vineri, martie 29, 2024

Ceaadaev şi condiţia rusă

În Rusia strivită de autocraţia lui Nicolae I pariul intelectual devine pariu existenţial. Condiţia Rusiei este, din chiar deceniul ce urmează revoltei decembriştilor, obsesia în jurul  căreia se organizează întregul efort de reflecţie.  Rusia şi  destinul ei sunt reperele la care se  raportează scrisul rus.  Cenzura nu poate sugruma acest flux al ideilor, iar temeliile de radicalism şi de revoltă  aşezate acum vor marca evoluţia  imaginarului intelectual, până la catastrofa anului 1917.

 Unicitatea Rusiei va fi dată  de  fervoarea  angajamentului ideologic. Scrisul rus nu este şi nu poate fi inocent, el este obligat să revină, mereu şi mereu, la  Rusia şi la paradoxurile sale.   Izolarea, represiunea şi  mesianismul creează un spaţiu de rezonanţă ce acordă  cuvântului o forţă  subversivă de neimaginat în Occident.

Apologia unui nebun

Piotr Ceaadaev este cazul  ce deschide o epocă de interogaţii şi de nelinişte intelectuală.  Aristocratul ce cultivă o admiraţie deloc discretă pentru  catolicism se face vinovat, o dată cu publicarea primei sale “Scrisori”, de  păcatul capital al îndoielii.  Pentru Imperiu şi oficialii săi, cel care pune în cherstiune  măreţia destinului rus nu poate fi decât un bolnav  : mai înainte cu un secol ca sovieticii să  reprime psihiatric pe inamicii regimului,  Ceaadaev este declarat nebun şi supus izolării. Reacţia statului la textul său reafirmă intransigenţa despotismului rus.

Asemeni lui Bielinski sau Puşkin,  contemporanii săi, Ceaadaev este  un mit din chiar timpul vieţii sale.   În cercurile pe care le va frecventa,  în pofida  treptatei sale izolări, el îşi va păstra până la capăt, conştiinţa  independenţei intelectuale.  Nebunul se încăpăţânează  să rostească  adevărul, iar “ Apologia unui  nebun”, deşi neterminată, este tentativa de a explica   posibilitatea unui patriotism întemeiat pe  exigenţele lucidităţii.

          Care este, în definitiv, crima de lez- majestate pe care o comite Ceaadaev, acea crimă pe care nici ţarismul şi nici  ordinea sovietică nu i-o vor ierta niciodată? Crima sa  este  privirea severă  pe care o îndreaptă asupra unei Rusii ce nu mai păstrează nimic din măreţia mesianismului patronat de stat.  Condiţia rusă este, pentru Ceaadaev,  o condiţie a   îndoielii şi incertitudinii.  Suspendată între Asia şi Europa, aruncată de revoluţia lui Petru  cel Mare în modernitate dar lipsită de elanul luminilor,  Rusia lui Ceaadaev se află în căutarea unei identităţi: cum poţi să fii rus, iată întrebarea la care se reîntorc textele sale, sub semnul acelei obsesii identitare ce va fi parte din moştenirea sa.

  Păcatul originar al lui Ceaadaev este acela de a se îndoi şi de a dispera.  Paginile sale contrazic dogma pe care se aşază regimul imperial. Neliniştea sa  atacă  soclul măreţiei ruse.  Diagnosticarea sa ca  nebun este perfect justificată din perspectiva unui regim ce aspiră la  încremenire şi ordine. Îndoiala lui Ceaadaev este dilema condiţiei ruse înseşi. Admiraţia  pentru Petru cel Mare, cel care scoate din torpoare   o comunitate, nu poate alunga acest germene al întrebărilor. Ce poate opune Rusia Occidentului?  Ce este ea altceva decât o pagină albă pe care mâna unui autocrat aşterne rândurile viitorului său?

Rusia din prima “Scrisoare” a lui Ceaadaev este Rusia la care se reîntoarce în epitaful   neterminat care este  “ Apologia unui nebun”. Apologia  afirmă  existenţa unui viitor. Despărţită de Occident, prinsă în cătuşele bizantine, răvăşită de mongoli, văduvită de Renaştere şi separată de  unitatea creştină  occidentală, Rusia are un destin, a cărui taină stă poate în capacitatea ei de a ajunge acolo unde nici o altă naţiune nu  poate aspira.  Nefericirea rusă este inseparabilă  de mesianismul rus.

Ceaadaev este inclasificabil şi  neliniştitor tocmai  prin potenţialul gândirii sale de a  se refuza încadrărilor facile. El este un occidentalizant, dar se lasă sedus şi de viziunea viitoare a  unei Rusii a energiei vitale. El este un admirator al  reformelor petriniene, dar  şi un critic al acestei  societăţi hibride din care opinia publică independentă  pare a  lipsi cu desăvârşire.

Ceaadaev participă, prin  textale sale,la un moment de efervescenţă intelectuală ce contrastează cu rigiditatea cazonă a oficialităţii.  Condiţia  rusă se află în centrul  controversei ce îi opune pe slavofili occidentalizanţilor.  Viitorul Rusiei este un  câmp de bătălie, iar tensiunea care se naşte acum nu se va stinge până la 1917. Acolo unde Ceaadaev vede încremenirea trecutului de izolare, slavofilii, cu a lor sensibilitate regresivă, elogiază cuminţenia profetică a   creştinismului rus necorupt. Este idealul la care aderă, măcar parţial, Dostoievski însuşi.  Mitul unui popor rus teofor   este  emblema ce răspunde , în oglindă, îndoielilor lui Ceaadaev.

Textele lui Ceaadaev ilustrează, profetic,  strania relaţie pe care  Rusia o întreţine cu Occidentul: un amestec de admiraţie şi de resentiment,un amestec de atracţie irezistibilă şi de retragere orgolioasă. Căci Rusia, în pofida a toate şi tot, păstrează, pentru revoluţionari şi reacţionari deopotrivă, pecetea excepţionalismului.  Ea este menită să fie naţiunea de la care întreaga omenire va primi o lumină a salvării. Rând pe rând, această lumină va însemna  puritatea unei a  treia Rome necorupte,   ordinea populistă a obştei ţărăneşti şi fervoarea marxist-leninistă.  Rusia îşi conservă ,pentru cei ce cred în  taina ei, poziţia de far  ce străbate, dincolo de furtună.

Întrebările lui Ceaadeav sunt întrebările  obsesiei ruse. Dimensiunea  lucidă  a privirii sale nu va fi egalată în spaţiul rus decât de foarte puţini.  Ceaadaev deschide un timp al  căutărilor. Secolul ce îi urmează va fi dominat de freamătul care se simte în paginile sale, ca o presimţire a  viitorului ce va veni.

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Piotor Iakovlevici Ceaadaev nobilul ce se opune, cu vehementa ,slavofilor de orisicare fel suportind , fara de vina , atribuirea unei nebunii nemeritate , ne arata o Rusie supusa orbeste anilor 1800 si tarelor religioase ale acelor vremuri .O Rusie ,mereu ramasa in urma timpurilor , este marea indoiala a omenirii civilizate ce incearca ,de veacuri , a isi aduce aproape o Rusie integrata in structurile Europei Occidentale .Girbaciov si apoi Eltin au oferit ,acestei Rusii ,un vis , un vis spulberat de catre actualul sef de Stat ce doreste a deveni nu numai conducator pe viata al Rusiei dar si „sfintul ” Tar (ortodox )ce readuce Rusiei toate teritoriile cedate de catre Girbaciov o data cu desfiintarea URSS. Marea provocare a inceput chiar inainte de disparitia lui Eltin . Planul ,de revansa ,a capatat multiple posibilitati si viitoare alegeri pozitionate ca si decizii luate in functie de ceea ce se va intimpla in Europa .Cu orisice pret Rusia trebuie sa scata SUA din aceasta parte de lume . .Nu cred ca poate exista cineva care nu ar putea intelege , inca din anii 1980 , cum Rusia va deveni revansarda .Ideea ca Occidentul este naiv pare o prostie iar cei care cred asta fie nu il cunosc pe „Raskolnikov ”fie imbatati de iluzii personale doresc a mai bate un cui la atit de dorita (foarte multa lume prieteni si dusmani doresc asta ) destramare a Uniunii Europene . Razboiul rece s-a oprit iar Occidentul a facut ceea ce el stie sa faca foarte bine , de veacuri , a profitat din plin de toate bogatiile Rusiei (desigur o buna parte din profitul obtinut este parte a unei coruptii nemaivazute vreodata a factorilor de decizie posibil si de o parte si de alta ) Gazul si petrolul au tot curs (cantitati uriase ) timp de 30 de ani si mai bine .Germania si-a inchis si centralele nucleare si minele de carbune ba chiar si pe cele producatoare de tot felul de altfel de bogatii asa cum si alti jucatori Europeni au facut la rindul lor .Energia verde si visul curatarii planetei a reusit sa motiveze asta .In paralel Germania ,Franta si altii vindeau tehnologie in Rusia .Miliarde peste miliarde veneau catre Europa .Planul Rusiei era simplu .Rusia dorea sa isi asigure controlul energetic si controlul politic in intreaga lume civilizata si nu numai .Pentru asta Rusia si-a fidelizat un numar mare de persoane , acum fosti sefi de state si nu numai si a incercat sa fie decidentul absolut pe zona energetica a Europei .Cit pe ce sa ii reusesca .Totul a fost dat peste cap in momentul in care J.R.Biden a cistigat alegerile in SUA dar planul Occidentului era mai vechi .El a fost oprit vreme de patru ani si toata lumea stie de cine .Crimeea a fost oferita,Rusiei , fara lupta de catre Occident si iluzia repetarii situatiei din anul 2014 impreuna cu minciunile servite „tarului ” din interior si din exterior au contribuit la decizia eronata de a ataca Ucraina .„Nici nu stie ce il asteapta si Rusia nu poate ramine in situatia actuala de federalizare” , sunt vorbele spuse inca de la inceputuri de J.R.Biden si de doamna der Leyen .Jocul este in plina desfasurare iar razboiul va dura exact atita cit va fi nevoie .Cit despre Ceaadaev el a fost omul care s-a nascut mult prea devreme si poate un astfel de om ar fi favorabil Rusiei actuale daca cineva de forta „nebunului ” ar aparea .Calitatea politicienilor ,din ziua de azi , mai peste tot in lumea larga , dincolo de alegerile cetatenilor (acolo unde inca mai este democratie ),este discutabila .Daca sanctiunile isi fac efectul si Rusia nu mai are cum realiza refacerea stocurilor de armament ea neputind asigura componentele de inalta tehnologie atunci Occidentul a cistigat partida .

      • Ceva ponturi pentru zecile de milioane de morti si schingiuiti din „colonie” ?

        Cat despre restul, vor invata sa fie altfel sau vor pieri. Au pierit altii mai cu staif.

        It’s that simple. :)

  2. Doar trebuie puse citeva intrebari .
    Are Rusia forta economica sa sustina ,acest razboi, o perioada indelungata de timp? Are Rusia resursa umana calificata si numarul necesar de militari (vedem multe decese in rindul ofiterilor )in vederea cistigariii conflictului ? Mai are Rusia rezervele de petrol si gaze presupus existente ca si cantitate , atita vreme cit timp 30 de ani nu se stie cu exactitate care a fost cantitatea trimisa in Europa si in intreaga lume estimarile fiind parte doar a actelor contabile vizibile ? Are Rusia capacitatea de as reface stocurile de armament ,de inalta tehnologie ,daca Germania si Franta nu le mai asigura accesul. Are Rusia garantia neimplicarii Chinei atita timp cit comertul acesteia cu SUA si UE este parte a bogatiei actuale a statului China ?Se mai poate alia cineva cu Rusia atunci cind vor aparea condamnarile de genocid ?

  3. Oare de ce nu înţelege Occidentul că pe Lume există lumi incompatibile cu civilizaţia şi cultura occidentală? Exemplele sunt imediate şi motivate de marile acţiuni politico-militare ale istoriei: Lumea musulmană, Lumea rusă( slavo-ortodoxă), Lumea mongoloidă şi Lumea chinezo-indiană. Toate aceste Lumi refuză la modul violent preceptele Lumii occidentale. Iar ultimele eşecuri ale Occidentului( încercarea de democratizare a Orientului Mijlociu şi a Nordului Africii), sau războiul Rusia-Ucraina, întăresc ideea că nu se poate amesteca focul cu apa….

    • Depinde despre care Occident discutăm: Anglia lui Margaret Thatcher nu e Anglia lui Tony Blair și nici Anglia lui Boris Johnson. Pe care dintre ele o preferăm? Că toate 3 la pachet nu merg, sunt incompatibile.

      La fel și în alte cazuri, ce preferăm: Germania lui Helmut Kohl, Germania lui Gerhard Schröder sau Germania Angelei Merkel? Când vorbim la modul general despre Occident, fără a lua în seamă detaliile, generăm intenționat o confuzie total neproductivă.

    • Excelente observatii. SUA nu poate intelege ca nu se poate dragoste cu forta si ca altcineva poate gandi diferit. Ca banul nu poate fi suprema valoare, ci poate realizarile spirituale, un anumit tip de libertate legata de fiecare tip de traditie. Oamenii au mentalitati diferite. Iata ce a facut asa-zisa democratie originala in Romania: saracie, dependenta de tarile vestice, trafic de persoane, alaturi de imbogatiti pe spinarea statului si de defrisari, vanzarea pamantului strainilor etc. Eu unul nu as pleca in SUA pentru a face afaceri, nu m-as lauda cu realizarile si premiile altora si prefer sa fiu cu ai mei la bine si la rau. Traiam la tara intr-o singura camera, parinti si copii, mancam putin, nu aveam de nici unele, dar eram fericiti. Acum, neliniste, amenintari, grija zilei de maine…. Nu-mi plac politicienii americani care ne strica viata aducandu-ne pe cap razboaie, avioane (pe banii nostri), rachete si alte prostii. Unde ne sunt inteleptii ?

      • Nu americanii sau europenii sunt vinovați de situația din România ci taman românii. Deși situația nu este chiar așa de rea, ba aș spune că este cea mai bună din istoria recentă. În 15 ani România a reușit să-si dubleze prosperitatea, ceea altora le-a fost nevoie de sute de ani.

      • Pai, multe razboaie ti-a adus tie direct America?
        Ce s-ar fi ales de o Europa suicidala din secolul 20, fara interventia americana? America a adus pacea in Europa, facand sacrificii umane uriase. Daca USA nu va mai interveni prompt in acest nou conflict european, suntem pierduti. Dumneata te poti salva la tara intr-o camera cu multi altii, dar sa fie totusi subterana, adica adapost antiatomic.

        • dar sa fie totusi subterana, adica adapost antiatomic

          Singurele camere de acest gen la tara, adica preponderent in 90% din teritoriul Romaniei, sunt toaletele din fundul/mijlocul curtii, chezasie a inaltului grad de civilizatie si puritate morala. Desi este de netagaduit faptul ca incap, in acele toalete, vreo zece insi, totusi este bataie pe capete, caci nu toti au dreptul suprem de-a se salva.

      • Mentalitate de gunoier. Nu te obliga nimeni sa nu dormi cu ma-ta si bunica-ta in aceasi camera. Fii fericit ca altadata

      • Cereti buletin de maskva. Sigur acolo o sa faceti afaceri mai bunde cat in America, nu exista saracie dependendenta de tarile din vest si trafic de persoane plus ca mananca putin nu au de nici unele si sunt fericiti. Cel putin asa zice propaganda lor.

        • Ce sa ceara daca are deja ?
          Sa ceara parasuta, in cazul in care se impiedica de parapetul de la 10.
          Dr si aceea se poate sabota.
          Ramane atunci intrebarea: ce sa ceara ?

      • „Nu-mi plac politicienii americani care ne strica viata aducandu-ne pe cap razboaie, avioane (pe banii nostri), rachete si alte prostii.”

        Et tu, Georgele ?

      • Nu cred că politicienii și mai ales cetățenii (și afacerile lor din) SUA nu înțeleg că nu se poate face dragoste cu sila, în ciuda derapajelor din politica lor internă. Ceea ce nu înțeleg însă iubitorii cu patimă este că dacă vrei să reziști la drum lung, dragostea în sine nu este suficientă. Ca să nu fie patimă capricioasă, trecătoare și distructivă (ca Marea Revoluție din Octombrie), trebuie să existe compatibilitate de aspirații, convergență de valori și, mai ales, interese împărtășite sau complementare. Iubirea fără interese și fără respectul pentru valorile comune cu ale celuilalt, devine repede ură infernală.

        Politica SUA este subordonată unor interese, uneori mai înțelept, alteori mai puțin înțelept gîndite. Interesele SUA – spre deosebire de ale Rusiei și, în mare parte, de ale Chinei populare – sînt pur comerciale, adică întemeiate pe profit. Care profit măsoară valoarea suplimentară creată oferind ceva mai bun, mai ieftin sau mai oportun. „Banul” făcut din comerț depinde de reguli clare și generale, se sprijină pe creativitate și deci depinde de și se regăsește în „realizările spirituale”. Este ceea ce pune stavilă ambițiilor celei mai mari puteri militare a lumii de acum (și ceea ce i-a permis să devină această putere). Putem avea mentalități diferite, dar dacă, în contactul cu realitatea, ele duc la ruină economică și mizerie morală, poate că este cazul să învățăm și să ni le schimbăm. Spiritual, de 300 de ani, mulțumită „banuluii” cea mai mare parte din omenire s-a desprins din sărăcia extremă și mizeria morală aferentă lipsei de educație și de experință aferente, în care se găseau peste 95% dintre oameni.

        SUA nu este, vorba cîntecului, țara celor liberi și vatra celor curajoși, dar rămîne, vai! cea mai bună aproximare a conceptului. Nu SUA au declanșat intervenția militară specială, nu SUA a blocat fuga sau predarea conducerii sau luptătorilor ucrainieni, nu SUA au masacrat civili și distrus orașe. Nu SUA amenință suveranitatea și integritatea teritorială a României și libertatea românilor și a tuturor est-europenilor.

        Între ipocrizia SUA – cu nimic diferită de a oricărei diplomații – și disfuncțiile „democratice” ale administrației sale, inclusiv în politică externă, și cinismul și disprețul pentru valori spirituale și vieți omenești ale adversarilor săi din ultimul secol este o diferență calitativă uriașă. Pentru mine este o calitate că cu SUA poți face afaceri, nu depinzi de loialități trecătoare și de promisiuni în vînt, pentru că „profitul” afacerii înseamnă în sine succesul cooperării. Cine promite ceva contra nimic minte și nici o relație de lungă durată nu se poate stabili pe minciună, fie că este vorba de căsnicie, de loc de muncă sau de cooperare internațională.

        Pentru mine, esențial este că pentru mine respectul reciproc, bazat pe gîndire critică, asumarea răspunderii personale și discutarea și negocierea proiectelor comune, contează mai mult decît iubirile instinctuale, mai ales dacă sînt pentru abstracțiuni înainte de a fi pentru oameni. Războiul este ceva detestabil și revoltător, dar solidaritatea în apărarea, preferabil pe căi pașnice, a libertății și a demnității individuale sînt obligații morale.

        Poate că în cazul tău ocupația rusă și instaurarea mizeriei spirituale și economice, pe care Rusia și le-a consolidat la ea acasă în ultimele 2 decenii sînt preferabile ororilor războiului de acum. Poate că în cazul tău este mai bine să îți îngropi talantul „acasă” decît să îl faci să rodească și pentru alții. Pot respecta un punct de vedere onest argumentat. Dar să nu ne amăgim că există oameni și, mai ales, state fără de păcat. Mai bine să fie arătate, spuse și acceptate de la început decît să ne aruncăm cu inconștiență în relații în care ne dăm cu totul pe mîna altora.

      • @Gabi, asa propaganda putinista mai rar pe Contributors. Cum sa-ti explic ca parintii mei, emigrand in USA, ne-au asigurat mie si fratilor mei propria camera, mancare indestulatoare si de toate, masini la majorat, vacante si calatorii, scoala si studii. Iata ca ne-am intors in Romania sa facem afaceri sa castige si ai nostri, sa aiba bani sa nu mai stea intr-o camera cu mancare putina si sa viseze la raiul sovietic. Saracia nu e fericire, poate doar in propaganda celor care te vor prost si sarac ca sa te exploateze mai usor. Ia spune-le povestea asta oligarhilor care isi trimit odraslele in vest si isi cumpara iahturi de sute de milioane. Probabil sunt foarte nefericiti in asa de multe camere. Iar cracanel e cel mai nefericit in palatul ala pe care si l-a construit la malul marii. A ha ha, ce propaganda penibila!

  4. Pușkin, Către Ceaadaev: ” Tovarășe, să crezi! Cândva va răsări măreață stea…Din somn Rusia s-o trezi. Pe tirania naruita al nostru nume scris va fi”. Dar Rusia nu s-a trezit. In Rusia, tăcerea e de cadavru, iar frica naște monștri diabolici. Mintea rusului pare a fi tabula rasa. Masa poporului rus gândește încă tot ca in veacul al XVI-lea sau al XVII-lea și tine la vechea noțiune a statului polițienesc. Și-n această tăcere lugubră, Tiranul, in culmea nebuniei sale, pretinde că reface istoria pentru o mie de ani. Tiranul se vrea „caput mundi”. Nu ne rămâne decât să examinăm in detaliu această pretenție clinica.

  5. Marea problema e ca Rusia a iesit invingatoare in ww2. Asta le-a dat timp sa obtina arma atomica si sa terorizeze jumatate de europa nestingheriti. Intre timp experimentul lor comunist a dat chix (cum altfel!) si leaderii actuali au decis sa incerce un pic de smokescreen cu fascismul ca sa isi pastreze scaunul & privilegiile. Nu le e frica lor de inamici externi ci de „narod” & boieri razvratiti. Tot ce fac e teatru pentru consum intern. Solutia e simpla. Tratati exact cum a fost tratata uniunea sovietica. Cortina de fier, incurajarea dizidentei, vanatoare de coloane 5, ruina economica absoluta & asigurate arme suficient de avansate incat sa nulifice un eventual first strike rusesc. Intre timp sa nu uitam pe obraznicii din China, altii de care trebuie sa ne lepadam ASAP.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro