joi, martie 28, 2024

Centenarul și câteva isprăvi necugetate

Indiferent că aparținem majorității românești sau minorității maghiare din România, nu cred că am avea prea multe motive de satisfacție față de modul în care a debutat anul Centenarul Marii Unirii.
Nu am în vedere, cînd spun toate acestea, ceea ce plănuiește să facă Departamentul Centenar din Ministerul Culturii și Identității Naționale. Departament despre care aflu că ar fi condus de un june de mare perspectivă, al cărui unic merit de până acum constă în faptul că ar fi fost cândva fotbalist nu tocmai de mâna întâi. Drept pentru care a devenit politician, iar PSD l-a făcut deja adjunct de ministru. Plasat cum nu se poate mai nepotrivit și mai neinspirat în vecinătatea unui ministru- dl. Lucian Romașcanu- de profesie inginer și fost manager al unor publicații de largă circulație și aleasă ținută intelectuală, așa cum nu mă îndoiesc că au fost Cancan și Click.
Mă gândesc îndeosebi la succesiunea de fapte care au inflamat nepermis de mult nu doar relațiile inter-statale româno-maghiare, relații oricum proaste. Începând cu declarația absolut anti-constituțională a celor trei partide care pretind că ar reprezenta și apăra interesele minorității maghiare din România, partide adunate în conclav sub directa îndrumare a unui demnitar,pare-se totuși de rang mediu, din guvernul de la Budapesta și încheind cu zicerile iresponsabile ale d-lui Mihai Tudose. Care, ne convine sau nu, mai este încă premierul României și ale cărui afirmații nu pot fi izolate de calitatea lui oficială.
Nu voi comenta prea mult declarația comună a celor trei partide maghiare din țara noastră. Pentru simplul motiv că am certitudinea că nici unul dintre semnatarii ei nu își pune prea mari speranțe că solicitările lor se vor transpune vreodată în realitate. Este vorba, mai degrabă, despre un act cu caracter simbolic, poate și conceput cu scopul recâștigării simpatiei relativ pierdute a electoratului propriu, act care supralicitează promisiunile făcute minorităților, îndeosebi celei maghiare, cu ocazia Unirii de la 1 Decembrie 1918 precum și celebra conferință din 1924 a marelui om politic român Iuliu Maniu, conferință editată în broșură. Poate că n-ar fi rău ca vreuna dintre marile edituri din România sau- de ce nu?- chiar Departamentul Centenar din Ministerul Culturii să o republice. Altminteri, reprezentanții politici ai minorității maghiare nu au făcut, la începutul săptămânii trecute, decât să reitereze lucruri în mare parte deja știute și era cum nu se poate mai normal să o așteptăm că o vor face.
Absolut nocivă, fie chiar și prin ambiguitatea exprimării pe care a vrut să o scoată în față, la o emisiune de la Realitatea tv, marele apărător al rrromânismului Rareș Bogdan, mi se pare declarația de la Antena 3 a prim-ministrului Mihai Tudose. Nu, nu dl. Kelemen Hunor a determinat reacția revoltată, chiar îngrijorată, perfect justificată, a minorității maghiare din România, ci vorbele necugetate ale celui de-al patrulea om din ierarhia Statului Român. Nu se poate nici măcar la cârciumă, cu atât mai puțin la un post de televiziune și în spațiul unei emisiuni despre care se putea presupune de la bun început că va înregistra un mare rating, ca un înalt demnitar al României să amenințe cu spânzurați și spânzurători în veacul al XXI lea. Statul român dispune de toate instrumente constituționale de care s-ar putea servi atunci când îi este adusă în discuție ordinea, și ea constituțională, și mijloace diplomatice pentru a rezolva diferende inter-statale.
Ceea ce a spus premierul Tudose stimulează, din păcate, instaurarea unui climat de neîncredere reciprocă, de care deja profită profesioniștii dezbinării inter-etnice. Nu știu ce va decide CEX-ul de azi al PSD în privința rămânerii sau nu în funcția de prim-ministru a domnului Tudose, însă e sigur că e obligatoriu să aducă lămuriri și să își ceară scuze publice pentru prostiile pe care le-a scos pe gură.
Vorbeam la începutul însemnărilor mele de astăzi despre celebra conferință a lui Iuliu Maniu, conferință al cărui text l aș dori astăzi republicat. Tocmai de aceea nu pot să nu revin la sublinierea așteptărilor mele referitoare la cărțile în limbi de circulație internațională, cărți ce ar trebui să apară și să fie difuzate pe cheltuiala Statului român în întreaga lume civilizată. Am în vedere lucrări serioase în care să fie prezentat cu lux de amănunte și cu argumente științifice poziția istoricilor români despre România în Marele Război, despre Marea Unire și despre Trianon. Aceasta fiindcă nu românii din România trebuie să mai fie convinși o dată despre necesitatea Unirii și a reglementărilor stipulate în sus-menționatul Tratat, ci reprezentanții străinătății.
Îmi amintesc că în anul 1986 a apărut la Budapesta o Istorie a Transilvaniei, a cărei coordonare a fost încredințată lui Köpeczi Bela, la acea dată ministru al Culturii. De aici și întărirea impresiei că respectiva carte reprezenta poziția oficială a guvernului de la Budapesta. Inutil să spun că nimeni, nici un muritor de rând din România, nu a avut acces la sus-menționata Istorie. Ea a fost totuși tradusă și pusă la dispoziție, pe semnătură, probabil sub incidența legilor draconice ale Secretului de stat din acea vreme, câtorva istorici din marile centre universitare ale României. Conducerea PCR a cerut unui grup format din trei istorici români, altminteri buni profesioniști, să scrie o amplă recenzie polemică a cărții. Care a fost obligatoriu publicată în toate revistele culturale din țară. De la România literară la Familia, de la Tribuna la Ateneu. Atâta doar că, așa după cum spuneam, cititorii români nu au avut nici cel mai mic acces la cartea recenzată. Nu era decât o formă de manifestare a celebrei formule comuniste după cum se știe: Tare aș vrea ca o asemenea poveste să nu se mai repete în România europeană din anul 2018.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. „Statul român dispune de toate instrumente constituționale de care s-ar putea servi…”. Hilara observatie. Chiar credeti, fie si pentru o secunda, ca Tudose s-a gandit sa spanzure pe cineva la propriu? E evident pentru oricine ca a fost o gluma de tip basist, iar sensul era de aplicare ferma a legii, nicidecum altceva. Astfel de „metafore” sunt comune in limba romana informala. Daca spui ca „zbori” pe cineva dintr-o functie, inseamna ca-i pui aripi? E nevoie de prostie sau rea credinta pentru a intelege altceva. Sunt convins ca si liderii maghiari au inteles foarte bine sensul, mai ales ca vorbesc perfect limba romana, dar orice pretext e bun atunci cand urmaresti ceva cu orice pret.
    Categoric, este grav faptul ca un inalt reprezentant al statului nu-si poate controla limbajul intr-o situatie delicata, si nu e prima oara, sa ne amintim doar de episodul cu Basescu despre campania antisovietica. Insa stilul populist si diletant al politicienilor este o realitate, si nu doar in Romania. Sa ne amintim doar de nenumaratele gafe ale lui Trump, dar si de politicienii italieni sau francezi. Iar acest diletantism politic isi are radacinile adanc in societate, nivelul de cultura al majoritatii e din ce in ce mai precar, iar mesajele subtile si plicticoase n-au nicio sansa de a ajunge la tinta. Acesta ar trebui sa fie adevaratul motiv de ingrijorare, nu teama de spanzuratoare.
    Acum sigur ca Tudose datoreaza niste scuze, insa nu atat comunitatii maghiare (nu doar ca sensul era de aplicarea stricta a legii, dar nici macar nu s-a referit la aceasta, ci doar la „cei responsabili” – autoritatea locala), ci romanilor in general pentru ca a pus tara intr-o situatie delicata.

  2. Stimate domn, fiind vorba despre o problemă sensibilă, un politician responsabil nu are voie sa vorbeasca in glume de Brailita.

    • Total de acord. Dar cum am mai spus, ma tem ca societatea e cea care cere astfel de declaratii. S-a creat o adevarata cultura a acestui tip de mesaj. Societatea e cea care-si alege reprezentantii, si cum un diplomat nu poate comunica intr-o taverna, nu primeste nici voturi. Atata timp cat ne complacem intr-o societate informala, in care presedintii se cearta pe twitter, nu trebuie sa avem asteptari prea mari. Tehnologia face gloata mult mai influenta, iar elitele devin din ce in ce mai izolate. Cred ca fenomenul social in sine ar trebui sa ne ingrijoreze mai mult decat indivizii sau declaratiile efemere.

    • Si, as zice ca daca „s-a scapat” si a spus-o, trebuie sa-si faca „mea culpa” cu multa cenusa in cap si sa dispara pentru o vreme, nu sa lase sa se inflameze nationalismul de ambele parti.
      Toata apararea lui Tudose era in „lasa ca si ungurii exagerasera…le-a zis-o, ca asa e el mai nervos!” ca si cum asta era un motiv sa le ridice mingea la fileu…
      Acum, mai apare o linie de aparare: „da’ lasa ca si altii au facut gafe”. Sau „Basescu e de vina”.
      Ca sa stai sa explici o gluma atat de penibila este deja si mai penibil.

      Pacat de el; era cat pe-aci sa incep sa-l admir macar pentru fermitate/incapatanare in raport cu malversatiunile din propriul partid.
      Si-a gasit prost momentul sa gafeze. S-ar putea sa-l zboare partidul din cauza ca le strica alianta si uite-asa ne ramane guvernul ne-restructurat. Cine stie, ne trezim cu prim ministru – femeie ca sa se vada si mai bine firele care vin de la papusar.

    • Constat (cu sinceră stupefacție) că dl Morariu nu acceptă nici un fel de opinie PUȚIN diferită față de cea exprimată de dsa.
      Comentatorul care semnează nnm are perfectă dreptate. Actele politicianiste antiromânești, provenite fie din Budapesta, fie din partea liderilor UDMR și ale celorlalte partidulețe maghiare ”de buzunar” au devenit mult prea frecvente și prea îndelung tolerate. Un răspuns mai dur, calificat stupid ”ca la Brăilița” devenise oportun.
      Iar ca un distins literat să uite că Brăila a dat un maestru ai figurilor literare de stil este chiar inexplicabil.

    • Asta-i nivelul educational si cultural al preopinentului! Intamplator prim-ministru. Insa, daca ar avea ceea ce ar trebui sa aiba un barbat… politic, ar trebui sa demisioneze, nu la presiunea criticilor interne, via Dragnea, nici la acelora externe, via Ungaria, ci la presiunea bunului simt politic… Dar pe cine dracu am putea pune sa faca un guvern din partea opozitiei, daca Iohanis va juca tare?!

  3. De-ați fi scris așa și când Băsescu îi trimitea bezele șmechere lui Putin, peste Marea Neagră (cel mai bun vecin al nostru) sau când, după tăierea de salarii de 25%, a pronunțat celebra „Îmi asum!”, sau când, în vizită la un spital, a invitat-o șmecherește pe o doamnă să se suie pe o masă să-i demonstreze dânsul nu-știu-ce!
    Evident, Tudose trebuie să-și ceară scuze și să nu mai dea dume la microfoane oficiale (nici în privat, cât mai e ministru), însă atâta pot politicienii noștri ca răspuns la mișto-urile implicite pe care le face Orban când vine la școala de vară de la Balvanyos!
    De fostul ministru al culturii Kelemen Hunor, nu mai știu ce să zic… ar trebui să facă zilnic rugăciuni de mulțumire pentru că demnitar în Ungaria n-ar fi ajuns nici la Ministerul Agriculturii, Direcția Sanitar-Veterinară (sau cum s-o fi numit la ei). Ca să nu mai spun că, în condițiile din ultimii ani, când UDMR-ul zburdă din coaliție în coaliție, Ungaria nu poate contesta Trianonul decât sub aspectul pretențiilor teritoriale, nu al încălcării drepturilor maghiarilor în și din România.
    Mai bine să nu ne mai hârîim între noi, unguri și români. Lor le place să facă turism la noi, nouă ne place să mergem prin orașele lor curate, la cumpărături sau la medic la Szeged (când înaltele școli de medicină din Arad și Timișoara) nu nimeresc diagnosticele. Ca să fim corecți, ar trebui să recunoaștem că nici noi, nici ei nu am făcut Trianonul.

    «Quant aux articles nouveaux dont la Délégation hongroise demande l’insertion pour assurer plus complètement la protection des minorités hongroises dans les territoires voisins, les Puissances regrettent qu’il leur soit totalement im-possible de les prendre en considération. Les règles à imposer pour la protection des minorités dans tous les Etats ayant subi de grands remaniements territoriaux dans l’Europe orientale ont fait l’objet de discussions et d’études très prolon-gées. Celles qui sont proposées par la Hongrie entraîneraient, si elles étaient adoptées, des complications insurmontables».

  4. Ar fi mai poate mai demn pentru noi – daca tot nu suntem in stare sa ne infruntam eficient stapanii – sa tacem din gura in loc sa ne aratam muschii invizibili. Oficializarea casatoriilor homosexuale si acordarea autonomiei Tinutului Secuiesc sunt singurele certitudini politice ale viitorului imediat al Romaniei. Vorbele de rigola ale Premierului abia ca le-au dat apa la moara sa ceara o Tara a lor in care sa fie feriti spanzuratori arbitrare. In mod vadit Tudose s-a saturat de jobul lui si a vrut cu tot dinadinsul sa fie sigur ca va fi demis, Totusi asta nu e o scuza sa emane asemenea vorbe nesabuite care vor fi lipite de acum incolo pe fruntea tuturor romanilor si ne vor fi aduse aminte de multe – multe ori , noua ca popor , nu lui. Pretentia securistilor mai vechi sau mai noi cum ca ei ar fi niste superdepozitari ai PATRIOTISMULUI isi arata in aceasta imprejurare gaunosenia – ai zice ca este de preferat sa te confrunti cu un tradator rau , dar cat de cat inteligent , decat un smecheras plin de simțiri si glumițe tricolore.

  5. Nu mai este un secret pentru nimeni modul in care, de 28 de ani, in functii decizionale destinate EXCLUSIV specialistilor, la nivelul lumii ADEVARATE gindind, la nivel mioritic, aceste functii sint ocupate de specimene fara nici o legatura cu domeniul in cauza. As zice ca-i o „strategie” (sinistra, ce-i drept) ca afinitatea intre pregatirea individului si arealul decizional sa fie precum cea intre ciclul gainilor pestrite si picioarele Arcului de Triumf. Asta apropo de decizionalii de pe la Cultura (pentru articolul in cauza). Ramine valabil si pentru toti ailalti, pe unde or fi ei.

    Intorcindu-ne la declaratiile anticonstitutionale ale diverselor grupari minoritare, ele exista pentru ca LI S-A PERMIS! Iar de cind povestea cu votarea a devenit o realitate (dupa lovitura din ’89), manevrarea masei de votanti, din 4 in 4 ani, e mai captivanta decit o runda de „Monopoly”. Se vinde orice, de la mama si tata, pina la interesele natiei, numai sa iasa procentu’ si scaunu’ (cu lungul sir de avantaje penale, la care nici seicul din Dubai nu viseaza!). Povestea treneaza din 1990 si nimeni de buna credinta n-a crezut ca aceste aberatii extremist-nationaliste vor inceta cindva. Pentru ca nu se mai maninca fasole cu cirnati, ci politica cu politica. La desert, POLITICA! E mai rau ca picatura chinezeasca. Asta pentru ca, in timp, si mica picatura reuseste sa faca o gaura. Care distruge edificiul! Trebuie doar perseverenta si multa, multa inversunare!!! Si URA!!! Momentul Centenarului e mana cereasca pentru a arunca niste cisterne de kerosen pe foc. Europa e, oricum, usor inflamata, iar vecinatatea arunca peste gard provizii substantiale pentru intretinerea gindirii bolnave a extremistilor. Iar mintile mioritice fac „pas de deux” diplomatic, dupa modelul „Hai, mai, nu-i luati in seama, agita si ei vintul cu un bat.” Si iac-asa s-au intimplat toate cele care s-au intimplat prin judetele cu pricina, fara nici o condamnare (fireasca, in regim martial, in tari ADEVARATE), doar pentru ca ochiul vecinului nu pune niciodata pleoapa pe pleoapa si… Marea Neagra ramine singurul nostru vecin-prieten!

    In context, iesirea lui Tudose, mai ales prin natura functiei pe care o ocupa, e mai mult decit un baros izbit pe nicovala. Cu constiinta celui pentru care rabdarea are o limita, ca si viata, de altfel. Se face caz de spinzuratorile lui Tudose, precum teleormaneanu’ identifica legile justitiei cu porcu’, dupa emiterea de catre Johannis a unei zicale arhicunoscute. Haida-de! Metafora mesajului lui Tudose e limpede si pentru un copil la „pregatitoare”. Precizarea „Nu se poate nici măcar la cârciumă, cu atât mai puțin la un post de televiziune (…) ca un înalt demnitar al României să amenințe cu spânzurați și spânzurători în veacul al XXI lea” va situeaza sub nivelul unei asemenea intelegeri. Ne-ati obisnuit cu luari de pozitie mult mai pertinente. Nu voi intelege niciodata, dle. Morariu, de ce, dupa declaratiile iresponsabile ale capeteniilor minoritare, sa concluzionam ca „era cum nu se poate mai normal să o așteptăm că o vor face.” Pai, pentru ca, in 28 de ani, mascarada politica, la al carei supliciu e supusa natia romana, n-a dat cu nici un baros in nici o nicovala, iar scinteile sa arda definitiv asemenea aberatii. Personalitatile politice interbelice n-au nimic de-a face cu jalnicii politruci de azi. Poate ca Tudose, ca roman, a ajuns la capatul rabdarii – cum au ajuns foarte multi care nu se exprima ca atare – dar n-are obligatia nici unei scuze, asa cum pretindeti, pentru ca n-a scos nici o prostie pe gura. A spus un adevar, iar adevarul nu e suportat de majoritatea pamintenilor – atunci cind e rostit -, iar cel in cauza e pus la zid! Nu Tudose a conferit minoritatilor din Romania drepturi de care niciunde in lume minoritatea romanilor nu se bucura. Drepturile exista si sint legale (chiar superdrepturi), iar cetatenii de rind minoritari inteleg asta. Pe ei nu-i ingrijoreaza afirmatia lui Tudose (cum afirmati dv.) pentru ca ei nu abereaza nu’s’ce „tinuturi” si „reintregiri”. Ei convietuiesc cu romanii fara probleme, de sute de ani. Visul „imperiului” bintuie inca minti in teritoriu si unora pe provoaca incontinenta urinara. Si-apoi, verbala. Tudose vizeaza acele creiere bolnave conduse de-un singur principiu: al picaturii chinezesti! Cu care se face balet de politrucii mioritici si media ce-o au in solda, in locul unei decizii transante. Va pliati pe acest balet si poate trece neobservata o alta idee, extrem de importanta: „Am în vedere lucrări serioase în care să fie prezentat cu lux de amănunte și cu argumente științifice poziția istoricilor români despre România în Marele Război, despre Marea Unire și despre Trianon. Aceasta fiindcă nu românii din România trebuie să mai fie convinși o dată despre necesitatea Unirii și a reglementărilor stipulate în sus-menționatul Tratat, ci reprezentanții străinătății.” Totusi, strainatatea nu ne da cu aspiratoru’ in dormitor!  

  6. Este indiscutabil ca un om de stat de nivelul prim ministrului Tudose „nu are voie sa vorbeasca in glume de Brailita.”
    – Dar de la ce va luarati, muica?
    Ei bine, asta pare ca uitra si autorul articolului: de la „vrem autonomie, mai romanilor, noi cei 562 de secui”
    Iar asemenea cereri, repetate cind ti-e lumea mai draga, sint scoase din manualul manierelor elegante.
    Si, in general si special, ungurii sint scosi din filmele cu doamne si domnite valsind cu domnii: plecaciuni si sarutari de miini.
    Revenind la oile noastre, ungurii sint mult mai mester bacsi la provocari.

  7. Un politician responsabil ar pune la treaba SRI si SIE ca sa nu se repete incidentul Cofariu. Dar probabil ca cei care asculta posturi de radio rasaritene se opun si promoveaza in numele fratelui de la rasarit politica ‘divide et impera’. Eu sunt 50% maghiar, 50% basarabean. Cui nu-i convine tara asta sa plece inapoi in stepele asiei, de unde au venit stramosii lor si sa revendice teritoriile de acolo. Acest popor (ungar) nu are nici o legatura cu Europa. Au avut noroc cu imperiul Habsburgic ca i-a civilizat.

    • Asta e problema: pe ei i-au civilizat habsburgii, pe noi ne-au înapoiat turcii și rușii. Ca să-i trimiți înapoi în stepele Asiei, ar trebui să-i des-civilizezi mai întâi. Și ce te faci dacă vreun ungur mai șmecher, cu patalama de proprietate de vreo 500 de ani (nu neapărat cu titlu nobiliar recunoscut de Casa Regală Britanică), zice-așa-ntr-o doară: „Să plece ăia mai puțin civilizați!”? Sau te provoacă să le arați morminte transilvane creștine mai vechi de 1000 d.I.H.? Sau dacă știm de unde provine substantivul MUNCĂ, ori substantivul ORAȘ?
      Complicată conviețuirea, mai ales când ar trebui să fie cea mai ușoară! Însă sub fiecare scoarță cerebrală recentă, stă una de mamifer așezată peste una de reptilă, atât în capetele de ungur, cât și în capetele moldo-vlahe. Pe ultimele straturi ale scoarței, poți să le gâdili / zgândări cu puțină rememorare de „strigătoare la cer nedreptăți istorice”. Pentru că de-asta trăim: să călătorim înapoi în timp și să reparăm istoria, astfel încât aceasta să semene cu ceea ce ne închipuim noi despre ea! Moarte dușmanului, mai ales că nu vrea să recunoască niște adevăruri stridente și acu atât mai mult cu cât trăiește cu ideea că noi suntem dușmanul!!!

    • Un mare „liche” pentru @Andrei. Repeta, in alti termeni, afirmatiile care circula, de mult, in spatiul Internet, apartinind Prim-Ministrului australian si chiar lui… Putin. Sensul mesajului este acelasi pentru toti cei care sint minoritari sau intentioneaza sa devina minoritari intr-un spatiu majoritar: in spatiul in care vietuiti/intentionati sa vietuiti, respectati legile, credintele, obiceiurile LOCALE si VORBITI CURENT LIMBA OFICIALA!!! Daca nu va convine, n-aveti ce cauta in respectivul teritoriu, faceti cale-ntoarsa de unde-ati venit!!!! Dixit! P.S. SRI si SIE tac mai adinc ca mortu-n papusoi! Oare de ce???????????

  8. Şi după centenar, ce va urma? Precis noi şi noi băgări de băţ prin gard, de o parte sau de cealaltă. Nenorocirea Istoriei face ca între români şi unguri să fi curs mult sânge – şi sângele nu se uită.

  9. Străbunii noștri Dacii. ….

    Ponta: sunt mândru că sunt român ortodox, el e „străin“ (despre familia sasului Klaus Werner Johannis, după 700 sute de ani în Sibiu).

    Istoria oficial impusă de stat e apă chioară. Nici măcar Franța nu mai impune de sus, din partea statului o singură istorie (.. nos anciennes, les galoises.. pentru insulele peste mări?..). Franța a reușit după mulți ani să scrie o „carte de istorie comună“ (pentru școli, elevi) cu vecinii din est de peste Rin. Scolile franceze și germane (Westgermany) folosec de mulți ani aceași carte de „istorie“ comună. Cred că nu trebuie enumerat câte războie au fost în 500 de ani în zona Rinului.

    … „.. .. Indiferent că aparținem majorității românești sau minorității maghiare din România, nu cred că am avea prea multe motive de satisfacție față de modul în care a debutat anul Centenarul Marii Unirii. … … Tare aș vrea ca o asemenea poveste să nu se mai repete în România europeană din anul 2018. .. „…..

    Frumos formulat de autor. De evrei, sași, șvabi nu mai trebuie să amintim. Nu mai sunt. Epurarea etnică a fost 1939- 1989 politică de stat (Legea Românizare 1941: expropierea, deportarea și eliminarea evreilor în România Mare. De fapt conflictele încep 1923 cu reforma agrară și expropierea pamântului „obștesc- comunitar- bisericersc“ săsesc. Urmează vânzarea cetățenilor evrei, sași, șvabi pentru dolari în NATIUNEA ceaușistă: epurare etnică până când?).

    „Auf freiem Grund mit freiem Volke stehn.
    Zum Augenblicke dürft’ ich sagen:
    Verweile doch, du bist so schön!
    / Faust/J.W. Goethe.“

    Tinerii de azi din țară și în UE au dreptul să trăiască ca oameni liberi pe pământ liber. Dorința autorului cred că e dorința majorității tinerilor din țară, indiferent de apartenență (sentimentul de apartenență a scris A. Pleșu de la Dinkelsbühl, Siebenbürger Sachsentreffen).

    De ce sentimentul de apartenență, sentimentul de „fericire“ al locuitorilor e puternic în Elveția, Suedia, Danemarca, Noua Zelanda, Canada, Norvegia etc. De ce e cu totul altfel în anul aniversării 2018 în țară, și la mulți alți vecini din zona balcani- estul UE?

    Cred că e timpul ca opoziția din țară, societatea civică să formuleze public și clar conceptul ei pentru președinția UE 2019, pentru alegerile în țară (trei milioane de lucrători delelegați în vest?) pentru PE Parlamentul UE.27.

    Să începem azi aici în publicația contributors.

    1) Uniunea SUI Generis UE.17 are o problemă cu „constituționalizarea“. Europenii occidentali s-au unit 1957 pe baza unor „valori comune (culturale, nu pe origine etnică)“ în UE.6/UE.14. Pe bază de „legi“ s-a creat un fel de „stat de drept“ pe teritoriul acestor 6 parteneri. România a aderat 2007 la aceste norme, acest AQUIS COMMUNAUTAIRE de bună voie. Sunt destul de cunoscute 2007- 2018 cetățenilor români aceste „legi“? Sunt destul de des dezbătute aceste „convenții“ în sfera publică din țară? Sunt prezentate permanent de către membri PE din țară (25 parlamentari?) noutățile din PE Bruessel?

    2) Deparlamentarizarea e o problemă reală în democrațiile UE. Nu în parlament (să plecăm de la Grecia antică: nu existau partide politice interpuse. Era … DEMOS .. a participat direct – numai bărbații greci liberi- la treburile publice. Dezbaterea, argumentul mai bun, cuvântul, retorica era baza democrației antice. Cei minoritari au recunoscut votul majoritar după dezbateri în AGORA) se dezbat și se decid problemele UE.27 și în cele 27 state partenere (Bexit. Parlamentul britanic e „suveran“, conceptul britanic e contrar conceptului francez pentru UE). In „comisii“ sub influența partidelor și al lobiiștilor se jongleză cu compromisuri. Coșmarul Dragnea/PSD e deplâns în publicația contributors de mulți autori. Consecințele?
    PE Parlamentul UE.27 trebuie să primească sarcini și puteri clare 2019 la „refondarea“ UE, indiferent de modelul francez al lui E. Macron sau alt model, cel cerut de asociații Vișegrad (Varșovia, Praga, Budapesta, Bratislava). România are de ales 2019.

    3) Opinia publică în UE.27 trebuie rorganizată în viitor în așa fel încât „Uniune în diversitate“, pluralitatea limbilor locale, să nu mai fie un obstacol major, un limes de netrecut. De la Bruessel, de la noua comisie 2020, din noul Parlament UE.27 trebuie organizat acea opinie publică comunitară care compensează faptul că avem „legi comunitare- un stat de drept“ fără un DEMOS homogen (cultural, nu etnic!! sau religios!), fără un SUVERAN comunitar. Un concept de la București 2019, la președinția UE.27?

    4) Descentralizarea țării (Elveția are 4 limbi oficiale de stat, o AUTONOMIE puternică, fără tendințe de secesiune) cu mai multă „autonomie“ (culturală, etc) este contrariul unui secesiuni sau segregări. Care concept se poate vedea la opoziția politică, în societatea civică românească de azi pentru 2019?

    5) Cum se poate realiza dorința autorului pentru un trai mai bun pentru majoritatea locuitorilor în țară, cu bună vecinătate în toate părțile României? Cu „epurare etnică“ ca politică de stat, ca în cei 50 de ani 1939- 1989, acum pentru cei care mai sunt de „eliminați“ (C.V. Tudor/ Partidul România Mare: ungurii sunt o gaură în harta României. PNL 2019… nu cu ungurii..).

    6) J“acuse“. Acuz politica de stat care se bazează pe „epurare etnică“, pe eliminarea și exterminarea unei părți a locuitorilor țării (e Contraiul Declarației de la Alba Iulia 1918 …. începe de fapt cu constitituția 1923: „stat unitar centralizat“ cu o singură limba administrativă, culturală, etc).

    Ceti- doresc eu ție…… … o Românie europeană:

    Liberté, Egalité, Fraternité.

    Nur der verdient sich Freiheit wie das Leben,
    Der täglich sie erobern muß.
    Und so verbringt, umrungen von Gefahr,
    Hier Kindheit, Mann und Greis sein tüchtig Jahr.
    Solch ein Gewimmel möcht’ ich sehn,
    Auf freiem Grund mit freiem Volke stehn.
    Zum Augenblicke dürft’ ich sagen:
    Verweile doch, du bist so schön!
    Es kann die Spur von meinen Erdetagen
    Nicht in äonen untergehn. –
    Im Vorgefühl von solchem hohen Glück
    Genieß’ ich jetzt den höchsten Augenblick.

  10. Observ cum, la unison, toti condamna reactia ex-premierului Tudose pe motiv de limbaj, dar nimeni nu observa cauza ce a generat acea reactie: celebrarea a 75 de ani de la arborarea steagului maghiar ca urmare a ocuparii Ardealului de catre fascistii lui Horthy. Tacerea complice a jurnalistilor e dezgustatoare.

    • @adrian, dl Morariu este critic de teatry si filolog, nu istoric.Eu cred ca tacerea dlui profesor nu este datorata complicitatii, ci ignorantei.

  11. @adrian vi se pare ca sunteti „la Centenar”?!
    Altminteri, despre al doilea razboi mondial:
    steagul romanilor avea aceleasi continut ideologic cu cel horthist,
    doar culorile diferind!

  12. @Andre daca pomeniti cu respect pe Habsburgi atunci poate ii regretati si pe Othomanii care numeau domnitorii moldo-valahilor direct din Fanarul Istanbulului, contra ciubuc si peshkesh?!
    Nu ii trimiteti si pe finlandezii inruditi cu poporul ungar, tot prin „stepele asiei”(Asia) in asentimentul nenumaratilor @doando?! Si finlandezii sunt foarte civilizati, nu doar ungurii pe care dv i-ati deporta ca „european” mandru (?!)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro