vineri, martie 29, 2024

Cecenia: O tragedie pe etape

Intre 3 si 4 persoane [surse diferite !] si-au pierdut viata  si alte 13 au fost ranite intr-un atac terorist langa Parlamentul Cecen din Groznîi, anunța agentia rusa de presa Ria Novosti. Agentia rusa a mai anuntat ca zona a fost evacuata, mentionand ca o operatiune speciala condusa de liderul cecen Ramzan Kadyrov este in desfasurare. Vezi mai jos cine este acest domn.

Deși de facto independentă între 1991-1994 și 1996-1999, până în 2006, această independență a Republicii Cecene  nu a fost recunoscută de nici un stat. Este greu de decis cine a controlat în realitate teritoriul Ceceniei în timpul Primului Război Cecen (1994-1996) și în primul an al celui de-al Doilea Război Cecen (1999-prezent).

Importanța economică a Ceceniei se datora conductelor de țiței și de gaze care traversează republica, provenind din Baku (Azerbaijan) și îndreptându-se spre Rostov-pe-Don. Interesele companiilor petroliere străine în zonă de asemenea au intrat în conflict, deoarece guvernul Dudaev prefera companiile din grupul german, în timp ce Moscova prefera companiile din grupul britanic pentru a le preda industria de transport și prelucrare a combustibilului.

In decursul Primului Război Cecen  (1994-1996) trupele ruse au cucerit Cecenia, provocând zeci de mii de morți populației civile și distrugeri materiale imense, pentru ca din iunie 1995 războiul să se transforme în unul de gherilă. În august 1996 rebelii separatiști anti-ruși au reușit recucerirea capitalei Groznyy și anihilarea unui număr mare de trupe ruse prinse în lupte. În mod oficial, primul război cecen s-a încheiat prin semnarea acordurilor de la Khavsa-Yurt  la 31 august 1996. Ele stabileau că statutul Ceceniei urma să fie decis până la sfârșitul anului 2001, dar acordau Ceceniei  independență de-facto până în acel moment.

Guivernul separatist, decimat în decursul primul război de cele mai influente si capabile cadre, inclusiv primul său președinte Djokhar Dudaev, nu a reușit să țină sub control situația de securitate. Un șir de bande armate operau din Cecenia răpiri, răscumpărări, trafic ilegal de petrol. Una din acestea era condusă de fostul lider spiritual al musulmanilor din Cecenia în timpul puterii sovietice, Akhmad Kadyrov.

După asasinarea prin rachetă ghidată a președintelui Djokhar Dudaev in aprilie 1996 în apropiere de satul Gekhi-Chu, în timp ce vorbea la telefon cu un deputat apropiat personal al lui Elțîn în parlamentul Rusiei, Duma de Stat, rolul de lider al separatiștilor a fost ocupat de vice-președintele Zelimkhan Yandarbiyev. În februarie 1997, Yandarbiyev a pierdut alegerile în fața lui Aslan Maskhadov, fostul șef al statului major separatist cecen în timpul primului război. Yandarbiyev a fost ulterior omorât în februarie 2004 în Doha (Qatar) de agenți ai securității ruse. În martie 2005, Maskhadov a murit ucis de o grenadă în bucărul său din satul Tolstoy-Yurt, asaltat de trupele ruse, funcția fiind preluată de Abdul-Halim Sadulayev, fost șef separatist al curții supreme de justiție. În iunie 2006, Sadulayev a fost omorât de o grenadă rusă într-o casă din orașul Argun și a fost înlocuit de Dokka Umarov, fost vice-președinte separatist, iar anterior comandant al Frontului de Sud-Vest. El îndeplinește funcția de președinte și în prezent.

Oficialii ceceni proruși afirmă că din 1994, peste 200.000 de oameni au fost uciși în Cecenia, inclusiv 20.000 de copii. Sursele rebelilor afirmă că forțele federale au ucis peste 250.000 de oameni, inclusiv 42.000 de copii. Rebelii afirmă că trupele lor regulate au pierdut 12.000 de luptători omorați. Numărul victimelor (morți, răniți) din cadrul trupelor federale este de câteva zeci de mii, iar unele surse ale rebelilor pretind că cifrele reale se apropie de 40.000 de morți și încă mai mulți răniți. Aceste cifre sunt parțial confirmate de surse independente.

Ramzan Kadyrov, fiul lui Ahmad Kadyrov, este conform Human Rights Watch capul unei armate private, membrii căreia sunt numiți kadyrovtsy (oamenii lui Kadyrov), responsabilă cu numeroase asasinate, răpiri la comandă, estorcări de fonduri și agresiuni sexuale. Surse separatiste menționează că însuși Ramzan a participat în trecut la torturi și execuții sumare ale ostaticilor a căror rude nu au reușit să-i răscumpere.

Surse si citate:

Ria Novosti
Kavkaz Center
CBC – News Indepth: Chechnya
Wikipedia [1] si [2]

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. „Intre 3 si 4 persoane…” Poate 3.75 persoane ? Traducerea irita din primele randuri…
    Nu zic, si eu mai fac greseli de genu, dar nu lucrez ca reporter/redactor…etc, lucrez in IT!

    Altfel,pentru mine, ati devenit o sursa de incredere, in detrimentul altor site-uri de stiri care sunt intens influentate de diverse formatiuni politice…

  2. De ce stalciti limba romana??

    1. Nu exista „intre 3 si 4 persoane”. Exista doar „3 sau 4 persoane” si-au pierdut viata.
    2. „ostaticilor a căror rude”. Se zice „ostaticilor ai caror rude”.
    3. „interesele companiilor petroliere străine în zonă de asemenea au intrat în conflict”. „De asemenea” se pune la inceputul sau sfarsitul propozitiei nu intre subiect si predicat.

    Si o chestie de semantica: „Vezi mai jos cine este acest domn.”. Pai ori e terorist ori e domn.

    Scuze de obicei nu ma leg de „copaci” si incerc sa vad „padurea”- dar acum sunt prea multe scaparile.

  3. Salut pe toti stimabili comentatori.

    In general sunt citate mai mult decat o singura sursa in articole de acest genul. Daca The New York Times citeaza in aceset fel, pot sa-mi permit si eu!

    Iesiti din mahalaua presei romanesti si cititi si voi ce scriu baietii care stiu sa o faca :) . alternativa ar fi sa cititi despre 13 morti care nu au existat!

    Ultimul update vorbeste inca la modul general despre numarul victimelor aveti aici sursa.

    @Alex, primesc cu umilinta observatiile lingvistice. Am tradus din engleza in direct si rapid dupa cum vezi formularea care contine “De asemenea” este gandita in engleza. Despre intre 3 si 4 am raspun deja.

    P.S. Reuters anunta ca au fost in total 17 raniti, numarul mortiulor nu este mentionata. Aveti sursa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Theophyle
Theophylehttp://politeia.org.ro/
Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro