În primele zile din ianuarie, am vorbit despre „cele trei Românii politice” și despre semnificațiile paradigmatice ale acestor opțiuni electorale clar conturate din 2025, pentru viitorul țării[1]. Alegerile de acum sunt comparabile ca importanță cu alegerile prezidențiale din 1996 și cu cele din 2004, care au decis, fiecare în parte, direcția strategică a României în momente cruciale ale istorie noastre recente, în etapa tranziției postcomuniste tulburi a anilor ‘90, respectiv la momentul integrării în NATO și UE, când începuse deja „oboseala extinderii” în Vest și când orice s-ar fi putut întâmpla în perioada de ratificare a Tratatului de Aderare a României la UE, dacă Bucureștiul ar fi călcat strâmb.
…Am explicat atunci, la început de ianuarie, că, spre deosebire de alegerile din 2004, când Adrian Năstase vorbea de cele „două Românii”[2] (mai târziu avea să scrie și o carte cu titlul acesta), avem de data aceasta, destul de clar conturate ca modele de cultură politică, trei Românii politice. Acestea vor avea cuvântul duminică. Cele trei Românii politice se vor întâlni (sau se vor despărți?) duminică la urne pentru o generație de acum înainte, măsurându-și ponderea în societatea românească. Creuzetul politc al societății românești va cataliza în alegerile de duminică cea mai imprevizibilă și periculoasă „reacție chimică” a celor trei elemente cu proprietăți distincte, în care rezultatul poate fi exploziv sau unificator.
Să le revedem, pe scurt. România partidelor tradiționale (din care se evidențiază de departe PSD, exponentul principal al Sistemului politic din 1990 încoace), o opțiune a stagnării politice, corupției și mediocrității politico-administrative (dar, totuși, una care ne-ar menține în NATO, UE și pe linia generală de până acum, fără să schimbe însă nimic), România izolaționistă sau chiar antioccidentală ori pro-rusă, radicalizată, naționalistă, puternic frustrată, protecționistă, xenofobă, cu potențial violent (ei își spun, greșit, „suveranistă”, dar candidatul și partidele încolonate promovează o politică ce ar echivala cu o abordare anti-națională și anti-suverană, tocmai prin abandonarea României în mâinile Rusiei), și, în fine, România reformistă, pro-occidentală, onestă, independentă politic de partidele parlamentare, care dorește combaterea corupției din Sistem, dorește schimbări politice substanțiale dar le dorește în interiorul direcției pro-UE și chiar prin intensificarea colaborării și integrării țării în nucleul european și în spațiul civilizațional occidental.
Nu mai e cazul să mai amintesc că aceste trei mari opțiuni sunt reprezentate în alegeri de Crin Antonescu (sistemul politic din ultimii 30 de ani, stagnarea politică, partidele decredibilizate, premierul Ciolacu), George Simion (extremismul izolaționist și xenofob, plin de ură la adresa direcției României, cu o violență nascentă), și Nicușor Dan (dorința de schimbare onestă, de reforme raționale, de aprofundare a apartenenței noastre la Europa occidentală și democratică și la apărarea de influențele hibride ale Rusiei).
Fiecare din cei trei candidați a acționat concret în trecutul său politic pentru a caracteriza perfect cele trei Românii politice. Avem exemple elocvente pentru toți trei, pe care toată lumea le cunoaște. Deci, nu avem niciun dubiu că au fost corect aleși în interiorul acestor trei Românii politice și că acești candidați exprimă fidel, luați în parte, Stagnarea, Ura, respectiv Reformele oneste.
Între „România-Stagnare” (România-Sistem) și „România Izolaționistă” (România antioccidentală) încearcă să se cuibărească, oportunist, un al patrulea candidat cu o anumită relevanță electorală, Victor Ponta. Pe vremuri, se credea Che Guevara, acum se prezintă ca Trump de România. Cu șapcă roșie de trumpist și crose de golf, se pozează sugestiv la clubul Mar-a-Lago, semnalând că aleargă și el pe culoarul aglomerat al trumpiștilor, printre Crin Antonescu și George Simion. Fostul premier și președinte al PSD ia masiv voturi de la primarii rurali și din straturile profunde ale PSD, nemulțumite că partidul nu are candidat „cu carnet PSD” la prezidențiale, pentru prima dată din 1990 încoace. El este, de fapt, pesedistul nr 1 al alegerilor, iar pesedistul nr. 2 este Crin Antonescu. Acest „dottore” al cercetării științifice românești prost nu e, limbaj politic și economic are, limbi străine vorbește, tupeu cât încape, plus o anumită spontaneitate șmecherească, ce le place unora. În același timp, s-a tot fâțâit în ultimele 3-4 luni și pe lângă stafia politică a pro-rusului Georgescu, încercând să ciugulească ceva și din acest bazin electoral mânios. Merge, se pare, spre un 10-12%.
Între „România georgistă” și „România europeană”, vrea neapărat să se facă de râs până la capăt Elena Lasconi, cu o incredibilă prăbușire în penibil în ultimele săptămâni, luptând practic numai pentru a-l bloca pe Nicușor Dan și a-l ajuta pe Crin Antonescu să intre în turul al doilea, respectiv pe Ciolacu să rămână premier. Lucrurile sunt atât de clare la 5-7%, cât îi dau toate sondajele, încât nici nu merită comentat mai mult. Lasconi este primul președinte de partid care va fi izgonit după alegerile prezidențiale, după ce USR i-a retras sprijinul politic acum patru săptămâni (prea târziu pentru a mai avea efecte pe buletinul de vot, dar în același timp foarte clar pentru a indica faptul că nu mai reprezintă voința politică majoritară a USR) însă ea a continuat să candideze împotriva propriului partid și mai ales împotriva opțiunii politice pe care se presupunea că ar fi reprezentat-o pe 8 decembrie, dacă CCR nu ar fi anulat alegerile din 2024. Să nu uităm că Elena Lasconi i-a trimis o scrisoare de un comic involuntar nebun anul trecut președintelui-ales al SUA, Donald Trump, „ca între noi liderii aleși de popor”, plângându-se de abuzurile CCR din România. Dar, firește, este dreptul tuturor celor validați de CCR de a candida iar responsabilitatea de a vota ne revine nouă, alegătorilor.
Acest articol nu este pentru a face predicții despre votul din 4 mai, altele decât că unul din locurile din finală va fi obținut de George Simion, cu un scor în jur de 30-35%, și că al doilea loc din finală va fi disputat la mică diferență de Crin Antonescu și Nicușor Dan, în jur de 20-22%.
O observație pentru cei doi care își dispută locul al doilea. Crin Antonescu, cu ditamai Sistemul în spate și o finanțare de opt ori mai mare, și Nicușor Dan, independentul atacat de Sistem pe toate canalele posibile, sunt la egalitate. Cum este posibil așa ceva? Este cât se poate de semnificativ pentru starea de spirit a societății românești că un candidat care reprezintă o coaliție de trei partide aflate la putere, cu guvernul, cu 3000 de primari, cu AEP care-l atacă pe Nicușor Dan cu prostii, cu toată floarea de sociologi și sondaje, cu toată presa plătită din bani publici și toată administrația statului în spate, este votat doar de jumătate din electoratul celor trei partide de guvernământ. Matematic, PSD, PNL și UDMR au 42% voturi primite la alegerile parlamentare. Doar jumătate, maxim jumătate, merg spre candidatul Coaliției! Cealaltă jumătate se împarte între Victor Ponta (alegătorii pesediști) și Nicușor Dan (alegătorii liberali). Asta spune ceva…
Două din aceste trei Românii politice își vor disputa așadar finala din 18 mai. Una se pare că este deja cunoscută: România furioasă, frustrată la maxim, care urăște puternic direcția pe care a mers țara în ultimele decenii, va ocupa un loc în turul al doilea. Nu sunt toți la fel în această opțiune politică – unii sunt antioccidentali (nu toți), unii sunt extremiști (nu toți), unii sunt ultranaționaliști și xenofobi (nu toți), unii sunt proruși (nu toți), unii sunt anti-UE (nu toți), unii sunt conspiraționiști anti-știință, certați cu școala (nu toți), unii sunt trumpiști și merg cu valul iliberal (nu toți), unii sunt duși cu pluta (nu toți), iar alții nu mai suportă partidele-sistem și pe Ciolacu. Dar toți se întâlnesc sub cupola acestui curent radical-contestatar eterogen.
Al doilea loc în finală va fi ori al României-Stagnare (România-Sistem, România structurilor de partid tradiționale), ori al României oneste, europene, pro-reforme. Diferența între cele două opțiuni va fi probabil de maxim 3-4 procente, adică sub procentajul pe care îl vor obține Victor Ponta sau Elena Lasconi, „pietrele de moară” pe care le cară la gât Crin Antonescu și Nicușor Dan. Oricare va ajunge pe locul 3 și va pierde finala va putea da vina pe locurile 4 sau 5 și va spune că a fost blocat de încrâncenarea cu care candidații care îi urăsc literalmente (Ponta pe Antonescu, respectiv Lasconi pe Nicușor Dan) au aglomerat inutil culoarul electoral respectiv.
Urmează trei zile de dezbateri televizate. Nu știu dacă dezbaterile vor fi decisive (de obicei, nu sunt), dar vor conta în mobilizarea celor trei Românii politice la vot.
Ca de obicei, cine va stârni valul de emoție (negativă sau pozitivă) cel mai bine conturat în ultimele zile de campanie va mai putea crește 2-3 procente, luate de obicei de la nehotărâți. Aceste procente vor înclina balanța.
Dincolo de victorie sau înfrângere, de procentele pe care le anticipăm corect sau greșit, să nu uităm de semnificațiile paradigmatice ale celor trei Românii politice și de consecințele pe care le va avea alegerea uneia sau alteia dintre opțiuni pentru viitorul nostru, probabil pentru 10 ani de acum înainte (2025-2035). Mult după după războiul din Ucraina, după Trump, după Putin, poate și după războiul din Asia (Taiwan), adică într-o nouă ordine mondială…
Pe vremuri, o generație înseamna 20-25 de ani, practic procesul de formare a unei cohorte și de așezare a ei în viață. Astăzi, timpul aleargă mult mai repede. Zece ani înseamnă astăzi, la accelerarea socială, politică și tehnologică actuală, o generație. Etapele istorice se succed cu o viteză mult crescută, dar totuși marchează viețile oamenilor pe timp îndelungat.
Gândiți-vă bine ce fel de om vreți să avem în fruntea statului român, căci așa ne va fi viața politică, cu toate consecințele economice, sociale, culturale și educaționale care decurg din ea! Președintele nu conduce efectiv și nu ia decizii executive majore, dar Președintele dă tonul.
[1] https://www.contributors.ro/cele-trei-romanii-politice-ce-poate-rezulta-din-lupta-lor/#_ftnref1
[2] https://adriannastase.ro/2024/08/22/aparitie-editoriala-adrian-nastase-dupa-20-de-ani-cele-doua-romanii/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Vă urmăresc de mult timp analizele, recent v-am descoperit și pe Facebook, unde nu pot comenta. De data asta nu vă înțeleg. E adevărat, există trei Românii, din care însă două sunt proeuropene. Niciuna nu poate guverna singură! Vorbiți de modernizare, reforme ca fiind miza acestor alegeri. Matematica parlamentară spune clar că nu există majoritate fără PSD. Cum să ne imaginăm un guvern reformist cu PSD vioara întâi? Apoi, fără Ciolacu premier (și automat devorat și eliminat de partid) sunt șanse foarte mari ca PSD să alunece spre „suveranism” și o guvernare cu AUR, POT, SOS. Cum puteți vorbi de Bolojan premier (ceea ce mi-aș dori din inimă)? Susținut de circa 25% din parlamentari (PNL + USR)? Mie mi se pare evident că miza actualelor alegeri este păstrarea orientării proeuropene, și asta nu se poate decât în formatul actualei coaliții, cu Ciolacu premier fie și decorativ. Pentru asta, îmi pare rău să vă contrazic, nu Nicușor Dan este președintele potrivit, ci Crin Antonescu. Putem visa ca la următoarele alegeri să se poată coagula o altă majoritate, mi-e teamă însă să nu fie alta decât cea pe care ne-o dorim.
Va contrazic:
a) daca romanii doresc sa pastreze directia proeuropeana, atunci o vor impune indiferent daca Antonescu sau Nicusor Dan vor intra in turul II impotriva lui Simion/Ponta.
b) Kakarau a mai fost odata la originea unei miscari politice de stopare a apropierii dintre UE si Ro (2012, USL&#MandrucaSuntRrrroman alaturi de Dottore&Ghita), sunt foarte circumspect in privinta autenticitatii prooccidentalismului sau. Cred ca e doar o marioneta impinsa in fata de vechii ciocoi pentru a profita de proverbialele caracteristici ale mano-poliglotului: “reveria” si lenea. Nicio garantie ca Antonescu va transforma in fapta vreo vorba.
Romanii si cei cu carte si cei fara carte au cazut pe o fenta bine regizata. Alegerile din 2024 au fost comasate ca sa dea castig de cauza coalitiei toxice PSD- PNL- UDMR sa castige inca 4 ani de parlament. Ei dau tonul. Agitatia in jurul alegerii presedintelui este un teatru ieftin si derizoriu. Acest parlament vrea un presedinte de tara dupa chipul si felul lor. Iar unul care sa le mai arate „pisica” nu este dorit. De aceia au acceptat sa fie 11 candidati, fara un barem de criterii, ca multi au rol de iepuri. Parlamentul si guvernul vrea stabilitate in putere, functii si clientelism politic. Natiunea pt ei nu conteaza decat sa le plateasca privilegiile.
Nu România reformistă ci România progresistă- asta vrea toată intelighenția progresistă de stânga. Dar ce „reforme” vor să facă și cum, nu spun. Pentru statul român, progresismul este mai periculos ca naționalismul( în articol i se zice critic izolaționism…).
Unii chiar vor distrugerea statului român.
Da, voi!
Deci nu reformiști, ci progresiști care vor reforme necunoscute. Iar dacă sunt necunoscute, e greu de spus dacă progresiștii sunt mai răi decât naționaliștii.
Mi se pare că vă contraziceți. Și aveți prejudecăți.
Mi-e o asa scarba de nu pot spune…
Sunt alegeri si aici in Canada, dar intre Carney, Poilievre ori ala cu turban, Singh nu se poate face comparatie cu cei din Romania. Vreau sa spun cu cei cu care votantu majoritar se pupa-n bot.
de fiecare data analistii ne conving ca fiecare alegere e hotaritoare, ca se vor schimba in mod esential destinele patriei.
In realitate presedintele Ro nu prea are nici o putere si deci nu prea poate schimba nimic.
Singura semnificatie a alegerilor e de a afla cum ticaie poporul, chiar daca nici acest ticait nu e esential pt mersul natiunii, ca politicienii oricum fac ce vor.
Personal nu am nici un favorit, nu sfatuiesc pe nimeni in nici o directie, fie ca cel mai bun sa cistige!
Romania partidelor traditionaliste si Romania izolationista au aceeasi origine, dar varste diferite.
Nici una nu e o solutie pentru viitorul Romaiei.
Sa vedem ce forta de influenta mai au in electorat.
Cum rămâne cu Funeriu Daniel? El pe care dintre cele 3 Românii o reprezintă? Sau poate ca o reprezintă pe 4-a, sau pe a 5-a?
Pentru cei ce gândesc detașat, logic, obiectiv, fără patimă, absurdul și penibilul sunt relativ ușor de detectat.
Doamna Lasconi e penibilă, bine că s-a anulat turul doi, că aș fi votat cu ea! La cât de hotărâtă este, în superficialitatea ei, eu bănuiesc că face jocul cuiva, nu e de capul său. Fie că face jocul cuiva sau că dă dovadă de obtuzitate extremă, doamna pică prost, în ochii mei.
Absurdul îl văd eu în diaspora, la „patrioții” treziți din somnul lor politic de „balonul” fără substanță – „George Călinescu”. Ani sau zeci de ani de zile, mulți dintre emigranții economici plecați din România au muncit și au plătit taxe în Spania, în Italia, în Marea Britanie sau în Germania nu au plătit taxe pe muncă în România. Faptul că au ajuns acolo legal se datorează apartenenței României la structurile occidentale, nu prieteniei României cu Rusia sau cu China. Mulți dintre ei AU RENUNȚAT la cetățenia română, ca să obțină cetățenia statului de adopție. Astăzi, în diaspora asta, probabil dominată (numeric) de căpșunari și de badante, după ani de zile în care nu i-a interesat ce se întâmplă în politica din România, s-a trezit în ei un patriotism fanfaron și extremist, care le întunecă judecata. Ei vor „suveranism” cu parfum rusesc…
Indiferent care dintre cele trei Românii „câștigă”, România adevărată pierde. Pentru simplul fapt că există trei Românii antagonice, România unică pierde.
Măcar dacă am veni la vot în număr mare! Am putea să dovedim partenerilor noștri occidentali că, în ciuda dezbinării, ne pasă de democrație. Iar la o prezență de 80% la vot, ceea ce iese din urne ar avea legitimitate, măcar…
Da, nici eu nu înțeleg furia diasporei contra situației din România și mai ales motivele acestei furii. Ei au plecat acolo de bunăvoie și nesiliți de nimeni, nu au fost alungați de cineva din România. Că a fost greu și au fost umiliți, asta înțeleg, dar nu este nimeni vinovat. În definitiv și ei sunt tot o victimă a urmărilor comunismului, la fel ca prin TOATE celelalte țări fost comuniste. Nu știu de ce diaspora își urăște propria țară.
@Lucifer
Nu cred că e ură, presupun că ei sunt convinși că-și iubesc țara de origine. Cred că e lipsă de profunzime asezonată cu adormire a rațiunii. Apar niște „patrioți” fanfaroni, cu „România” permanent pe buze, care le promit o soluție magică la toate frustrările, neputințele și amărăciunile lor. Le apasă butoanele corecte și le adorm rațiunea. Și am văzut, cu ochii mei, întâmplându-se asta și la oameni educați și instruiți. Mai departe, odată porniți, drumul e doar la vale, prind viteză.
Acești „patrioți” din diaspora sunt, astăzi, la un milimetru de „a-și lua țara înapoi”. Să vedem ce fac cu ea, dacă și-o iau…
Candidatii ca candidatii (asa) dar populimea votanta e de toata jena. Poate n-ar fi rau UE sa umble nitel la Schengen pe model ”reevaluare Visa waiver”, daca nepotul ursarului e pe primul loc dupa turul 1.
„Fiecare din cei trei candidați a acționat concret în trecutul său politic …”
Îndrăznesc să observ, calitatea candidaților este cu mult sub calitatea celor care au participat la alegerile din 1996 și 2004, pe care le invocă autorul.
Deci, nu este cazul să-l alegem „pe cel mai bun” dintre candidați, ci îl vom alege „pe cel mai puțin rău”.
Românii, deși au câștigat recentele alegeri, sunt revoltați de reprezentanții PSD PNL și de modul în care este administrată țara astăzi.
…Iar Ilie Bolojan a refuzat să candideze.
Este și motivul pentru care unii dintre cetățeni votează într-un gest de frondă cu extremiștii, Georgescu, Simion, sau oricum s-ar chema.
Iar mass-media, dominate de cleptocrație, atacă furbund orice încercare de accedere la putere a formațiunilor democrat-reformiste. Și este firesc, atâta vreme cât cleptocrația este cea care controlează toate resursele statului, de la Buget și finanțe, la Servicii, Justiție și instituții de forță. Doar nu pleacă de bunăvoie de la putere!
Am văzut cum a fost înlăturat de la guvernare USR cu sprijinul fostului președinte Iohannis. Iar cleptocrația se simte bine și cu un președinte extremist la Cotroceni…Sau măcar în turul al doilea, unde candidatul ei ar putea câștiga.
Autorul pare să-l prefere pe „cel mai puțin răul” candidat, N Dan. Doar că nimeni nu reușește să explice de ce nu a candidat N Dan de la început, dacă domnia-sa este considerat salvarea României? Și ce-i cu SRI-ști și pro-ruși în anturajul domniei-sale?
Și care sunt argumentele pozitive pentru ca N Dan să fie votat în funcția supremă în stat, având în vedere că la Primăria Capitalei nu a realizat nimic din ceea ce apromis, în afară de înlocuirea câtorva țevi?
Trenul metropolitan, așa cum este în capitalele occidentale, promis cu entuziasm în campanie, a rămas un vis. Pistele de biciclete au rămas în stadiu de proiect. Managementul inteligent al traficului în București este o dorință a cetățenilor și o promisiune neîndeplinită. Deci, semaforizarea inteligentă nu există.
Cele 15 mari parcări, în sistem park&ride, nu s-au înfăptuit. Clădirile construite ilegal, precum Cathedral Plaza, sau cea de lângă Centrul Cultural Armenesc sunt tot acolo, deși a promis că vor fi demolate. Casa Radio este o ruină din vremuri imemoriale, Circul Foamei din spatele Centrului Comercial Unirea, la un pas de Kilometrol Zero, este un imens șantier mizerabil, de zeci de ani. Fațadele imobilelor din Centrul istoric sunt tot în ruină.
Străzile sunt cu gropi, cablurile sunt spânzurate pe stâlpi precum am văzut în poze prin Monrovia, dar în nici o capitală din Uniunea Europeană, benzile unice pentru transportul în comun sunt cele făcute de primarii anteriori (nu zic că aceia ar fi fost mai buni) și nu vreau să îmi amintesc mai multe promisiuni ale lui Nicușor Dan pentru că încep să mă enervez.
Așadar, dacă nu a realizat nimic din ceea ce a promis, de ar fi votat ca Președinte al Republicii, ce speranță putem avea că va realiza ceva din ce promite acum? Mai ales că promite lucruri care nu țin de atribuțiile constituționale ale președintelui?
Cel mai probabil, în lipsa unui candidat bun (iar cel mai bun posibil în acest moment era unul care nu a vrut să candideze ca să nu-l supere cumva pe Marcel Ciolacu), Nicușor Dan va fi votat de către cei care îl vor vota pentru că este „răul cel mai mic”. Și eu cred la fel, dar nu este deloc un motiv de bucurie și nici nu transmite cetățenilor români „importanța istorică a momentului”.
Vă mulțumesc pentru articol. L-am citit după ce am urmărit cu atenție o recentă dezbatere electorală.
În loc de teme mari, vedem emoții, rivalități personale, derută – iar această atmosferă, din păcate, riscă să demobilizeze tocmai oamenii care și-ar dori o schimbare reală. În acest context, îndrăznesc să adaug – mai mult ca un exercițiu de gândire strategică decât ca un răspuns direct – o schiță de reflecție asupra traiectoriei pe care aș vedea-o necesară pentru România în următoarele decenii. Nu este un plan, ci o încercare de a pune pe masă câteva idei și întrebări fundamentale.
____________
Context: România în fața unei realități complexe
România se află la marginea estică a flancului NATO, într-o zonă geopolitică tensionată, cu vecini influențați de interese rusești și sub presiunea unor posibile conflicte regionale. Este printre cele mai vulnerabile țări din UE în fața schimbărilor climatice din următoarele decenii, cu o populație în curs de îmbătrânire, o clasă politică uzată și o poziție geografică care o expune direct viitoarelor valuri migraționiste cauzate de crize climatice și geopolitice.
Repere temporale și riscuri majore
• 2024–2025 – Alegeri la nivel național și internațional (SUA, UE, România).
• 2025–2030 – Perioadă critică, posibil marcată de escaladări militare (flancul estic, Balcani), în paralel cu noul mandat al lui Putin.
• Criză ecologică în desfășurare – Ne apropiem de un colaps al sistemelor naturale, ceea ce va genera instabilitate socială pe multiple niveluri.
• Tranziția climatică – Va implica schimbări rapide și uneori brutale, urmate de o restabilizare ecologică post-2070. Nu vom reveni la lumea de acum. Întrebarea-cheie este: alegem o tranziție calmă și rațional gestionată sau vom cădea în isterii colective alimentate de false promisiuni?
Repere morale
• Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face.
• Schimbarea începe cu tine.
Propunere: România ca pilon de stabilitate democratică în regiune
Obiectiv 1: Sistem democratic matur, cu viziune pe termen lung
Activități:
• Dezbateri publice reale, inclusiv pe teme dificile.
• Educație civică masivă în școli și în media.
• Presiune publică pentru ca partidele să ofere soluții clare pe teme mari.
• Infuzie de noi figuri politice preocupate de transformările în curs.
Rezultate așteptate:
• Se instaurează un standard nou de decență și competență politică.
• Se coagulează o viziune coerentă de țară, asumată public.
• Apare o garnitură politică motivată, cu o dinamică diferită.
Obiectiv 2: Economie puternică și adaptată schimbărilor climatice
A1: Politici agricole și de mediu
• Dezvoltarea unui model agricol adaptat la criza climatică.
• Investiții în procesarea alimentară și extinderea piețelor.
• (Vizionar) Poziționarea României în domeniul terraformării planetare – ca furnizor de soluții pentru viitoarele proiecte spațiale.
A2: Infrastructură fizică și ecologică
• Transport eficient la toate nivelurile.
• Sistem integrat de gestiune a apelor, irigații, protecție contra dezastrelor.
• Construcții industriale și urbane adaptate schimbărilor de mediu.
A3: Diplomație activă
• Definirea unui proiect diplomatic în linie cu Planul de țară.
• România ca actor catalizator în regiune pentru valori democratice și cooperare economică.
A4: Capacitate de apărare
• Armata profesionistă, rezerve civile pregătite, industrie de apărare funcțională.
• România ca meterez pe flancul estic NATO.
• Deschiderea spre participarea la eforturi comune internaționale, inclusiv spațiale.
În loc de concluzie:
Poate părea utopic sau idealist. Dar cred că exact astfel de exerciții ne lipsesc: nu doar „ce facem până la alegeri”, ci ce vrem să fim peste 20–30 de ani.
_________
Mulțumesc pentru oportunitatea de a contribui la o discuție mai amplă și, sper, mai curajoasă despre România.
Felicitari, dar atentie la cuvinte: „clasa politica uzata”? Corect era „clasa politica compromisa”.
..”Poziționarea României în domeniul terraformării planetare – ca furnizor de soluții pentru viitoarele proiecte spațiale.”
…Multumesc. Mi s-a inseninat ziua. Faptul ca exista romani care indraznesc sa viseze la asemenea proportii inseamna ca nu totul e pierdut.
„Tranziția climatică – Va implica schimbări rapide și uneori brutale, urmate de o restabilizare ecologică post-2070. (…) ce vrem să fim peste 20–30 de ani.”
Prin 1988, Ceaușescu avea ”planuri pentru construirea societății socialiste multilaterale dezvoltate până în anul 2000, cu unele linii directoare până în 2010”. La elaborarea de strategii pentru societatea românească nu-l întrecea nimeni. Doar propria execuție în mai puțin de 2 ani nu a fost capabil să o anticipeze.
Orice planificare pe o durată de peste 5 ani este lipsită de orice acoperire în realitate. Cu 5 ani înainte de războiul din Ucraina, nu-l anticipa nimeni, poate doar Putin. Cu 5 ani înainte de plandemie, n-o anticipa nimeni, poate doar Klaus Schwab. Iar tranziția climatică are planuri pentru 2070 ?! Realitatea va fi destul de sinistră: ori renunță tranziția climatică la planuri, ori se ajunge la război civil.
„Orice planificare pe o durată de peste 5 ani este lipsită de orice acoperire în realitate.“
Trump a dovedit-o cu prisosință: chiar planurile sale de 24 h sunt lipsite de orice acoperire în realitate.
„ Realitatea va fi destul de sinistră: ori renunță tranziția climatică la planuri, ori se ajunge la război civil.“
Realitatea invocată nu are planuri, căci fizica funcționează exclusiv după legi. Iar consecințele acestora sunt implacabile. Războiul civil a rămas sperietoarea activiștilor lui Putin.
Dezbaterile de luni au fost un mare fisss. Audienta a fost minimala. Efecte zero. Simion a punctat, singurul care a beneficiat cu ceva prin scurta aparitie , facuta doar pt georgistii hardcore. Din pacate, cei 3 au latrat degeaba 3 ore. Cele 3 rominii sunt mai autiste ca oricind.
https://hotnews.ro/dezbaterea-prezidentiala-audienta-cati-romani-s-au-uitat-aseara-la-digi-24-surpriza-mare-1958868
Simion a punctat prin tacere exact cat puncteaza Ponta si Lasconi cand deschid gura. Ultima gogoasa infulecata pe nerumegatede catre Lasconi cu “statul paralel” construit oe pilonii Coldea-Ponta-Dan ne arata anvergura gaunoseniei analitice si a lipsei de discernamant ale absolventilor de la odioasele fabrici de diplome.
Alegerile prezidențiale sunt importante, dar în realitate la aceste alegeri organizarea lor a constituit o fentă majoră, pentru a proteja singurele alegeri care contează: cele parlamentare. Gălăgia enormă care a însoțit prezidențialele, programarea acestora, au fost de fapt camuflajul pentru parlamentare. Iar sistemul a câștigat – USL.2 (PSD+PNL) sunt majoritare, împreună cu alte formațiuni politice vor continua să conducă de fapt țara. Președintele are un drept de veto, dar nu este decisiv.
Concluzia?
Românii au picat pe fentă!
De data asta dom profesor o dă în bară . Regretabil, dar cat se poate de real .Ce s-o fi intîmplat cu dom Naumescu , nu stiu, dar a cazut domnia sa însăși in dezorientare și nesemnificativ si e de-a dreptul dramatic pt cei care caută ,mai caută ,o fărîmă de credibilitate,in tot acest haos. Desi doreste ca lider pe Nicusor , categoric o somitate în matematici,acesta dezamăgeste surprinzător. Nu mă asteptam la acest intelectual tînăr de marcă, să nu aibă suficientă mobilitate,spontaneitatea cerută de situatie,siguranța de sine… Îl
domină crisparea ,supra controlul gîndului , rigiditatea în locul seninătății,al detașării,al firescului. Or, ca politician transpunerea in rol este un sineqva non.Dom Naumescu nu le vede însă.
Aprecieri gresite si fara substanta. N.Dan este ardeleam, cu atitudini mai putin stridente si repezite. Ca format in stiintele exacte este mai calculat in raspunsuri, mai logice si bine argumentate. Nu are atitudini de teatru ieftin si de prost gust. Romanii au un apetit grozav pt isterici, logoreici si prosti.
Buna ziua tuturor!
Iata ca avem eezultatele primului tur;
Am emigrat in Italia in 2005,satul fiind de trotuarele ornate cu scuipati,mitocanii din mijloacele de transport in comun,clanuri formate din persoane care nu au muncit vreo zi in viata lor,politicieni pusi pe capatuiala,emisiuni pline de pitipoance si manelisti samd;bineintelea ca tara este locuita de numeroase persoane de nadejde,bine pregatite profesional,intr un cuvant buni cetateni.Diaspora?
Diaspora e formata in primul rand din persoane pentru care motivatia financiara a fost hotaratoare,ca sa nu spun chiar unica motivatie pentru care au ales acest drum…problema grava este cand vrei sa ai bunastare fara prea mare efort;tocmai acest mod a fost promovat in anii de dupa revolutie de.factorii de decizie:educatie indoielnica,superficialitate,hotie,smecherie,intr un cuvant „romanisme”.
Rezultatul votului de ieri este consecinta inevitavila a strategiilor sau lipsa strategiilor se tara.
Am votat Nicusor Dan penteu ca singura sansa a Romaniei este calea europeana;putin conteaza ca nu a facut cariera in matematica sau ca nu este laureat Nobel.
Mi ar fi suficient un presedinte iubitor de tara,nepus pe capatuiala,un presedinte care sa incurajeze un minim de prioritati nationale:
Sanatate
Educatie(obligatoriu scolile de meserii)
Ultraj si reversul medaliei=abuzul de putere.
Intentionam sa zic pedepsirea aspra a ultrajului si a abuzului de putere.