vineri, martie 29, 2024

Ce vrăji a mai făcut Parlamentul nostru? Sau cum se inventează normele metodologice de aplicare a Constituției, validate prin vot

Marți, parlamentarii români au demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, necesitatea aplicării urgente a Referendumului din 2009 privind reducerea numărului de aleși și restrângerea activității la o singură cameră legiuitoare. Astfel, ar fi posibil ca banii publici să fie utilizați numai pentru 300 de salarii de parlamentar, iar restul să fie folosiți pentru programe de educație continuă a acestora, de exemplu, în domeniul constituțional. Am văzut tot ieri că, reunite, Camerele Parlamentului produc aceleași enormități ca și Senatul și Camera Deputaților luate separat. Deci ne putem descurca la fel de bine și cu o singură Cameră.

Vorbesc de enormități pentru că, ieri, Parlamentul României a adoptat, prin vot, o declarație care spune, printre altele: „Avand in vedere ca atributiile presedintelui si Guvernului in domeniul afacerilor europene sunt partajate, in materie de politica europeana, de aparare si securitate, precum si in politica externa comuna a UE, este constitutional si functional ca presedintele Romaniei sa aiba precadere in a reprezenta Romania. In materie economica, sociala, bugetara, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum si in alte aspecte executive este constitutional si functional ca primul-ministru al Romaniei sa aiba precadere in a reprezenta Romania. Avand in vedere ca agenda Consiliului European din 28 iunie 2012 se refera la subiecte precum situatia economica in UE, adoptarea unor masuri economice si sociale, precum si continuarea negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual 2014 – 2020, Parlamentul Romaniei considera ca primul-ministru trebuie sa reprezinte pozitiile Romaniei la lucrarile Consiliului European din 28 iunie 2012”.

Am luat și eu Constituția, ca tot românul, să văd unde sunt partajate „atribuțiile președintelui si Guvernului in domeniul afacerilor europene”. Nu am fost surprinsă să descopăr că o atare partajare nu există. Probabil Parlamentul nu vorbește despre Constituție când spune ca există o astfel de partajare. Sau poate nu am eu Constituția potrivită. În Constituția noastră, publicată pe site-ul Parlamentului, nu numai că nu există partajare, dar singura instituție unde apare capitolul de politică externă este instituția prezidențială, prin ART. 91 – Atribuții in domeniul politicii externe: ”(1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege”.

Ba mai mult, în Constituția noastră, singurul care are dreptul de a reprezenta România este Președintele, conform Articolului 80 – Rolul Președintelui: ”(1) Presedintele României reprezintă statul român si este garantul independenței naționale, al unitătii si al integrității teritoriale a țării”. Așadar, Președintele este cel care, conform Constituției mele, are dreptul de a reprezenta România și de a încheia tratate internaționale în numele României, iar rolul Guvernului în politica externă este doar acela de a negocia atunci când România dorește să încheie tratate internaționale. Iar Constituția noastră ne spune clar și ce trebuie să facă Prim-Ministrul, la ART. 107 – Primul-ministru: „(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordonează activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate”. Nimic despre atribuțiuni de reprezentare, așa cum îl mandatează Parlamentul prin amintita declarație, nici în sfera „economica, sociala, bugetara, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen” și nici în vreo altă sferă, piramidă, prismă sau cub.

Și, pentru a lămuri pe deplin cum stă treaba cu politica externă, cine e decidentul și cine executantul, iacătă ce ne mai spune Constituția noastră, tot la Articolului 80 – Rolul Presedintelui, aliniatele următoare: ”(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice”; ”(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei”, adică Președintele este șeful diplomației, el ia deciziile pe care apoi Guvernul trebuie să le pună în practică, așa cum spune Articolul 102, despre Rolul si structura Guvernului: ”(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice” – cu alte cuvinte, Guvernul realizează, îndeplinește niște sarcini, nu ia decizii de politică externă.

Cât despre relațiile cu Europa, Constituția noastră ne spune, la Articolul 148, că:  ”(1) Aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, in scopul transferării unor atributii către institutiile comunitare, precum si al exercitării in comun cu celelalte state membre a competentelor prevăzute in aceste tratate, se face prin lege adoptată in sedinta comună a Camerei Deputatilor si Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputatilor si senatorilor; (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fată de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare; (3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplică, in mod corespunzător, si pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene; (4) Parlamentul, Presedintele Romaniei, Guvernul si autoritatea judecătorească garantează aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului (2); (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu inainte ca acestea să fie supuse aprobării institutiilor Uniunii Europene”. Așadar, Tratatul de Aderare a României la U.E. a fost încheiat de Președinte, ca șef al diplomației românești, semnat de Președinte, Prim Ministru, Ministru de Externe și Negociatorul Șef al României, iar apoi a fost ratificat de Parlament prin vot unanim.

Asta e tot ce spune Constituția noastră. Nu înțeleg cum de a stabilit Parlamentul că  ”este constitutional si functional ca primul-ministru al Romaniei sa aiba precadere in a reprezenta Romania” în anumite probleme, când Constituția noastră spune cu totul altceva. Și nici măcar nu adoptă o hotărâre în acest sens, pe care să se poată pronunța și Curtea Constituțională, ci doar o declarație, un fel de verba volant, cu zero greutate juridică. Dacă, însă, vor adopta o hotărâre, atunci vom avea cu adevărat norme metodologice de aplicare a Constituției, care, după modelul clasic al normelor metodologie, vor deturna, ciunti și modifica înțelesul inițial al actului legislativ.

Era firesc să  ajungem și aici. Mă și întreb cum de am putut supraviețui până acum fără existența unor norme metodologice de aplicare a Constituției, având în vedere că, în restul legislației, nici o lege din țara asta nu se aplică până când, nu-i așa, onor guvernul, singurul înțelept capabil să înțeleagă legea, nu ne explica pe-ndelete cum trebuie ea aplicată, prin niște acte normative care de cele mai multe ori deturneaza complet sensul inițial al legii.

Iată cum ne facem de râsul curcilor, prin reprezentanții noștri legali și pe banii noștri. Eu cred că avem nevoie de introducerea în Constituție a procedurii de recall (revocare din funcție prin votul cetățenilor, opusul alegerii) pentru parlamentari și alți aleși. Sau de orice alt mecanism capabil să facă imposibile abuzurile de oriunde ar veni acestea. Dar nicidecum nu cred c-avem nevoie de norme metodologice pentru aplicarea Constituției!

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

    • 1. Articolul 102, despre Rolul si structura Guvernului: ”(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice” – cu alte cuvinte, Guvernul realizează, îndeplinește niște sarcini, nu ia decizii de politică externă. – interpretare complet ERONATA. Programul de guvernare. aprobat de Parlament, este cel care defineste PARAMETRII POLITICII EXTERNE, PE CARE GUVERNUL O APLICA. Presedintele nu face decat sa se conformeze acestor parametrii, in tot ceea ce face ca reprezentant al statului roman.

      2. Art 80 – Presedintele acrediteaza si recheama….etc – LA PROPUNEREA GUVERNULUI. Deci el nu ia o decizie, ci face ce i se solicita, in calitatea lui doar de REPREZENTAT. De unde ati scos-o pe aia ca Presedintele ia decizii si apoi Guvernul executa, zau daca pricep.

      Tot articolul este o mare varza, nu am rabdare sa-l comentez pe tot. Oricum nu aveam o parere prea buna despre contributors.ro. Acum m-am lamurit de tot.

      • 1. Intre “parametrii” politicii externe (un cadru general) si deciziile de politica externa este o diferenta majora.
        2. “La propunerea guvernului” nu inseamna ca Presedintele este obligat sa valideze aceasta propunere. A propune nu inseamna a ordona sau a obliga.

        Cat despre cine reprezinta România, conform Constituției avem două organe reprezentative: Președintele (reprezinta statul român, conform art. 80, alin.1) si Parlamentul (reprezinta poporul român, conf. art. 61, alin. 1). Nu discut acum separatia total nepotrivita pe care o face Constitutia intre cetateni si stat, ci va atrag atentia ca toata povestea cu participarea Premierului la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles este apa de ploaie, pentru ca acolo participa reprezentantul STATULUI roman, nu al poporului. In concluzie, cum noi am stiut sa facem bine aceasta distinctie in Constitutie, consider ca declaratia Parlamentului Romaniei, pe cat este de paralela cu Constitutia (nu exista nicaieri precizata declaratia ca act juridic al Parlamentului), pe atat este de inoperanta la nivelul vizat, pentru ca Parlamentul reprezinta poporul, nu statul roman.

  1. Oana, nu mai deschide subiectul asta, e deja rasuflat.
    Tipii vor sa arate ca fac ce vor muschii lor, ca te pot scuipa asa cum o fac cu multe altele, de la taxe pe orice le mai trece prin capatani,pana la stupizenia din spitale, invatamant, orice sector bugetar…
    La cati imbecili si hoti sunt aici la noi, asta e doar imaginea realitatii,accept-o! Astia sunt alesii.
    Numai bine!

  2. Astia daca mai stau mult in parlament cine stie ce grozavii o sa mai inventeze. Ar trebui cineva sa le explice babeste cum se interpreteaza constitutia, dar nu le pasa ca se fac de ras.

    • E ceva timp de cind , nu mai tin minte in ce ziar un comentator propunea pentru parlament o nucleara tactica dupa care sa aducem niste chinezi sa planteze flori. O zi buna!

  3. Domnisoara (sau doamna), ma bucur ca mai exista oameni sanatosi la cap, ca dumneavoastra. Declaratia din Parlament m-a facut sa cred contrarul…

  4. „…procedura de recall (revocare din funcție prin votul cetățenilor, opusul alegerii) pentru parlamentari și alți aleși” Foarte interesant! Exista vreun astfel de precedent in alte legislatii? Mi se pare o idee foarte buna.

    • @Iulian, multe state din componenta SUA au procedura de recall inscrisa in Constitutii (tocmai pentru a nu fi modificata usor prin lege) unele de aprox. 200 ani. Exista diferente intre state cu privire la detalii, deasemeni existe praguri diferite pentru initierea procedurii: 12%, 15%, 20% din numarul de alegator pentru Executiv, Consiliu local, respectiv Legislativ.
      Arnold Schwarzenegger a devenit Guvernator (Sef al Executivului) Statului california printr-o astfel de procedura (in primul mandat).
      De curand (05 iunie 2012) Guvernatorul Statului Wisconsin Scott Walker a rezistat unui recall initiat de democrati, in urma masurilor de austeritate gen Guvernul Boc, masuri ceva mai reduse ca intensitate. Net-ul este plin de link-uri privitor la aceasta.

      Ca si o curiozitate, procedura a fost pusa in aplicare de foarte putine ori in cele ~200 ani de existenta. Simpla prezenta in Constitutii face pe alesi sa se gandeasca de mai multe ori inainte de a avea un anume comportament!

      IMHO, o astfel de procedura este obligatorie, la fel si desemnarea candidatiilor prin alegeri primare, pentru a putea vorbi de democratie reprezentativa. Altfel decid cativa cine sa fie reprezentanti.

  5. Multumesc tuturor pentru aprecieri! @Iulian: da, exista aceasta procedura utilizata de democratii consolidate, asa ca am sa revin cu un detalii, poate ne folosesc.
    Si iata si o actualizare >> pentru ca nu se poate cu verba volant si trebuie produsa o hotarare, adica un act juridic, daca se doreste producerea de efecte juridice, Parlamentul nostru se pregateste sa transforme declaratia de ieri intr-o hotarare, dar mai intai vrea sa scoata o lege prin care sa taie din prerogativele Curtii Constitutionale, respectiv Curtea Constitutionala sa nu se mai poata pronunta cu privire la hotararile Parlamentului. Degeaba au fost suparati unii pe mine ca am spus ca Parlamentul poate foarte usor sa devina dictatorial… uite ca pot sa isi voteze rapid toate instrumentele necesare. Dupa ce ca aveam putine pargii constitutionale de control si balanta pentru puterile statului, acuma sunt demontate si astea putine cate erau…
    Detalii aici:
    http://www.hotnews.ro/stiri-politic-12511817-proiect-legislativ-care-face-mai-simpla-suspendarea-presedintelui-trece-comisia-juridica-camerei-deputatilor.htm

    • Cred ca astea se intampla doar pentru ca noi ne-am nascut din nou, ca societate „normala”, in ’89.
      Si inca mai „copilarim”.
      Ma „sparii” cand ma gandesc la ce prostii vom face prin „adolescenta”…

  6. Dna Almasan, scrieti-i si dlui Cristian Socol (tot de la contributors.ro)… Dumnealui are o alta parere despre aceasta polemica, dar consider ca argumentele dumneavoastra sunt de o greutate mai insemnata.
    Multumim pentru articol, pe care il gasesc a fi de cea mai bune calitate!

  7. Problema noastra de fond e inasi constitutia gaunoasa, schweizer mai mult gaura decit brinza( Iosif Boda unul din nanasii ei- sa nu-i dai cu ea-n cap?).Cind vad cum se ciciie toti batind cimpii ma uit acum la ei si cu mila si cu sila. Pentru ca nimeni nu vrea sa inteleaga ca fara o constitutie si legislatie tefere nu putem iesi din mlastina in care suntem acum. Si astea nu sunt suficiente sunt numai absolut necesare. O zi buna !

  8. Multumesc pentru elucidarea problemei. Urmarirea cu strictete sau nu a Constitutiei este o problema acuta si in SUA (constitutionalisti vs. progresivi), unde sant cinci membrii in Curtea Suprema care sant constitutionalisti (aplica constitutia la interpretarea legilor) iar ceilalti patru interpreteaza legile de multe ori diferit de ce spune constitutia americana (progresivi), argumentand uneori constitutiile altor state! Acesta este marele pericol prin care trece justitia americana acuma daca se va schimba balanta in filosofia judecatorilor cu ocazia schimbarii unui judecator din Curtea Suprema in viitor.

  9. Ma bucur ca, in sfirsit, cineva a abordat si alt articol din Constitutie, respectiv 142 al2. Nefiind jurist am ezitari cind imi dau cu parerea in privinta actelor juridice insa legea trebuie sa fie clara si logica. Prin semnarea tratatului Romania a subordonat Constitutia acestui act european atunci cind exista prevederi contrare. In cazul de fata – Constitutia are prevederi legate de seful statului – este OK. Tratatul insa „spune” ca la Consiliul Europei reprezentantul tarii este Presedintele SAU Premierul. Este drept, Tratatul nu ne spune cind si cine insa, din punct de vedere legal amindoi par a avea reprezentativitatea necesara! Deci problema se muta la nivel local – atunci cind exista intelegere intre cei doi nu este nici o problema. In caz de conflict insa cine ar fi arbitrul, in aceasta sittuatie? Doar doua institutii sunt candidate: CCR si Parlamentul. CCR nu poate fi inca sesizat pentru ca Guvernul a evitat sa emita un act care sa declanseze conflictul de natura constitutionala. Parlamentul nu are insa atributii de aceasta natura in Constitutie si a apelat la o declaratie politica oferindu-i Presedintelui alternative – o tine pe a lui se duce la sedinta – se poate invoca incalcarea vointei Parlamentului la suspendare (nu are nici o importanta daca Parlamentul „are sau nu dreptate”), o tine pe-a lui si nu se duce – este o infringere grosolana, renunta si nu se duce – o infringere mai mica, dar intra pe un trend. Batalia reala se duce in spatele camerelor TV – pe canale diplomatice pentru a stabili cine primeste invitatia! In orice caz nu se vor duce amindoi. Avind in vedere insa cele spuse mai sus („SAU” din Tratat si faptul ca o alta putere a statului (Parlament), pe linga Guvern, s-a exprimat deja) inclin sa cred ca Ponta cistiga teren. Mai exista un argument. Noi vedem birocratia de la UE ca ceva „automat”, reglementat si ferm. Nu cred ca este chiar asa. Ea are tendinta de a favoriza puterea – pentru ca asa este lucrativ. Cind au un interes sau o problema stau de vorba cu premierul nu cu presedintele. Iar in acest moment PUTEREA este USL – atit pt ca da PM cit si pentru ca votul popular a demonstrat acest lucru! Aici nu este vorba de dreptate absoluta. Este vorba de politica!

    • (o: Da, se poate interpreta si politic, dar exista deja o tara in UE in care Parlamentul a produs oaresce derapaje pe care s-au suparat, asadar, chiar si politic vorbind, nu cred ca le e indiferent cat de solida e democratia intr-o tara europeana.

  10. Doua observatii:

    1. Constitutia spune ca „Presedintele României reprezintă statul român”. Intr-o interpretare literala (stil initiat de presedintele Basescu), nu spune ca *numai presedintele* reprezinta statul roman. Ergo, il pot reprezenta si altii.

    2. La reuniunea ministrilor de finante ai UE, cine reprezinta Romania si pe ce temei constitutional? Nu presedintele, ci min. de finante. Iata deci, ca si altcineva poate reprezenta Romania, in functie de reuniune. Din doua una. Fie aveti dreptate si numai presedintele reprezinta statul roman, si atunci participarile ministrilor la orice reuniune din afara tarii sunt neconstitutionale, fie mai pot fi si alti reprezentanti, si atunci nu aveti dreptate. Care varianta e corecta?

    • Buna ziua si multumesc pentru comentariu,

      1. aveti dreptate, Constitutia nu e prohobitiva, ar fi absurd, in acest caz. Evident ca poti si altii sa reprezinte statul roman, daca au mandat. Deocamdata, in Constitutie, singurul mandatat pentru reprezentarea statutlui e Presedintele.

      2. Ministrul de finante sau orice alt Ministru reprezinta guvernul, nu statul, pentru ca merge acolo cu mandat de la guvern.

      • Nu inteleg termenul de „mandat”. Cine da mandat?

        De exemplu, ce a reprezentat Bogdan Aurescu in procesul cu Ucraina, statul sau guvernul roman? Si cine i-a dat mandat, Constitutia, Parlamentul sau Presedintia ?

  11. Articolul dvs si al prof Stanomir evidentiaza pregatirea unei lovituri asa zis democratice ale puterii legislative impotriva puterii executive( presdintelui ales prin vot universal) prin ocolirea constitutiei si a institutiei,fundamentala pentru pastrarea democratiei,CCR.Nici nu intereseaza daca motivele de suspendare sunt sau nu constitutionale.Partasi la lovitura vor fi romanii la referendum(altoita si legea corespunzatoare)inca ametiti si manipulati.Diabolica gandire si dorinta de parasire a Europei.
    Felicitari pentru articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Oana Almasan
Oana Almasan
Asistent universitar, doctorand în Management Public, fost bursier Fulbright 2010-2011, la School of Public Affairs, Arizona State University, șase ani de experiență în cercetare pe domeniul cetățeniei active și dialogului asociat politicilor publice și zece ani de experiență academică în domeniul Comunicării și Relațiilor Publice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro