

CCR lamureste si mult discutata problema a „camionului de liste”. CCR cere numarul celor aflati in listele permanente, nu „camionul”.

„Prin Adresa nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012) conform dispoziţiilor art.17 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind

organizarea şi desfăşurarea referendumului”.

Guvernul este autoritatea organizatoare a referendumului si are in subordine o parte dintre institutiile care concura la stabilirea exacta a  acestui numar, principala institutie fiind Directia de Evidenta Populatiei din cadrul MAI.  Daca, eventual, nu au fost eliminate din lista electorala permanenta, toate persoanele, decedate sau  care si-au pierdut drepturile electorale, pana la 10 iulie, aceasta eliminare trebuie facut in termenul stabilit de CCR, prin punerea in concordanta a evidentelor existente la diferite institutii ale statului, primarii sau altele,  aflate sau nu in coordonarea Guvernului. Adica, nu este vorba de „camionul” de liste, nici de mini-recensamant, ci de numerele care concurau la stabilirea cu exactitate a cvorumului necesar validarii/invalidarii referendumului, la data de 10 iulie.

Si procuratura are acces la aceleasi documente si poate face oricand un control incrucisat, asa incat nu e loc de „smecherii”!

In sfarsit, apare o indicatie, nu foarte clara, asupra modului in care se va vota decizia asupra rezultatului referendumului, intr-un fel sau altul, anume conform cu:

Art.47. – (1) Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.
(2) Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

O interpretare posibila a acestui articol ar fi urmatoarea:

Este necesar un vot de cel putin 2/3, adica 6-3, asupra „valabilitatii” referendumului, in cazul nostru de demitere a presedintelui Romaniei. Legiuitorul a vrut sa accentueze exceptionalitatea situatiei, pentru ca demiterea unui presedinte nu este o chestiune uzuala si banala.

Orice alt scor al votului conduce, per a contrario, la „nevalabilitatea” referendumului de demitere a presedintelui. Adica la invalidarea sa. Un scor de 5-4, bunaoara.

Cu alte cuvinte se supune la vot in cadrul CCR „valabilitatea” referendumului de demitere a presedintelui, (nu „nevalabilitatea”), care ar trebui sa obtina 6-3 pentru a primi confirmarea CCR, situatie intalnita si in legislatia germana. Procedurile si organizarea referendumului au fost corecte, eventualele fraude fiind acum anchetate de parchete, nu de CCR, care nu este instanta de ancheta.

Cum principalul criteriu legal, acela al cvorumului, nu a fost indeplinit, este greu de crezut ca se va vota cu 6-3 pentru „valabilitatea” referendumului de demitere a presedintelui Basescu, adica pentru plecarea sa din functie.

Acestea sunt cateva observatii supuse atentiei cititorilor mei, cu mentiunea ca se poate accesa forma integrala a comunicatului CCR la

http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2012/14august

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. judecatorul Toader nu a afirmat nici o clipa ca erata este nelegala- a afimat ca nu a fost consultat in legatura cu emiterea acesteia! Pe de alta parte, ca diversiunea sa fie completa, pe surse, a aparut in presa „suspiciunea” ce el este autorul unui fals in legatura cu erata!

      • Judecatorul Toader nu are nicio problema cu faptul ca CCR a hotarat ceva si a comunicat altceva Guvernului, dar are o problema cu erata? Ce convenabila eroare, ce potrivita greseala si ce oportuna…

        Doamna judecator Aspazia spunea ca ar trebui anulat referendumul… si ce gresit suna astazi :)) Daca USL mai incearca „o minune” ca cea din iunie-iulie, la vot nu vor merge nici 4 milioane de romani.

        Domnue Vlaston, cred ca asta-i singura data in istoria Romaniei cand SUA a intevenit direct pentru prezervarea democratiei romanesti. Avem noroc ca n-a mai fost posibila nici Yalta si nici Malta!

        Am scapat ca prin urechile acului.

    • Stefane,
      Chiar esti de rea credinta- care sunt criticile – a spus doar ca nu era in Bucuresti si nu a fost consultat in legatura cu erata. Cum ti se pare ca se modifica Hotarari fara sa fie consultati toti judecatorii? Ce trebuia sa faca judecatorul Toader cand este acuzat de un fals, desi nu era in Bucuresti. Probabil ar trebui sa ii dea in judecata pe cei de la evz!

    • Nu ca zic, da’vreau sa spun:

      O precizare la: „Pe de alta parte, ca diversiunea sa fie completa…”

      REALITATE:
      Fenechiu propune, PNL/PSD accepta, Toader Tudorel ajunge judecator la CCR

      REALITATE:
      Ministrul Stroe, coleg cu Fenechiu, declara -de pe pozitia oficiala a institutiei care a organizat referendumul, MAI- :
      „Când ai un document publicat în Monitorul oficial şi când după un timp o hârtiuţă cu un rând jumate-două, cu o semnătură pentru domnul Zegrean (n.r. –Augustin Zegrean, preşedintele CCR) şi care vine şi schimbă la 180 de grade conţinutul dat de plenul CCR înseamnă că este un fals. Dacă n-ar fi fost un fals, acest document ar fi trebuit însuşit tot de plenul CCR. Nu pot să nu remarc că şi până acolo a intrat răul”

      CCR a confirmat ieri veridicitatea eratei

      Mai aveti vreo „suspiciune” asupra lui Toader Tudorel, asupra lui Stroe? care
      confirma -involuntar- : „Nu pot să nu remarc că şi până acolo a intrat răul”
      sunt convins ca despre fenechiu aveti numai CERTITUDINI
      Multumesc

    • tudorel ala, ca si predescu sunt niste papagali, un judecator trebuie sa fie extrem de discret si decent. Nici poza nu ar trebui sa ii apara in ziare. Dar, au rabufnit frustrarile din ei si ca niste neamuri proaste si-au dat arama pe fata. Ce incredere imi transmit mie asemenea papagali, care in loc sa rezolve lucrurile in cadrul institutiei ies si fac pe ţaţele imbufnate?

  2. O singura precizare domnule profesor:
    Modificarea operata nu se aplica cvorumului de la referendum. Curtea spune clar:
    „1. Hotărârea nr.3 din 2 august 2012 a fost dată în materia soluţionării contestaţiilor introduse în legatură cu procedura referendumului şi nu în materia valabilităţii referendumului, asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa în baza art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992.”
    E vorba deci de un raspuns la una din contestatii, nu se cere recalcularea posterioara a cvorumului.

  3. Judecatorii CC s-au facut de rahat cu „camionul” de liste pina la decizia de ieri, cind au intors-o ca la Ploiesti, de la „listele electorale permanente actualizate” (sursa de speculatii si interpretari interminabile ale USL) la „numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (pâna la data de 10 iulie 2012)”. De ce n-au spus de la inceput ca vor numarul si nu listele ? Desi nici numarul nu trebuia sa-l ceara guvernului, din moment ce a primit de la BEC rezultatele referendumului.
    Dar si acum, la a treia incercare, a facut-o de oaie cu formularea „Acolo unde această operaţiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de Curte”. Reaua credinta a USL va interpreta cum va dori aceasta prostie a CC (cum sa ceri si sa permiti modificarea listelor de alegatori la citeva saptamini dupa ce referendumul s-a terminat si rezultatele finale au fost comunicate oficial de catre BEC ?). Cum e posibil ca cei mai mari judecatori ai Romaniei (in teorie, pentru ca in realitate in loc de zei sint niste pigmei) sa se exprime atit de imprecis, sa fie nevoie de reveniri, adaugiri, erate, „traduceri” etc., tocmai cind Ponta si ai lui sint maestri inegalabili ai minciunii, ipocriziei, demagogiei ?
    Repet, avem o Curte Constitutionala pe masura clasei politice care a numit judecatorii.

  4. Stefane,
    De ce nu raspunzi la intrebari- care au fost criticile si ce trebuia sa faca! Trebuia sa taca si sa se creada ca el a modificat ???

  5. Esti naiv sau poate necunoscator- erata a fost introdusa la solutionarea unei contestatii, dar va fi invocata la invalidarea referendumului!
    Te rog sa ai rabdare pana atunci si mai reflectezi!

  6. Stefane,
    De ce nu raspunzi- care sunt criticile si ce trebuia sa faca judecatorul Toader- sa taca si sa lase sa planeze suspiciunea?

  7. CCR va invalida referendumul. Asta e clar. Dar sunt convins ca Plagiatorul si Chiulangiul nu vor lua in seama decizia curtii, sau vor face in asa fel incat sa prelungeasca interimatul lui Somnorila. Veti vedea. Pur si simplu ei nu pot sa accepte intoarcerea lui Base la Cotroceni.

    • Plagiatorul poate comunica, fara sa clipeasca sau sa roseasca, ca dupa renumarare sint doar 16,5 milioane de alegatori, astfel incit sa poata fi validat referendumul. Cine poate contesta cifra comunicata de guvern ?
      CC va cere listele pe care sint cele 16,5 milioane de nume si le va verifica ? Tot un camion de liste (sute de mii de pagini) sint si pentru 16,5 milioane alegatori renumarati de „cel mai cinstit si competent guvern”. Astfel decizia CC, care trebuia data in 2 august, se va amina pina dupa decembrie 2014, cind expira oricum mandatul lui Basescu.

  8. Stefane,
    Te faci ca nu intelegi- care sunt criticile si ce era de facut- spui tu sa taca,chiar daca se spun nedevaruri?
    Pe de alta parte, retine ca acuzatia a aparut public, in evz!
    Te rog totusi sa raspunzi,

    • Art.64. – Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
      b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale;

      Mai mult de atat nu am ce raspunde.

      • Fane,
        Cum de nu ai ce sa raspunzi mai mult?
        Raspunde la cele 2 intrebari pe care ti le repet:
        1. care sunt criticile formulate de catre jud.Toader
        2. ce trebuia sa faca in fata unor acuzatii grave si neadevarate. Daca nu reactiona, insemna oare ca se considera vinovat ?
        Adaug si o a treia intrebare- daca ai fi chemat in judecata pentru afirmatiile neadevarate folosite in articol, ce ai zice- sau te bazezi pe faptul ca nu va proceda in acest sens?

    • Nu ca zic da’vreu sa spun:
      Aveti raspunsul:

      CCR a confirmat ieri veridicitatea eratei.
      ERATA a fost -deci- discutata in plenul din 3 aug,- din care facea parte si toader tudorel- ca nu a fost de acord cu ea este alta poveste- DAR sa spuna ca a auzit de erata la TV este o minciuna!

      Multumesc

      • din comunicatul ccr rezulta foarte clar ca erata nu a fost discutata in plen- atunci cum poti sa spui ca Toader a fost de acord cu aceasta!
        Stefan evita sa spuna ca declaratiile s-au referit la erata care nu a fost discutata, deci nu poate fi o incalcare a secretului deliberarilor.
        Stefane, as vrea eu sa fiu judecatorul Toader – totusi, daca ai minima probitate profesionala si morala- hai raspunde care au fost criticile si ce ar fi trebui sa faca jud. Toader in fata unor acuzatii nefondate?
        Nu am sa mai revin cu nici o intrebare, pentru ca imi este limpede cat de corect si documentat esti- te incadrezi si tu in linia generala unor afirmatii …..

        • Art.64. – Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
          b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale;

        • Nu ca zic, da’vreau sa spun:

          asa arata comunictul din 14 aug:
          COMUNICAT DE PRESĂ

          I. Plenul Curţii Constituţionale întrunit, în temeiul art.50-51 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru a examina interpretările diferite date de autorităţi unor acte emise anterior de Curtea Constituţională a constatat următoarele:

          „În Hotărârea Curţii Constiţutionale nr.3 din 2 august 2012 s-a omis a se preciza temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României.

          Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii la completarea considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îsi exprime opţiunea,<>”.

          Prin urmare, cu majoritate de voturi, Plenul Curţii Constituţionale a decis:

          „1. Hotărârea nr.3 din 2 august 2012 a fost dată în materia soluţionării contestaţiilor introduse în legatură cu procedura referendumului şi nu în materia valabilităţii referendumului, asupra căruia Curtea urmează a se pronunţa în baza art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992.

          2. Completarea operată de judecătorul-raportor nu influenţează şi nu poate influenţa hotărârea pe care Curtea Constituţională urmează să o adopte conform art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992.”
          Clar?
          Multumesc

  9. Art.47. – (1) Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.
    (2) Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

    Sa incerc si eu o interpretare, ca sa fie luate in calcul toate posibilitatile:
    (1) ne spune noua ca trebuie doua treimi ca sa se constate valabilitatea referendumului, termenul de „valabilitate” referindu-se, in aceasta interpretare, la valabilitatea lui ca atare, adica la inversul a ceea ce zicea Aspazia ca ar trebui facut, adica „anulare”, ceea ce nu e nici „validitate” si nici „invaliditate”. Asadar, in aceasta interpretare, nici validitatea, nici invaliditatea referendumului nu intra in notiunea de „valabilitate”, de acestea ocupandu-se (2), in care se vorbeste despre rezultate etc.
    Nu va grabiti sa dati cu pietre, e o ipoteza de lucru desprinsa din logica intamplarilor din ultimele doua luni.
    PS – Mi-am adus aminte de primul caz „Grajdan” aplicat de catre PSD. Este originalul si reprezinta dovada unui modus operandi: mai tineti minte scandalul care a dus la transformarea PNA in DNA pe motiv ca PNA era… ilegal? Asta desi ei al „inventasera”.

    • Ar fi asa, daca la (2) nu s-ar vorbi de respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului, adica exact ce ziceti dv. ca ar fi „valabilitate”. Prin sintagma „confirma rezultatele acestuia se intelege „decide cu doua treimii asupra valabilitatii referendumului”

      • Nu faceam decat sa exersez „stilul Sova”, nu va suparati pe mine :) .

        Sincer vorbind, eu cred ca daca o decizie trebuie luata cu doua treimi, atunci si inversul ei trebuie statuat in acelasi mod. De ce:
        1. Pentru ca altminteri iar introducem in ecuatie variabile emotionale si necuantificabile, ca „stare exceptionala”, „situatie grava”, incalcari grave ale Constitutiei” etc si am vazut ca astea nu au nicio valoare in lumea legilor; in niciun caz pentru pucisti.
        2. Pentru ca, daca pretindem o majoritate de doua treimi numai pentru consfitirea unei decizii intr-un singur sens (validarea referendumului), atunci inseamna ca ORICE alt scor mai mic de 6 la 3 (in cazul nostru), ar trebui sa duca in celalalt sens, respectiv la invalidare; inclusiv un 5 la 4 pentru validare, nu numai 5 la 4 pentru invalidare. Ceea ce…

  10. D-le Vlaston,
    Reiau si eu comentarieul de mai sus. Se supune la vot „valabilitatea” referendumului. Deci se analizeaza juridic organizarea, confirmarea voturilor si toate aspectele tehnice. Daca se confirma ca totul a fost OK se voteaza valabilitatea cu 9 voturi, unanimitate. In motivare se constata si rezultatul: atata cvorum (apropo in articol ati uitat la cifre cate un „1” in fata) atata prezenta. Rezultat 45% prezenta. Concluzie REFERENDUM INVALIDAT. Consultati va rog si un jurist constitutionalist. dl.Perjeu parca, d-ra Stefan…… Invalidarea va fi trecita in motivare ca o concluzie.

  11. Oi fi eu singurul care are impresia ca Basescu este singurul care are de castigat din aceste prelungiri? Daca CCR ar fi decis a 2-a zi, s-ar mai fi facut cele doua paiatze USL din nou de ras incercand sa stearga cateva milioane de cetateni de pe listele electorale? Am fi aflat pozitia oficiala a SUA?
    Nu m-ar mira sa citesc peste 20 de ani in niste memorii de ‘judecator’ (jurist sau avocat, ca judecatori nu sunt) CCR ca deciziile au fost influentate de astfel de considerente.

    • Dar daca pe baza listelor reactualizate de Ponta (de ex. continind doar 16,5 milioane de alegatori, subiect de scandal si verificari interminabile) se amina decizia pina dupa decembrie 2014 cind expira mandatul lui Basescu ?

  12. Ce inteleg eu din comunicat e ca pucistii au castigat.
    Au reusit sa puna suficienta presiune astfel incat curtea sa nu ia nicio decizie (nu se va intruni majoritatea de doua treimi). Exact pentru scenariul asta s-a luat de curand hotararea ca daca CCR nu poate decide asupra validitatii referendumului, parlamentul decide calea de urmat.
    Pe atunci ma intrebam cum ar putea CCR sa nu poata raspunde unei probleme de aritmetica de clasa intai. Acum am raspunsul.

  13. Extras din
    HOTĂRÂREA Nr.3din 2 august 2012 :
    „…….Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliu în ţară astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.
    În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul.(*)”
    Ce ne spune erata?
    „….pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îşi exprime opţiunea, <>”.”
    Ce spune articolul invocat, in speta art. 2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea preşedintelui:
    „c) liste electorale permanente – listele cuprinzand cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv;”
    Care este realitatea ce rezida din acest articol? Pai, in primul rind, e vorba de listele permanente care, in cuprinsul aceleiasi legi 370/2004 ni se arata foarte clar cine trebuie sa faca parte din acestea, la articolul 7 alin.(1) care are urmatorul continut:
    „(1) Listele electorale permanente se intocmesc pe comune, orase si municipii, dupa caz, si cuprind toti alegatorii care domiciliaza in comuna, orasul sau municipiul pentru care ele au fost intocmite.” , iar in al doilea rind, toate listele electorale cuprind cetatenii cu drept de vot, ca doar nu vor sta membrii unei Sectii de votare cin fata cu listele electorale care sa cuprinda cetatenii care nu au dreptul la vot.
    Ei, tocmai fortarea intelesului acestui articol 2 alin. 1 lit c) ne poate dovedi daca Hotarirea CCR pe tema Referendumului este luata in logica judecatoreasca sau la comanda politica. Caci daca-i dupa o logica judecatoreasca, Basescu va avea multe emotii si nu stiu daca a mers la Sfinta Biserica sa se roage sa nu se faca cvorumul.

    Dar, apropos, cum poate fi ales presedintele din primul tur conform aceleeasi legi si dupa sensul dat eratei trimise de acel judecator?
    Art. 1 ” (3) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente.”
    Pai, nu mai e nevoie ca acest cvorum de alegere a presedintelui din primul tur sa cuprinda pe toti cetatenii cu drept de vot care au implinit virsta de 18 ani?
    Ce mai spune Comunicatul CCR in urma sedintei din 14 August?:
    „2. Completarea operata de judecatorul-raportor nu influenteaza si nu poate influenta hotararea pe care Curtea Constitutionala urmeaza sa o adopte conform art.47 alin.(1) din Legea nr.47/1992.”
    Daca asa va fi vom trai si vom vedea, iar Parchetu condus de Kovesi sa nu mai bage groaza in oamenii care si-au exercitat un drept democratic. Nu de alta, dar ma tem ca Basescu si PDL-ul au strins atita ura venita de la cetatenii romani incit nu-i vad prea bine la urmatoarele alegeri.

  14. Dvs. criticati Curtea pt. aceste amanari repetate ale unei decizii mai mult decat evidente. Eu nu pot fi insa intrutotul de acord cu aceasta opinie. Si asta pentru ca eu cred ca CCJ trebuie sa ia in consideratie si consecintele politice ale deciziei sale. Cu alte cuvinte, decizia curtii ar trebui sa fie acceptata de toti cei implicati inainte ca ea sa se pronunte. Este ceea ce incepe timid sa se intample abia acum. De aceea sper ca pe 21 august sa fie luata aceasta hotarare si tot circul sa inceteze.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro