vineri, martie 29, 2024

CEX-ul de miercurea trecută al PSD

Miercuri, 14 februarie, a avut loc la București ședința Comitetului Executiv Național al PSD. Prin redacții, în presa scrisă, prin talk-show-urile de televiziune s-a făcut vorbire despre ea, chiar cu o oarecare doză de emoție, încă de săptămâna trecută.
Încă de atunci se așteptau decapitări, schimbări de personal, puneri la punct dintre cele mai dure al căror rost ar fi fost acela de a tranșa rapid conflictul dintre președintele PSD și câțiva dintre liderii partidului. Ar fi fost vorba îndeosebi despre președintele executiv, dl. Nicolae Bădălău, și secretarul general adjunct al PSD, dl. Codrin Ștefănescu.
Tensiunea și așteptările presei și ale celor interesați de politică au crescut încă și mai mult după ceea ce a început să se întâmple, î de duminică seara pe televiziuni. Mai exact la România tv, Antena 3, dar și la TVR 1, canalul principal al Televiziunii fals numită încă publică, canal complet anexat de PSD prin emisiunea lui Ionuț Cristache România 9, dar și prin arbitrariul conducerii exercitate de directorul general interimar al instituției, d-na Doina Gradea. E vorba despre atacul concertat asupra DNA și asupra șefei lui, d-na Laura Codruța Kövesi.
Unul dintre vicepremieri, dl. Paul Stănescu, și el penal, desigur, a spus, cu numai câteva ore înainte de începere CEX, că d-na Laura Codruța Kövesi ar trebui, în mod obligatoriu, să își dea demisia. Mai marii din conducerea PSD se pregăteau, așadar, să facă miercuri ceea ce nu și-au îngăduit nici Nicolae Ceaușescu, nici Comitetul Politic Executiv al PCR. Să pună public botniță justiției. Să hotărască demiteri din conducerea Marilor Parchete în ședințe de partid.
Din motive care mie îmi rămân pentru moment necunoscute, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Mai mult. Neașteptata conferință de presă a procurorului șef al DNA a eclipsat aproape cu totul reuniunea la vârf a social-democraților români. Nu s-a vorbit aproape defel despre ceea ce s-a discutat și s-a hotărât acolo. S-a scris foarte puțin și despre demiterea “din mai multe motive”, vorba d-lui Liviu Dragnea, a 27 de secretari de stat, o demitere care, din câte se spune, ar fi produs nemulțumirea d-nei Viorica Dăncilă, nici despre decizia de a se propune înființarea unei comisii de anchetă parlamentară care să cerceteze activitatea directorului SPP, dl. Lucian Pahonțu. Nu a mai fost nici timp, nici chef, cel puțin până la ora la care scriu, să se comenteze anunțul ce i-a luat pe nepregătite pe mulți pesediști din liga întâi, anunț referitor la convocarea peste o lună a unui Congres extraordinar al partidului. Convocare hotărâtă pare-se unilateral de dl. Liviu Dragnea și pe urmă aprobată disciplinat, într-un exemplar spirit de turmă, de mai toți cei cărora li s-au solicitat declarații de presă. Și de plenul CEX-ului. Un semnal proeminent că dl. Liviu Dragnea controlează încă și nu oricum, ci cu o mână de fier, partidul.
Președintele PSD a precizat că va cere în cursul Congresului din martie un vot de încredere din partea partidului. “Vai, de ce? Nu e nevoie! Dl. Dragnea a fost ales prin votul liber și unanim al tuturor membrilor PSD!” au cântat cu triluri și delicate bătăi de pleoape sopranele partidului. Doamnele Ecaterina Andronescu și Gabriela Firea. Prefăcându-se a fi uitat că toți membrii PSD au avut de ales, precum se întâmplau odinioară lucrurile la PCR, între Dragnea și Dragnea.
Sunt însă mai mult ca sigur că dl. Liviu Dragnea își va pune în aplicare planul. Va solicita respectivul vot fiind încă de azi mai mult ca sigur că îl va primi. Nu riscă nimic. PSD nu e pregătit pentru lovituri de palat. E și aici un semn al moștenirii primite din partea PCR. Dl. Dragnea va trece mai apoi la “primenirea” rândurilor conducerii partidului. Se prea poate ca de abia atunci dl. Nicolae Bădălău să își piardă funcția. Cu certitudine va fi obligat să facă mulți pași în spate dl. Codrin Ștefănescu care, ne-a spus chiar dl. Liviu Dragnea, “vorbește cam mult” pentru poziția pe care o deține la ora actuală în partid.
Dl. Liviu Dragnea își va securiza funcția știind că din martie încolo în viața politică a țării vor urma destule agitații. Are nevoie de o consolidare a puterii sale personale. Nevoia îi va fi satisfăcută.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. In noiembrie 1989 avea loc congresul xiv al pcr si dictatorul era reales in funcția politica suprema, reconfirmat sa conducă Romania pentru alti patru ani.
    Congresul fusese precedat, ca act politic, de o plenara pregătitoare a pcr, un fel de cex psd.
    După cam o luna Ceausescu si sinistra (sa consoarta) erau executați de linia a doua de activiști a pcr. După cum se știe, a fost o execuție la propriu, cu AK47 si cartușe de război, calibrul 7,62, extrem de distructive.
    Întrucât psd se vădește continuatorul puciștilor decembristi ai pcr, in locul lui Liviu Dragnea congresul din martie nu ar trebui considerat o garanție. Ci doar o cale de a consolida si motiva puciștii din planul doi.
    Dar fiecare pasare „pre limba sa pere”.

  2. „Președintele PSD a precizat că va cere în cursul Congresului din martie un vot de încredere […] Nu riscă nimic. PSD nu e pregătit pentru lovituri de palat.”

    Loviturile de palat în PSD au avut loc tocmai atunci când nu se aștepta multă lume. Dar, este drept că s-au întâmplat după eșecuri ale liderilor. Pentru a face ceea ce ‘nici Ceaușescu nu a făcut” dl L Dragnea va trebui să facă mai întâi ceea ce Ceaușescu a făcut. Adică, în primul rând, dl Dragnea se va asigura că nu putea fi schimbat cu ușurință din funcție, indiferent de cursul evenimentelor. Pentru asta, va schimba modul de alegere a președintelui PSD. Apoi, poate participa la oricâte alegeri de reconfirmare în funcție. După fiecare va ieși întărit, iar membrii PSD care se tem de consecințele acțiunilor partidului vor trebui să tacă, ori să plece.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro