marți, ianuarie 25, 2022

Centenarul și Festivalul Cerbul de Aur

I-au trebuit noului ministru al Culturii și Identității Naționale, apreciatul actor George Ivașcu, mai mult de patru săptămâni de la instalarea în funcție pentru a-și face o imagine cât de cât clară în ceea ce privește dezordinea, haosul, dezorganizarea din instituția de mulți ani încoace instalate în instituția pe care o conduce.
Din câte se pare, lucrurile cele mai flagrante au fost depistate în angajările evident glazurate politic și cu dedicație din cadrul Departamentului a cărui inactivitate arde cel mai tare. Departamentul Centenar, desigur.
După cele patru sau cinci săptămâni de tăcere, dl. Ivașcu și-a anunțat ieșirea din rezervă prin demiterea secretarului de stat care se pare că doar s-a făcut că lucrează la proiectele și programele al căror rost ar fi fost acela al sărbătoririi măcar cuviincioase, dacă nu și grandioase a Centenarului Marii Unirii. Au urmat câteva dezvăluiri făcute de dl. Ivașcu însuși, pare-se realități rușinoase de dimensiuni absolut spectaculoase, timid și neconvingător contracarate într-un interviu acordat publicației psnews de fostul deținător al portofoliului, dl. Lucian Romașcanu.
După ce a primit atât de prețioasele indicații ale d-lui Liviu Dragnea de la înalta tribună a Congresului extraordinar al PSD, „nesecat izvor de învățăminte cu prețioasă valoare teoretică și practică”, s-a mobilizat, în fine, și premierul României, d-na Viorica Vasilica Dăncilă. Precum economia, începând de vineri duduie și pregătirea evenimentelor mărețe care am fost asigurați că vor marca așa cum se cuvine sărbătorirea a primilor 100 de ani de Românie unită. Chezășie pntru aceasta ar sta hotărârile comitetului guvernamental aflat sub înalta conducere a chiar doamnei prim-ministru.
Am aflat vinerea trecută că urmează să fie finanțate en gros și en détail nu mai puțin de 43 de proiecte (să vedem când vor intra în conturi banii necesari demarării lor căci una dintre problemele nerezolvate ale României este aceea a lungului drum de la vorbă către faptă) și că de cea mai consistentă finanțare va beneficia ediția jubiliară din această vară a Festivalului Internațional de muzică ușoară „Cerbul de Aur”. Mărturisesc, la auzul veștii, mi-am reamintit involuntar niște versuri proletcultiste cum nu se poate mai amuzante. „Clipă,stai opește-ți zborul/Se prăvale compresorul/Cade-n râpi, Viața, dorul”! Sau. „Cu bun noroc, tovarășe Gheorghiu/Vă scriu din Borșa, de la noi/Pe unde acum trei ani creștea pustiul/Și se zbăteau nevestele- n nevoi!” Iertată să-mi fie citarea posibil aproximativă a versurilor ieșite de sub pana măiastră a repauzatului întru Domnul poet proletculist Dan Deșliu.
Acum, or fi amuzante, recitite astăzi, versurile mai mult decât caraghioase puse pe hârtie și, la vremea lor, foarte bine plătite ale lui Deșliu, dar când afli că Cerbul de Aur urmează să primească o sumă al cărei echivalent în euro este de aproximativ un milion de euro și că respectiva alocare se face sub egida sau, mai curând, sub egida Centenarului nu poți decât să rămâi cu gura căscată.Căci oricât de mult ți-ai fi dorit ca sărbătorirea a 100 de ani de Românie să nu se petreacă doar în limita strictă a unor manifestări patriotarde, a unor sărbători folclorizant- kitchoase, a meselor festive cu mămăliguță, sarmale și mititei, chiar că nu prea poți înțelege care ar putea fi legătura între Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Aurel Lazăr, muzica ușoară fie ea românească ori internațională și dorința resuscitării dubioase a unui festival care și-a cam trăit traiul și mâncat mălaiul încă înainte de anul 2009, atunci când a avut loc ultima lui ediție. Încă de la începutul anilor 2000 Cerbul de Aur, cu sau fără Ricky Dandel, nu mai interesa mai pe nimeni, devenise doar o operațiune care mai învia viața de seară și de noapte a Brașovului, fără a avea repercusiuni semnificative în audiențele oricum deja în scădere ale Televiziunii Române.
Dacă cineva din Guvernul PSD-ALDE își imaginează că posibila reinvitare a lui Toto Cutugno, care s-ar putea să fie implorat să aibă amabilitatea de a mai fredona ce își mai amintește din Ciobănaș cu trei sute de oi ca să ridice astfel moralul patriotic simțitor al românilor ar putea ține locul unor manifestări serioase dar și al unor înfăptuiri adevărate, în măsură să probeze că avem cu asupra măsură motive de a ne mândri cu adevărat și nu la comandă de cei 100 de ani de Românie unită, mai mult ca sigur se înșală.
Tare mă tem că, odată ediția jubiliară încheiată și cortina trasă, nu vom putea decât să constatăm că am cheltuit un milion de dolari degeaba. Cam tot la fel cum s-au cheltuit în anii 50 banii pentru plata drepturilor de autor aferentă versurilor exaltat-patriotarde ale poeților proletcultiști de odinioară.

Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Buna Dimineata
    Octombrie 2017 a avut Ecouri in Romania, revolutia bolshevika a fost evocata, Unirea din 1918 este doar pentru Nostalgici; dl sau tovarashul Ivashcu ce ar putea face?

  2. Aș vrea să văd că pe banii [inclusiv ai] mei sunt organizate manifestări, dedicate României aflate la o sută de ani de la Marea Unire, în spațiul internațional. Nu sunt deloc mulțumit cu șușanelele făcute de noi, la noi pentru noi. Mi-ar plăcea să afle și alții de Centenar și să participe la sărbătoarea noastră. Alte state care sărbătoresc evenimente asemănătoare organizează manifestări culturale în mod profesionist și eficient în străinătate. Guvernul nostru pare să profite de oportunitate pentru a mai da niște bani unor firme de partid și TVR (tot o firmă de partid, în fond).

  3. Or fi versurile caraghioase, dar astfel de „versuri” au format „omul-nou”, care a devenit bazinul electoral al psd. Cerbul de Aur este Eurovisionul romanesc si are „priza” la publicul-tinta mai sus-pomenit. Asa cum au priza si reclamele actuale cu coloana sonora cu extrase din slagarele anilor ’70. Ca sa nu mai zic de filmele romanesti din anii ’70 – ’80, pline de caraghioslic si propaganda comunista. Unde e cerere, apare si oferta….Ce mai conteaza un show imbecil alaturi de atitea altele….Iar ratingul va fi semnificativ….isi va fi meritat banii…..caci are balta peste…..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro