miercuri, aprilie 21, 2021

Centenarul în instituțiile de spectacole

Serile trecute, un post de televiziune centrat pe știri și talk showuri cu caracter politic s-a gândit să difuzeze și o discuție despre teatru. Moderatoarea și producătorul au invitat doi binecunoscuți oameni din domeniu -un regizor în plină formă, unul dintre liderii generației mature, și un teatrolog, cadru didactic la UNATC și consultant artistic la una dintre marile instituții de spectacole din Capitală . Care au discutat despre tot și despre toate.
Trec peste faptul că, în cel mai vădit chip cu putință, moderatoarea nu stăpânea defel subiectul. Că habar nu avea despre diferența dintre piesă și spectacol. Că, fără doar și poate, cel puțin în ultimul an, dacă nu cumva în ultimii cinci ori în ultimii zece respectiva insă nu a mai pus piciorul într-o sală de spectacole. Că susținea sus și tare că bucureștenii ar prefera filmul și nu teatrul, deși lucrurile stau absolut invers. Și că Bucureștiul nici măcar nu reprezintă o excepție. Cam peste tot în țară povestea se petrece aidoma. Că avem orașe importante unde nu funcționează nici măcar un cinematograf.
Mărturisesc că am urmărit până la capăt emisiunea fiindcă printre subiectele de discuție figura și acela referitor la ce spectacole pregătesc Teatrele în Anul Centenarului. O temă care- recnosc- îmi dă fiori reci pe șira spinării. Pentru simplul motiv că am deja mari temeri referitoare la ce se va întâmpla și în acest domeniu.
Aflu, de pildă, că ar fi instituții care caută de zor, înfrigurate, prin biblioteci și prin arhive, doar-doar vor găsi piesele tematice de odinioară. Pe care să le facă reutilizabile.
Sincer să fiu, se sparie gândul, vorba cronicarului, că nu știu cărui director de teatru îi va trece prin cap ideea de a reintroduce în repertorii piese precum Convorbire la Arad între cei șapte magnifici și femeia iubită de Paul Everac (poate că din creația prolificului dramaturg interes ar mai putea prezenta, totuși, Urme pe zăpadă) sau Vasile Lucaciu de Tan Tărchilă. Aceasta din urmă nefiind o piesă tocmai proastă dacă nu ar conține câteva serioase inadvertențe provenite din proasta documentare. Este antologic momentul în care nu mai știu ce înalt reprezentant al autoritățile ecleziastice ale Imperiului încearcă să îi potolească ilustrului personaj istoric elanul patriotic cumpărându-l cu funcții și văzând că nu îi izbutește tentativa își încearcă norocul cu soția acestuia, propunându-i să fie doamna episcop.
Mă tem, de asemenea, că Centenarul va favoriza asaltul veleitarilor. Se vor reapuca de lucru, își vor regăsi abilitățile de inși care scriu la comandă sau cum se cere, cum se poartă tot felul de inși care au făcut același lucru până la Revoluția din 1989. Directorii de Teatru, ahtiați să bifeze și acțiunea aceasta, îi vor primi cu brațele deschise, fericiți că vor putea raporta finanțatorului că și-au făcut cu brio datoria. Iar cum astfel de făcături nu vor fi montate de nici un regizor mai de Doamne-ajută, de veleitarism vom avea parte și în regia acestor spectacole “de serviciu” .
Și atunci, ce putem face? Ignorăm momentul? Ne mulțumim cu un montaj literar-muzical-coregrafic, cu recitaluri de versuri? Nici vorbă. Soluții sunt. Prin unele Teatre chiar au fost găsite. Fie montarea unei adaptări inteligente după Pădurea spânzuraților, fie un spectacol bine făcut cu una dintre capodoperele lui Blaga.
Totul e să facem dovadă de inteligență și să evacuăm oportunismul, parastasele și spectacolele-acțiuni de mântuială.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Foarte bun articolul domnului Morariu. Se vede ca e scris de un om competent in acest domeniu de activitate. Cred ca asta e si cheia reusitei, indiferent de subiectul in cauza: COMPETENTA.
    De ce am extrapola insa competenta cuiva dintr-un domeniu (critica de teatru, de exemplu) la domenii cum ar fi sociologia, politologia, etc?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor

Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un...

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro