miercuri, februarie 28, 2024

Chișinăul – perla alegerilor locale din Republica Moldova

Au mai rămas doar două luni până la alegerile locale din Republica Moldova, care se vor desfășura pe data de 20 octombrie. La aceste alegeri vom putea urmări evoluția partidelor moldovenești după abdicarea lui Plahotniuc, cel care până de curând controla toate instituțiile în stat, Moldova fiind considerată de mulți un stat capturat, chiar și până în momentul de față. De asemenea, rezultatele acestor alegeri ar urma să influențeze direct și parcursul european al Republicii Moldova, de care are nevoie în mod vizibil pentru a-și restabili economia, dar și încrederea partenerilor externi.

Iar cea mai mare luptă identitară, dar și geopolitică este bătălia pentru primăria Chișinău. Deși cei doi poli ai puterii, Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor, afirmă că nu va fi o luptă dintre vectorii Est și Vest, este cunoscut faptul că lupta pentru șefia Capitalei s-a dat întotdeauna între vectorii UE/SUA și Federația Rusă. De altfel putem remarca și faptul că acei candidați care au abordat vectorul pro-rus în alegerile pentru Chișinău, au pierdut mereu în fața candidaților cu aspirații pro-europene. De amintit că la alegerile precedente pentru Chișinău, Andrei Năstase, primarul ales al Municipiului Chișinău, a câștigat alegerile inclusiv datorită orientării sale pro-UE. Abordarea unei tactici care să facă abstracție de mizele geopolitice ar duce prin urmare la o vulnerabilitate a Blocului ACUM și a candidatului la cârma Primăriei Chișinăului – Andrei Năstase și, probabil, la o pierdere a acestor alegeri.

La ce am putea să ne așteptăm de la alegerile locale din toamnă?

În primul rând, am putea observa căderea în abis a Partidului Democrat, condus acum oficial de Pavel Filip, dar fiind în continuare coordonat de la Miami, Statele Unite, de fostul lider – Vlad Plahotniuc. În momentul de față, acest partid nu mai are acele resurse administrative care îi propulsau pe democrați la alegerile anterioare, fie ele locale sau parlamentare, și de asemenea nu mai are atât de multe resurse financiare pe care le poate folosi în mod legal. Ce are în schimb este numărul impunător de primari, unii dintre ei trecând de partea Blocului ACUM sau de partea Socialiștilor, iar alții ținându-se disperat ca de un fir de păr de ce a mai rămas din cei trei trandafiri (sigla PDM).

În al doilea rând, observăm o continuă ascensiune în dorința de capturare a puterii de către partidul lui Dodon, având mai multe pârghii la nivel național precum președinția, președintele Parlamentului, președintele Curții Constituționale, Ministerul Apărării, preluarea postului de televiziune Prime (postul TV cel mai urmărit din RM, cu acoperire națională, deținut de Plahotniuc) și înlocuirea acestuia cu Accent TV (post TV afiliat socialiștilor), preluarea șefiei Moldovagaz (unicul distribuitor de gaz rusesc din RM, 50% din acțiuni fiind deținute de Gazprom), iar funcția Procurorului General este pusă și ea sub semnul întrebării. Totuși, dacă este să vorbim despre pârghiile pe care le are partidul lui Dodon la nivel local, socialiștii posedă nenumărate primării în nordul și sudul țării, nemaivorbind de faptul că bașcana Găgăuziei este afiliată Partidului Socialist (cea mai înaltă poziție din Autonomia Găgăuzia), acest lucru însemnând de fapt înroșirea integrală a Găgăuziei la alegerile locale.

Referitor la Blocul ACUM, care se pare că este tot mai criticat, să nu uităm că acest bloc practic și-a asumat guvernarea în momentul cel mai dificil pentru această țară. O țară rămasă cu o gaură mare în buget, cu niște pseudo-reforme începute, dar nefiind duse până la finalizare, situație care i-a determinat pe socialiști să devină interesați de alte funcții, pentru a nu suferi o pierdere a electoratului din cauza eșecului reformelor.

Cert este faptul că Guvernul Sandu a gafat pe anumite dosare, dar să nu uităm că Blocul ACUM a ieșit abia pe locul trei la alegerile parlamentare, ceea ce nu oferă posibilități mari de a se impune în momentul în care în parlament sunt reprezentați de doar 24 de deputați din totalul de 101. Cu toate că și-au propus dezoligarhizarea și eliberarea instituțiilor, acest lucru nu se poate produce din cauza socialiștilor, care se opun acestor eforturi, iar blocul ACUM este practic dependent de voturile acestora și este nevoit să colaboreze cu cei din urmă, dacă își dorește o schimbare.

Nu putem să nu remarcăm și lucrurile pe care și le-au propus PPDA și PAS, și care au fost realizate: restabilirea relațiilor economice cu Uniunea Europeană și Statele Unite, prin oferirea primelor fonduri nerambursabile, fonduri blocate din cauza nerespectării statului de drept și de anularea alegerilor din municipiul Chișinău; revenirea la sistemul electoral de vot proporțional și anularea sistemului de vot mixt (care îi favoriza în trecut pe socialiști și democrați); elucidarea mai multor scheme de contrabandă de tutun, anabolizante, produse de acciz, droguri, chihlimbar preponderent la granița cu România; încercarea de depolitizare a mai multor instituții și organizarea concursurilor pentru funcții, aspect la care s-au observat multe gafe intenționate sau nu, care știrbesc foarte mult din imaginea Blocului ACUM. Imaginea este foarte importantă pentru un bloc ce își propune o adevărată schimbare în bine, însă nu va putea implementa schimbările dorite într-o alianță cu Igor Dodon, iar de un nou acord cu socialiștii nici nu poate fi vorba, din simplul motiv că ar înclina și mai mult balanța puterii spre socialiști.

În condițiile date, este prin urmare inevitabil să nu ne ciocnim de factorul geopolitic în campania alegerilor locale din Republica Moldova. În plus, cum am putea să nu vorbim despre factorul geopolitic atunci când socialiștii inventează o anumită sărbătoare pe 24 august, iar ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu este invitat la această sărbătoare, așa-zisa „zi a eliberării ocupației fasciste” de către președintele Igor Dodon, neconsultându-se, dar și fără a anunța Guvernul RM.

Ziua de 24 august pentru poporul basarabean nu este o zi de sărbătoare pentru poporul basarabean, ba din contră, din cauza ocupației sovietice au avut de suferit zeci și sute de mii de basarabeni. Iar eliberatorii sovietici ai lui Dodon, sunt considerați de fapt ocupanți, care nu au plecat nici până acum de pe teritoriul RM (referință la Armata a 14-a Rusă).

În concluzie, partidul care va câștiga lupta pentru Primăria Chișinău ar putea schimba radical mersul lucrurilor în Republica Moldova. Ori în sensul înclinării balanței puterii pentru ca ACUM să obțină mai multe mandate, ori din contră, obținerea pe termen lung a unei majorități simple a partidului pro-rus al lui Dodon. Această victorie ar seta inevitabil un trend ascendent pentru partidul câștigător în alegerile locale, pentru următoarele alegeri ce vor avea loc – atât pentru cele prezidențiale din toamna anului viitor, cât și pentru cele parlamentare. Totuși, să nu uităm că acest aspect depinde foarte mult și de acțiunile pe care le va implementa următorul primar al Municipiului Chișinău.

Este primordial să înțelegem că aceste alegeri locale pentru primăria Chișinău reprezintă, de fapt, un factor decisiv pentru viitorul european al Republicii Moldova, prin prisma faptului că Andrei Năstase, un candidat pro-european ce se confruntă cu Ion Ceban, candidatul socialiștilor va fi nevoit să folosească cât mai mult factorul geostrategic. Pe nefolosirea acestuia se bazează președintele Igor Dodon, deoarece în acest scenariu candidatul socialist ar avea mult mai multe șanse de izbândă, iar Chișinăul ar urma să devină roșu, un lucru care nu s-a întâmplat niciodată până acum.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca
Laurențiu Pleșca este cercetător științific la Centrul Român de Studii Ruse și Program Assistant în cadrul German Marshall Fund of the United States. Este Doctorand al Școlii Doctorale de Științe Politice al Universității din București, licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, absolvent al unui masterat la aceeași facultate, Programul de Relații Internaționale și Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Domeniile sale de expertiză sunt geopolitica Federației Ruse în zona Mării Negre, politica internă și externă a statelor ex-sovietice (în special Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia, Belarus, Azerbaijan, Kazahstan). De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro