joi, martie 28, 2024

Cine a omorât dinozaurii? Petrolul, desigur!…(Updated 2)

În istoria geologiei sunt recunoscute cinci extincții în masă majore[i]. Cea mai faimoasă (și mai bine studiată) a avut loc acum circa 66 milioane ani (Ma)[ii], la sfârșitul perioadei Cretacice, când dinozaurii și două treimi din toate animalele marine au fost eliminate, creând o nișă biologică pentru dezvoltarea mamiferelor, încoronată prin apariția finală a lui Homo Sapiens.

Dispariția în masă și bruscă a dinozaurilor a generat o întrebare firească printre specialiști (geologi, biologi), la care s-au adăugat și oamenii doritori de educație științifică: Cine/ce a omorât dinozaurii? Filme ca Jurassic Park sau The Land Before Time au popularizat subiectul, au amplificat senzația de uimire în fața acestor creaturi impresionante și au ridicat ștacheta curiozității.

Întrebarea din titlul articolului a primit foarte multe răspunsuri de-a lungul timpului, începând din 1825 până astăzi (peste 50 ipoteze formulate, conform unui articol-sinteză din 1990!iii). Cauzele dispariției dinozaurilor ar fi fost biotice (dezordini metabolice, dezordini mintale, senilitate rasială, ortogeneză, finalism, competiție cu alte animale, predători ori schimbări florale) și abiotice, reprezentate prin fenomene terestre (schimbări climatice, schimbări atmosferice, schimbări oceanice și topografice, catastrofe terestre de tipul vulcanismului violent etc.) și fenomene extraterestre (pete solare, radiații cosmice, distrugerea stratului de ozon, impactul unui asteroid etc.).

Cu o aprobare cvasi-unanimă din partea specialiștilor, ultima cauză – impactul produs de un asteroid – este considerată astăzi drept catastrofa responsabilă de dispariția masivă și bruscă a dinozaurilor cu 66 Ma în urmă. Această ipoteză a fost propusă în 1980 de patru oameni de știință de la Berkeley University și Lawrence Berkeley Laboratory, conduși de fizicianul Luis Alvarez, Premiul Nobel în 1968, și fiul său, geologul Walter Alvarez (Figura 1)[iv].

Conform ipotezei Alvarez, un asteroid cu un diametru de cca. 10 km s-a prăbușit în zona Chicxulub din nordul peninsulei Yucatan (Mexic), creând un crater cu un diametru de cca. 180 km și o adâncime de 20 km (Figura 2). S-a estimat că energia impactului a fost de peste un miliard de ori mai mare decât a celor două bombe atomice aruncate peste Hiroshima și Nagasaki în 1945, iar materialele ejectate au fost estimate la 200.000 km^3.

Principalul indicator geochimic al impactului asteroidului au fost concentrațiile crescute ale elementului iridiu – de peste 8 ori nivelul de fond terestru. Cercetările echipei de la Berkeley, începute pe probe din nordul Italiei (Figura 1), s-au extins mai târziu în întreaga lume, confirmând că îmbogățirea rocilor cu iridiu a fost un eveniment planetar cu 66 Ma în urmă.

Principalul mecanism letal, care a produs extincția dinozaurilor, a fost, potrivit familiei Alvarez, formarea aerosolilor de acid sulfuric, condensați în stratosferă din particulele pulverizate și ejectate de impact. Aerosolii au întunecat cerul pentru lungi perioade de timp, producând o scădere semnficativă a procesului de fotosinteză, condiții aproape de un îngheț mondial (ceva asemănător conceptului de „iarnă nucleară”) și ploi acide. La acest prim mecanism letal se pot adăuga mega-tsunami-uri, care ar fi străbătut tot Golful Mexic, ajungând până în Texas și Florida, incendii uriașe, unde de șoc colosale, producătoare de cutremure planetare și erupții vulcanice catastrofale.

Un studiu recent[v] publicat în revista Scientific Reports de un grup cercetători japonezi de la Tohuku University și Meteorogical Research Institute propune un alt „killer” al dinozaurilor: Petrolul!

Autorii contestă rolul aerosolilor sulfuroși din stratosferă, argumentând că, dacă așa ar fi fost situația, crocodilienii și alte diferite animale ar fi pierit la fel ca dinozaurii. Experimente recente de impact și calcule pe bază de modelări au demonstrat că aerosolii condensați de acid sulfuric nu se pot forma și persista mult timp după impactul unui asteroid.

Cercetătorii japonezi propun, în schimb, că rolul principal în întunecarea soarelui a fost jucat de funinginea rezultată din arderea unor imense cantități de țiței aflat în craterul și zona Chicxulub. Calculele lor indică faptul că norii de funingine (ajungând până la 2,6 miliarde tone) au redus lumina solară cu 85% și slăbit ciclul hidrologic, rezultând într-o scădere abruptă a precipitațiile cu 80%. Aceste două evenimente, combinate, au avut un puternic impact asupra creșterii plantelor (prin diminuarea fotosintezei și prăbușirea lanțului trofic din oceane), ceea ce a produs o limitare drastică a opțiunilor alimentare pentru dinozauri. În plus, funinginea ar fi răcit Pământul cu 10 – 18°C în decurs de doar 3 ani, iar temperatura apei de suprafață a oceanelor a scăzut cu 7°C. Adică, a avut loc o mini-glaciație!

The smoking gun” pentru cercetătorii japonezi au fost concentrațiile ridicate de hidrocarburi poliaromatice (coronen, benzo(e)piren, benzo(g,h,i)perilen), prezente în funingine și găsite/măsurate în strate de la limita K-T (Cretacic-Terțiar) din Haiti și Spania. Originea funinginii poate fi atribuită incendiilor naturale și/sau arderii incomplete a hidrocarburilor din petrol. Autorii studiului au utilizat constatarea că majoritatea particulelor de funingine din incendiile contemporane sunt injectate în troposferă, dar nu și în stratosferă. Apoi, au folosit un parametru geochimic, indexul de preferință al carbonului (CPI), pentru a discrimina între cele două posibile surse de funingine, ajungând la concluzia că arderea petrolului a fost sursa principală a aerosolilor, cu efecte devastatoare asupra marilor viețuitoare de acum 66 Ma.

Unde era petrol pe vremea dinozaurilor?

Probe de roci extrase din craterul Chicxulub indică prezența argilelor petrolifere, similare cu cele care se exploatează astăzi prin fracturare hidraulică, d. ex. în Texas (argila Eagleford) sau North Dakota (argila Bakken). Cantitatea de petrol și alte materii organice din craterul de impact nu se cunoaște, fiindcă a ars în întregime. Dar breciile de impact de la limita K-T din bazinul Cantarell – cel mai mare câmp petrolifer al Mexicului, situat în apropierea craterului, conțin cantități masive de țiței brut derivat din depozite de vârstă Jurasic târziu (cu circa 90 Ma mai vechi decît cele din zona impactului). Aceasta reprezintă o dovadă indirectă a prezenței unor mari cantități de hidrocarburi în rocile supuse impactului la sfârșitul Cretacicului. Țițeiul brut a fost ars în timpul impactului, dovada fiind prezența unor cenosfere de carbon în Canada, Danemarca și Noua Zeelandă[vi].

În loc de concluzii

Mi se pare o coincidență fericită faptul că petrolul a jucat un dublu rol în evoluția umanității: pe de o parte, fiind „killer-ul” dinozaurilor, a creat nișa biologică ocupată imediat și cu mult succes de mamiferele ai căror ultimi reprezentați suntem noi; pe de altă parte, petrolul a fost energia fundamentală care a propulsat și încă mai propulsează civilizația umană modernă.[vii]

Ca speculație, se poate spune că extragerea petrolului și arderea lui treptată este o poliță de asigurare împotriva unui noi impact catastrofic produs de un viitor asteroid, dornic să se ciocnească cu Pământul. Așa că, vă rog, mai ușor cu petrolul pe scările ecologiei!

Oare ce s-ar fi întâmplat dacă asteroidul lovea planeta într-o zonă cu mai puțin petrol?

Calcule rapide sugerează că efectele impactului ar fi fost mult mai puțin devastatoare (circa o treime) față de ceea ce a avut loc acum 66 Ma. Ar fi fost posibil ca dinozaurii să supraviețuiască alături de noi? Nu știu. Dar dacă nu era petrolul, sigur nu am fi avut mașini astăzi. Poate doar un animal de companie, ca Dino prosauropodul din celebrul film The Flintstones !

UPDATE

Extincția subită a dinozaurilor: Implicații în disputa Cuvier vs. Darwin

Dintre cele cinci extincții majore recunoscute de geologie și biologie, numai ultima a avut loc subit (la scara timpului geologic), fiind astfel caracterizată drept o extincție catastrofică. Această situație a readus în discuție o mai veche dispută științifică, aceea dintre Georges Cuvier și Charles Darwin.

Încă din 1812, Georges Cuvier („părintele paleontologiei”) a demonstrat că fosilele studiate de el prezintă patru caracteristici majore, care le fac în principiu incompatibile cu gradualismul: stazele, apariția subită a formelor fosile, dispariția subită a formelor fosile și absența (raritatea) formelor tranziționale. Pe baza acestor descoperiri, Cuvier a raportat că au existat probabil catastrofe majore în istoria Pământului, care au făcut ca grupuri întregi de specii să dispară brusc din roci și să fie înlocuite la fel de brusc cu noi grupuri care au repopulat planeta. Aceste considerații au stat la baza teoriei catastrofismului.

Problema majoră în acest caz este că extincțiile catastrofice și creațiile bruște se petrec dincolo de intervalul normal al experienței umane, devenind astfel greu de investigat pe cale științifică. Pentru o viață de om, și pentru știință, în general, ar fi mult mai simplu și convenabil dacă schimbările geologice și paleontologice ar putea fi rezultatul unor evoluții graduale, previzibile, uniforme, desfășurate de-a lungul unor imense perioade de timp.

Acest deziderat s-a împlinit în 1830 (cu doi ani înainte de moartea lui Cuvier), când avocatul-geolog Charles Lyell a publicat Principles of Geology, prin care a introdus un uniformitarianism riguros ca fundament al geologiei. Mottoul uniformitarianismului – Prezentul este cheia pentru trecut – a fost triumfător, pentru că, având o astfel de cheie la îndemână, geologia poate, în principiu, să „descuie” toate secretele naturii. Mai mult, geologii au avut acum o motivare puternică de a re-interpreta dovezile geologice existente conform noii regulii emise de Lyell, regulă care desconsidera catastrofele și creațiile bruște ca fiind explicații științifice valide.

Protejatul lui Lyell, Charles Darwin, a extins logica acestuia la biologie. Conform lucrării sale clasice din 1859 – Originea speciilor Darwin consideră că și speciile biologice nu apar și dispar (cvasi) instantaneu, ci evoluează gradual, pas cu pas, de la forme timpurii la forme mature, acumulând, pe parcurs, mici variații favorabile prin selecție naturală. Pe cale de consecință, speciile declină și dispar la fel de gradual, datorită competiției cu urmași modificați sau specii mai eficiente în procesul adaptării, supraviețuirii și reproducerii. Pe scurt, dacă Darwin are dreptate, atât creația, cât și extincția speciilor au avut loc prin acțiunea lentă și constantă a trei forțe – reproducerea, moștenirea și competiția.

Din cauza acestei logici, Darwin a desconsiderat teoria catastrofelor periodice propusă de Cuvier, afirmând că, din contra, „există motive să credem că extincția completă a speciilor dintr-un grup este în general un proces mai lent decât crearea lor”. După cum am mai scris, această poziție fundamentală a lui Darwin este pur teoretică, fără acoperire deplină în dovezile fosile. Cel care studiază lucrarea lui din 1859 găsește un singur pasaj despre o dispariție bruscă a unei specii: e vorba de amoniți (moluște străvechi), care au dispărut odată cu dinozaurii și alte 78% din speciile existente la sfârșitul Cretacicului datorită asteroidului Chicxulub. Fiind doar un geolog amator, fără a avea profesionalismul lui Cuvier, Darwin n-a putut oferi ca explicație pentru exterminarea totală a amoniților decât o inocentă exclamație: „wonderfully sudden”!!!

Mai mult, Darwin folosește o retorică specioasă pentru a discredita catastrofismul lui Cuvier (d. ex., Nevertheless so profound is our ignorance, and so high our presumption, that we marvel when we hear of the extinction of an organic being: and as we do not see the cause we invoke cataclysms to desolate the world…). Cu alte cuvinte, conform ideologiei sale, Darwin socoate că geologii de tipul lui Cuvier, care au atribuit extincțiile unor catastrofe dovedite prin interpretări rezonabile ale fosilelor, erau niște bieți ignoranți pentru că nu cunoscuseră logica înaltă a selecției naturale!!!

Predarea în școli și facultăți a teoriei evoluției prin selecție naturală, ca parte a canonului curricular, a făcut ca generații după generații de geologi (și biologi) s-o accepte fără murmure ori contestații. Orice încercare, chiar timidă, de a exprima un dubiu oarecare, este catalogată imediat ca fiind incorectă politic. Devii imediat un paria sau Holocaust denier!

Nu trebuie să ne mire, așadar, că, la publicarea teoriei Alvarez în 1980, prin care Cuvier a fost deplin răzbunat în disputa cu Darwin, geologii și paleontologii au rămas perplecși și, la început, au negat vehement posibilitatea unei extincții catastrofale, contrare ortodoxiei darwiniene: Așa ceva nu există! (ca țăranul lui Marin Preda, care vede prima dată o girafă la grădina zoologică).

Educați la școala lui Lyell și Darwin, paleontologii au reacționat inițial cu oroare și adâncă neîncredere. Dar, după zece ani de acumulare continuă a noi și noi dovezi despre catastrofa cosmică de acum 66 Ma, care a exterminat brusc peste două treimi din speciile existente, (cvasi)unanimitatea a fost obținută: Da, evoluția vieții pe acest pământ poate fi întreruptă de catastrofe, contrar canonului politically correct. Și nu cred că astăzi se mai îndoiește cineva de viziunea lui Cuvier.

Parafrazându-l pe John F. Kennedy, aș spune că în știință, ca și în război, victoria are o mulțime de tați; înfrângerea este întotdeauna orfană.

UPDATE 2

Ce credea Darwin despre extincții?

Pentru cititorii care nu au parcurs opul lui Darwin din 1859 – Originea speciilor – reproduc mai jos cele patru puncte de vedere ale sale despre rolul extincțiilor în evoluția vieții.

1. Extincția speciilor a avut loc gradual și continuu [s.m.], de-a lungul întregii istorii a vieții pe Pământ.

2. Disparițiile subite ale multor specii, ceea ce se numesc astăzi extincții în masă, nu au avut loc.

Deși mentorul său, avocatul-geolog Charles Lyell, menționase încă din 1830 catastrofa planetară de la limita Cretacic-Terțiar, Darwin a fost convins (și după el, o armată de urmași credincioși) că „așa ceva nu există” (Marin Preda) și că disparițiile subite ale speciilor din datele fosile se datorează în exclusivitate „imperfecțiunii extreme a datelor geologice”.

Ca și mentorul său, Lyell, Darwin a fost disprețuitor (ironic, sarcastic) la adresa celor care, precum Georges Cuvier, au considerat că extincțiile au fost produse de mari catastrofe:

… so profound is our ignorance, and so high our presumption,
that we marvel when we hear of the extinction of an
organic being; and as we do not see the cause, we invoke
cataclysms to desolate the world, or invent laws on the
duration of the forms of life!

3. Extincția speciilor se datorează, de regulă, chiar dacă nu întotdeauna, pierderii competiției cu ale specii. Adică, extincțiile au cauze biologice, nu fizice. [s.m.]

4. Extincția speciilor și a unor grupuri mai mari este strâns legată de procesul lent și îndelungat al selecției naturale, devenind astfel o componenta majoră a progresului evoluției.

Darwin a avut mare grijă să respingă orice posibilitate ca o serie de catastrofe naturale să producă extincții bruște, influențând astfel decisiv evoluția vieții pe Pământ. Adversitatea sa față de catastrofismul lui Georges Cuvier, care i-ar fi dat peste cap propria teorie, a mers până acolo încât, în prima ediție a Originii speciilor – cuvântul extincție nu figurează în Indexul de termeni!!!

Detalii suplimentare și citatele reprezentative pentru cele patru puncte de vedere prezentate mai sus se pot citi în

Raup, D. M., 1994, The role of extinction in evolution, Proc. Natl. Acad. Sci. USA, vol. 91, pp. 6758-6763

Figura 1. (stânga) Luis și Walter Alvarez în fața limitei Cretacic-Terțiar (K-T) din Gubbio, Italia, 1981. (dreapta) Două dovezi ale impactului meteoritic: stratul de argilă îmbogățită cu iridiu și fragmentele de cuarț „șocat” datorită impactului. Sursa

Figura 2. Zona Chicxulub, din nordul peninsula Yucatán din Golful Mexic, având o arie circulară cu un diametru de circa 180 km, este un bun candidat pentru locația impactului asteroidului de acum 66 Ma. Figura din dreapta ilustrează măsurători ale câmpului gravității, care pot detecta rocile pulverizate, cu densitate mică (în albastru) și  rocile neafectate de impact, cu densitate mare (în verde și galben). Adaptare după Sursa.

NOTE___________________________________________

i Crânganu, C., 2015, A șasea extincție a vieții pe Terra

ii Cifra mai precisă este 65,5 Ma

iii Benton, M. J., 1990. Scientific methodologies in collision: the history of the study of the extinction of the dinosaurs, Evolutionary Biology, vol. 24, pp. 371-400

iv Alvarez, L. W. et al., 1980, Extraterrestrial Cause for the Cretaceous-Tertiary Extinction, Science, vol. 208, no 4448, pp. 1095-1108

v Kaiho, K. et al., 2016, Global climate change driven by soot at the K-Pg boundary as the cause of the mass extinction, Nature Scientific Reports | 6:28427 | DOI: 10.1038/srep28427

vi Harvey, M. C., et al., 2008, A Combustion of fossil organic matter at the Cretaceous-Paleogene (K-P) boundary, Geology, vol. 36, pp. 355–358

vii Cranganu, C., 2016, La început a fost petrolul… (Updated)

Bibliografie pentru Update:

Raup, D. M., 1991, Bad Genes or Bad Luck?, Introduction by Stephen Jay Gould, W. W. Norton and Company Ltd., New York, 210 p.

Johnson, P. E., 1992, The Extinction of Darwinism, The Atlantic, February 1992

Raup, D. M., 1994, The role of extinction in evolution, Proc. Natl. Acad. Sci. USA, vol. 91, pp. 6758-6763

Distribuie acest articol

80 COMENTARII

  1. Frumos, excelenta ratiune! Am analizat-o si eu si cu siguranta multi altii. Iar influenta hidrocarburilor in disparitia dinozaurilor sau a unei viitoare extinctii, este o ipoteza foarte valoroasa. Un scenariu credibil si evident, periculos.

    Insa aceasta precautie planetara trebuie abordata in ordine cronologica. Evident se impune initial asigurarea energiei din resurse regenerabile. Apoi experimentarea si ameliorarea tehnologiilor pentru depozitarea carbonului. Si apoi full power! Exploatarea masiva a zacamintelor de hidrocarburi si depozitarea (pe planeta sau extra-planetar) a carbonului.

    • De acord cu dvs. că trebuie să adoptăm o precauție planetară cronologică în legătură cu resursele energetice. Din păcate, primul pas sugerat de dvs., „asigurarea energiei din resurse regenerabile” este, în prezent, nefezabil. Vă invit să citiți următorul meu articol, intitulat (provizoriu) Riscă „energiile verzi” să deraieze Acordul climatic de la Paris?

      • Voi citi neaparat si cu placere urmatorul dumneavoastra articol.

        Dar de ce spuneti ca energiile verzi nu sunt fezabile momentan? Investitiile in domeniu cresc fantastic, de la an la an. China si SUA s-au implicat absolut remarcabil in 2015, dar nu atat de mult ca in 2016. Si tarile imbogatite din petrol, Arabia Saudita, Qatar, Emiratele Arabe Unite, investesc fabulos in energie regenerabila si cercetare. Netul abunda de noutati tehnologice si economice in domeniul verde, iar eficienta de peste 20% a panourilor fotovoltaice e deja o realitate fezabila. Ca sa nu mai amintesc de detaliile energiei eoliene, mai demult fezabile, sau de eficienta energetica, o alta tema care s-a inradacinat adanc in mentalitatea colectiva. Speranta in energie verde este o realitate a internetului, nenumarate proiecte pe youtube, realizate de anonimi, unele simple, ingenioase si uimitoare, unele naive, unele de-a dreptul perpetuum mobile, toate impreuna releva implicarea intelectuala si afectiva a oamenilor de pretutindeni.

        Si dumneavoastra domnule profesor, tocmai ati descris atat de frumos rolul esential, pozitiv, al hidrocarburilor in istoria recenta a civilizatiei moderne dar si in istoria biologica planetara. Fara sa va pun in responsabilitate cuvinte pe care nu le-ati spus, dar intregul articol ne lasa sa credem ca sunteti optimist privind viitorul energetic. Poate va ganditi la resurse energetice inca nedescoperite, din sfera mecanicii cuante, sau poate a ingineriei genetice, sau probabil ca stiti mult mai multe decat mine despre directiile iminente ale energiei verzi, sau despre tehnologia supraconductibilitatii, sau despre materialele noi, graphen, nanotuburi, sau toate acestea la un loc. Dar cu siguranta optimismul dumneavoastra nu se bazeaza pe absenta fiabilitatii energiilor regenerabile.

        Va urmaresc mai demult, si am vrut sa subliniez ca sunteti asa cum pareti, adica optimist domnule profesor. Si asta se vede, si din articol, si din aprecierea civilizatiei omenesti, si din bogatia informationala despre viitorul energetic, pe care n-aveati cum sa o includeti in articol.

        • Nu-s fiabile deocamdata, is scumpe….si e o mare problema cu storage-ul. E doar o bula pe moment. In cateva decade o sa castige teren, dar o sa treaca ceva timp. Deocamdata e doar o vacutza buna de muls.

          • Lumea se misca repede. Uite un proiect de stocare finalizat anul trecut, 10 MW/10 MWh, cu 3360 acumulatori Li-ion, in Germania.
            http://cleantechnica.com/2015/09/21/new-10-mw-storage-plant-opened-feldheim-germany-europes-largest/

            Si inca multe alte idei de stocare am vazut. in diferite stadii de cercetare si implementare, cu aer comprimat, volante, potentialul gravitational al solidelor grele, potential termic si de faza, supercapacitoare, hidrocarburi sintetice, potential electrochimic. Nu stiu care dintre ele se vor impune, dar sunt atat de multe si de diverse, incat n-am vazut pe nimeni capabil sa faca o clasificare economica, macar una grosiera. Insa toate functioneaza. Banuiesc ca se va impune diversitatea, datorita diverselor conditii locale. Dar pe termen lung, surprizele sunt inevitabile.

            Cat priveste pretul tehnologiilor verzi, in domeniul casnic, energia eoliana bate orice in zonele cu vant, daca legiuitorul plateste rezonabil furnizarea inversa in retea. Panourile cu tuburi vidate cu presiune se ieftinesc de la o zi la alta, dar deja se amortizeaza in 15 ani (chiar am calculat recent asta intr-un proiect). Nenumarate variante constructive de panouri solare, in domeniul casnic, pot fi efectiv realizate artizanal, cu agent aer sau apa, la preturi ridicol de scazute. Si in domeniul fotovoltaicelor, s-a intrat deja in domeniul amortizarii preturilor de achizitie, care scad vertiginos, continuu. Iar daca n-ai reteaua in apropiere, fotovoltaicele plus stocarea bat la pret cablurile lungi plus echipamentele de conectare la retea.

            • @DanielS – e incredibil câte lucruri minunate se pot face pe bani publici, fără să-i pese nimănui de ei! :P

              O ”realizare” recentă din Iași: 280.000 RON ( ~ 60.000 EUR ) pentru 33 de stâlpi conectați la rețeaua de iluminat public și echipați cu panouri solare. Ne puteți spune câtă energie electrică ar fi însemnat acești 280.000 RON?

              http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/foto-primii-33-de-stalpi-cu-energie-verde-din-sistemul-public-au-aparut-in-gradinari–133793.html

              Partea cea mai demnă de remarcat este detașarea totală de orice constrângeri economice. Nici pe vremea lui Ceaușescu nu se alocau cu atâta nonșalanță bani publici pentru tehnologii verzi pe pereți :)

            • Ce sa spun, ca si cum daca proiectul era realizat cu stalpi clasici, mafia ar fi furat mai putin, de dragul industriei oil&gas.

              Fa-ti domnule calculele corect, inginereste, pe 15 ani de exploatare, cu o tehnologie sau alta. Fa calculele si spune-ne rezultate. Tu-mi scoti ochii cu preturile mafiei?! Fa calculele corect, ca si cum ti-ai monta 33 de stalpi la ferma ta. Pretul energiei solare si eoliene il stii. Zero lei. Preturile de achizitii le gasesti pe internet. Preturile de mentenanta, aproximeaza-le. Pretul energiei electrice din retea, il gasesti, si incearca sa-l ghicesti ca medie pentru cei 15 ani. Considera rata de actualiza 10%. Aplica criteriul cheltuielilor totale actualizate. Gasesti formulele pe net.

              Calculeaza. Vino cu niste numere oneste. Ca sa facem o comparatie acum. Alta anul viitor. Si asa mai departe. Altii au facut-o disciplinat, mai demult. Concluziile lor sunt net diferite fata de ale tale. Si e normal sa fie asa. Pentru ca vehiculezi ideile si numerele furnizate de mafioti.

            • @ Harald (30/07/2016 la 14:13)

              Exemplul dvs. (de la Iasi – orasul de bastina unde coruptia este cat China !…si nu numai in acest „dulce targ” din Romania) este din categoria „scopul scuza mijloacele” cand vrei sa manipulezi si sa deturnezi discutia in cu totul alta directie.

              In comentariul anterior (DanielS, la care raspndeti) se vorbea despre Germania si cat de repede se misca lumea in domeniul tehnologiilor „verzi” cat si despre preturile acestora.

              Ati afirmat ca ati trait in Germania si acum inteleg ca sunteti in UK si ati infiintat diverse firme deci aveti destula experienta in tari capitaliste/democrate (adevarate); poate veniti cu un exemplu similar cu cel de la Iasi din aceste tari (cu un link ceva); asta pentru „a nu amesteca merele cu perele” si a raspunde „a la Radio Erevan”.

            • @DanielS & DorinB

              Orice e rentabil si dorit de oameni e realizat de industria privata. Nu are nevoie de nimic de la stat. Daca panourile solare si eolienele ar fi rentabile industrial nu ar avea nevoie de subventii de stat.

              Oriunde e pus banul public la bataie e loc de coruptie si delapidari. O fi Iasul mai corupt ca alte parti ale lumii, dar in orice caz furaciunile ecologuiste de acolo sunt maruntis fata de scandalul Solyndra din SUA (companie iecologista ce a finantat campania electorala a lui Obama din 2012) unde e vorba de peste juma’ de muiliard de dolari furatii de bunii ecoliogisti.

              http://www.washingtontimes.com/news/2015/aug/26/solyndra-misled-government-get-535-million-solar-p/

              Se estimeaza ca la nivelul SUA, subventiile de stat pentru energii regenerabile din doar ultimii 8 ani au provocat fraute estimate de pana la $80 de miliarde… De aia in America pentru orice om cat de cat normal ecologist= PSD-ist. Ei sunt in topul jafului resurselor publice, tot asa cum PSD-ul e in topul jafului bugetului chinuit al Romaniei.

            • @ Josef Svejk (30/07/2016 la 18:37)

              Am observat ca te pricepi la toate asa ca ma las pe gura ta cum se spune pe romaneste.

            • @Josef Svejk

              Aveti mare curaj sa insinuati ca mafia se abtine din furat, daca energia provine din oil&gas. Iar daca nu sustineti energia regenerabila din fonduri de stat, asta nu e chiar asa de rau. Pentru ca specificul natural al energiei regenerabile descentralizeaza intreg sistemul de producere si distributie a energiei bazate pe combustibili fosibili.

              Cu sau fara fonduri de stat, evolutia energiei curate tinde natural catre asigurarea energetica din resurse proprii, tinde catre diversificarea si multiplicarea masiva a producatorilor si transportatorilor de echipamente si energie. De aceea, insanatosirea economica si mai ales MORALA a societatii, simplificarea radicala a ciclului economic si intarirea securitatii energetice globale, sunt toate inevitabile. Evident, fara acces la resurse energetice centralizate, influenta mafiei nu poate decat sa scada drastic. Nicidecum nu va creste influenta mafiei.

              Iar toate considerentele astea despre energia verde, se potrivesc foarte bine cu evolutia statala a democratiei catre statul de drept, catre statul minimal. Revolutia ecologica e prima si cea mai mare revolutie culturala din istorie care nu-si propune preluarea puterii si nici indoctrinarea oamenilor. E doar un joc al eficientei energetice. Jocul asta nevinovat, va rupe lumea veche, corupta si mafiota. Evident, fara violenta.

            • @Dorin B

              Sunt flatat de aprecierile dumneavoastra. Si asta chiar daca vin din partea cuiva ce pare a nu se pricepe la nimic :P

            • @DanielS

              Eu nu am insinuat ca mafia se abtine de la furat. Dimpotriva. Eu v-am prezentat un exmeplu arhicunoscut de talharie la drumul mare al mafiei ecologista. Care dupa cum stim cu totii fura de rupe si risipeste la greu fondurile guvenramentale cand are acces la ele.

              Nu am nimic impiotriva energiei regenerabile atata vreme cat se realizeaza pe pe socoteala investitorilor privati. Si avem exemple luminoase in acest sens. De pilda producatorii de automobile, care stimuleaza dezvoltarea de masini electrice, hibride sau pe pile de combustie. Cand am venit in SUA am lucrat la GM si inainte de a pleca de acolo am lucrat cateva luni la primele concepte „2 mode hybrid”. Este cel mai eficient tip de propulsie hibrida si a fost dezvoltata la mijlocul deceniului trecut de un consortiu compus din GM, Mercedes, Chrysler, si BMW. e disponibil pe piata de prin 2008-2009 (la GM). Am avut un Tahoe 2 mode hybrid in lease pentru 3 ani. Stiam mai bine ca oricine ca nu face banii, insa era cumva ceva deosebit sa conduc o masina la care lucasem. Deja nu se mai fabrica :P …

              Doar primii trei producatori au realizat-o in serie. Asta a fost un exemplu execlent de aplicare a noilor tehnologii de varf nepoluante. La fel ca si masinile cu pile de combustie, la care de asemenea am lucrat chiar foarte mult cu ani in urma si care au fost un esec comercial epic atata vreme cat petrolul e realtiv ieftin. Oricum toate aceste incercari sunt OK cat nu solicita fonduri de stat. Din nefericire publicul nu e foarte interesat de ele, iar succesul lor comerical e in cel mai fericit caz limitat.

              Ecologia e OK pana la bani :P Zona unde locuiesc e una foarte prospera. Compania locala de electricitate a sondat clinetii sa vada daca ar accepta marirea cu cateva procente a costului kW-ului pentru a sustine instalarea de panouri solare. Raspunsul a fost stupefiant, chiar si pentru mine, care ma asteptam oricum la un refuz : Sub 10% din clienti s-au aratat interesati sa accepte o cheltuiala de cativa dolari pe luna spre a salva planeta :-D Restul au amenintat vehement pe forumul companiei de electricitate ca se vor muta fara ezitare la concurenta daca li se maresc facturile fie si cu un cent :-D

            • @Josef Svejk (30/07/2016 la 20:300

              „Sunt flatat de aprecierile dumneavoastra. Si asta chiar daca vin din partea cuiva ce pare a nu se pricepe la nimic ”

              Asta-i viata; unii sunt experti: an expert is a person who knows everything about nothing or a person who knows nothing about everything.

              Un autor pe acest forum si v-a facut o recomandare. N-ar fi rau s-o urmati si sa reflectati ra ma indoiesc ca un expert ca dvs. ar face-o.

              Petru Dumitriu spune:
              29/07/2016 la 9:32
              @ General Dyer
              I do apologize! You are a good general who found himself in unfortunate circumstances!

              @ Svejk

              Dle Svejk, a fost o placere sa ne intalnim la locul masacrului. Va dedic un articol mai vechi:

              http://www.contributors.ro/cultura/interviu-cu-soldatul-svejk-reforma-justiției/

            • @Dorin B

              Personajul la care faceți referire calomniaza cu buna stiinta. Acum nu mai e nici un dubiu. În plus are micimea de a refuza să admită gogorița evidentă, respectiv să-și ceara scuze pentru minciuna (intenționată sau nu) și recurge la bancuri fără poantă a la Ponta sperând că așa își mai salvează obrazul. Nu mai e nimic de salvat :-D

              Sursa: http://www.contributors.ro/cultura/despre-folosirea-potrivita-a-expresiei-perfidul-albion/#comments

              Nu sunt deloc surprins că v-ați descoperit afinintăți comporatmentale cu creatura în cauză. Sau mai pe românește, datini și apucături faine :P I-am răspuns, dar n-a avut curajul să lase să treacă câteva rânduri rânduri care-i chestionau buna credință și moralitatea. S-a apucat în schimb să-și altereze una din postări ca să șteargă chestia cea mai penibilă. :-D

            • @ Josef Svejk (31/07/2016 la 23:59)

              „Personajul la care faceți referire calomniaza cu buna stiinta.”

              Personajul in cauza ………. este o persoana cu nume si prenume si cu un „bio” (cum se spuune in jargonul HR) – poate incomplet – dar sisponibil in partea dreapta sus a paginii .

              Asta-i marea deosebire dintre Dumnealui si tine care desi te pretinzi atoate-stiutor, atunci cand nu mai ai argumente incepi sa folosesti un limbaj a la raposatul C.V.T.udor.

              Si eu scriu sub pseudonim (ca si multi altii) dar atunci cand nu mai am argumente nu trec la solutia cu de mai sus sau cea „crastavetele” lui Marius Chicos Rostogan.

              Nu trebuie sa fii de acord cu cele scrise si nici sa-mi raspunzi.

              O zi buna.

        • 1. „Dar de ce spuneti ca energiile verzi nu sunt fezabile momentan?”

          Omul tocmai v-a spus ca urmeaza un nou articol exact pe tema asta. Aveti putintica rabdare… si indraznesc sa subliniez, avant la lettre, cuvantul „momentan”. Ce e valabil azi s-ar putea sa nu mai fie valabil maine… deci, rabdare.

          2. La modul mai general.
          Dl. Profesor s-a suparat de multe ori pe mine – si probabil o sa se supere si-acum, dar sper ca nu atat de tare incat sa ma faca sa muncesc degeaba la acest mesaj – cand am spus ca are un motiv cat se poate de legitim sa sustina anumite lucruri. Petrol si gaze „clasice in general, fracking/shale in particular.
          Pe langa partea strict tehnico-stiintifica, asupra careia ma abtin sa comentez, dl. Profesor 1) are in spate o cariera prodigioasa in exact aceste domenii si 2) studentii domniei-sale isi gasesc slujbe exact in aceste industrii. La ACESTE interese legitime ma refeream, si nu la ipoteza conform careia ar fi fost platit de cineva ca sa sustina un anumit punct de vedere. Inchid paranteza.

          3. Dl. Profesor nu se afla intr-o pozitie confortabila. Chiar daca intelectualiceste-stiintificeste (Doamne, ce barbarisme comit…) poti accepta ca, pe termen lung, petrolul nu va mai fi combustibilul care face lumea sa mearga (desi cu siguranta va ramane sute, mii de ani important pentru alte aplicatii decat energia si transportul), nu e deloc usor sa accepti ca industria/materialul caruia i-ai dedicat intreaga viata si activitate se afla intr-un declin inexorabil.
          Poate fi foarte dureros. Ca ucenic, tatal meu facea, in anii 40-50, caroserii de masini din lemn. A avut sansa sa-si schimbe meseria la timp, dar tot restul vietii a fost de parere ca plasticul si tabla erau doar niste substitute meschine si de-a dreptul respingatoare ale singurului material nobil – lemnul, desigur (un punct de vedere pe care, recunosc, tind sa-l impartasesc intrucatva).
          Prin urmare, e perfect logic ca, fara sa faci compromisuri in materie de stiinta, esti tentat sa alegi exact acele dovezi si explicatii care arata ca favoritii tai vor continua sa conduca in cursa inca multe decenii sau secole de-acum incolo.

          4. Pe scurt – nu ma astept deloc ca in articolele viitoare dl. Profesor sa descopere ca vreo sursa alternativa de energie s-ar putea ridica la maretia petrolului si gazelor, dar, pe de alta parte, estimarile temporale pe care le va propune sunt valoroase. Personal, le-as considera ca „worst case scenario”. Adica tranzitia spre regenerabil va avea loc gradual, cel tarziu attunci cand spune dl. Profesor ca va fi cel mai devreme :-).

          5. Ca sa inchei cu o gluma – ce naiba, pana si la Berkeley se pratica nepotismul in vazul lumii???
          „…fizicianul Luis Alvarez, Premiul Nobel în 1968, și fiul său, geologul Walter Alvarez…”

        • @DanielS – dacă ai ajuns la ”îmi scoți ochii”, asta înseamnă două lucruri: în primul rând abilitățile tale de comunicare ar trebui revizuite, iar în al doilea rând te dai de gol că nu poți argumenta în niciun fel în favoarea unor asemenea proiecte. Asta în timp ce banii cheltuiți cu asemenea fantasmagorii nu sunt în niciun caz cei pe care i-aș fi cheltuit eu, sunt cei care pe care i-au cheltuit autoritățile publice. Fie și numai dintr-un asemenea argument se vede clar mentalitatea socialistă: pentru tine nu contează sumele reale care s-au cheltuit, contează o sumă teoretică, inventată de tine ad-hoc, dar neprecizată.

    • De fapt nu carbonul sau dioxidul de carbon ar trebui depozitat geologic, ci hidrocarburile insele! Ciclul ar fi urmatorul extractie petrol-rafinare-distributie+consum-colectare carbon atmosferic si cel rezultat din arderile in centrale electrice-recombinare carbon+apa=>petrol sintetic-utilizare/depozitare petrol sintetic.

      • @Klopo_Tare – ăsta fiind un perpetuum mobile după toate regulile artei. Pardon, ale fizicii :P

        Pornim de la petrolul natural și încheiem procesul ajungând la petrol artificial, dar în timpul ăsta bilanțul energetic este pozitiv, right? Fără supărare, dvs ați înțeles ceva din Fizica de clasa a X-a?

        Dacă am avea energia excedentară necesitată de un asemenea proces, atunci am lăsa în plata Domnului petrolul natural, acolo unde se găsește. Iar mai devreme sau mai târziu exact asta o să se întâmple. Dar deocamdată petrolul este o sursă de energie foarte ieftină, iar minunatele alea tehnologii verzi sunt finanțate din arderea de petrol și cărbune.

        După care vin hipsterii cei inteligenți și ne explică recesiunea economică prin faptul că nu există creștere continuă. Dar a folosi petrol și cărbune pentru a finanța construirea de mori de vânt și de panouri solare e o decizie economică din cele mai performante, right? :)

        • Pe planeta trebuie depozitat doar carbonul, altfel nu exista nici un avantaj sa depozitezi hidrocarburi, care sunt deja depozitate. Chiar dioxidul de carbon, insuflat subteran ijn anumite conditii geologice, creeaza roca.

          • Pe planeta trebuie depozitat doar carbonul

            Dacă vă referiți la elementul carbon (C, nr. 12 în tabelul lui Mendeleev), natura l-a depozitat deja sub forma a două minerale-frați: grafitul și diamantul. Ultimul necesită presiuni și temperaturi echivalente celor de la baza crustei terestre, adică imense.

            Dacă vă referiți la stocarea dioxidului de carbon, singurul mineral care ar putea fi format relativ simplu ar fi calcarul (carbonatul de calciu) ori dolomitul, dacă se găsește și ceva magneziu prin jur. Hidrocarburile de care vorbim au nevoie de cu totul altceva (mult carbon organic și mult hidrogen). Iar pentru a extrage hidrogenul necesar din apa subterană este nevoie de energii și timpi geologici (zeci și sute de milioane de ani).

          • @Constantin Crânganu

            Presupunem rezolvata cumva problema depozitarii carbonului din hidrocarburi, ca si problematica energetica globala. Bun.

            Acum domnule profesor, intr-o aproximare grosiera, credeti ca ar trebui sa avem si grija hidrogenului provenit din aceste hidrocarburi? Sa-l ardem in atmosfera? Influentam oare major nivelul oceanului planetar? Sau poate mai prudent, sa depozitam cumva si hidrogenul? Pardon, depozitele terestre de hidrogen sunt foarte periculoase. Sau poate eliberam hidrogenul rece in atmosfera, fara sa-l oxidam, si-l pierdem treptat la limitele stratosferei?

            Ce parere aveti, asa, la prima privire?

    • @Dorin B – din Germania pot să-ți dau exemplul aeroportului Berlin Brandenburg, susținut de un primar a cărui principală calitate (”sunt homosexual și e bine așa”) l-a putut ajuta să câștige alegerile, dar n-a putut convinge cu niciun chip fumul să coboare pe sub podea, așa cum era prevăzut în proiect, astfel că aeroportul are 6 (!) ani de întârziere și e greu de crezut că va fi dat în folosință în 2017.

      Pentru cine nu știe cum se cheltuie banii publici în Germania, putem continua cu intersecția dintre A3 și A5 de lângă EDDF (aeroportul Rhein-Main) sau cu tunelurile construite pe câmp pe A3 între Frankfurt și Wurzburg, sub pretextul de a proteja localnicii de zgomot. Proiect urmat de extinderea capacității de trafic prin exteriorul tunelurilor :P

      Last but not least, documentează-te cu privire la principala realizare a lui Gerhard Schroeder în funcția de cancelar. Curată ecologie, nu altceva! :)

      • @ Harald (30/07/2016 la 19:37)

        In concluzie, folosind documentare ta, toata lumea (politica) este corupta si „nevolnica” fie de la Iesi (Romania) fie din Germania; din UK inca nu ne-ati spus inca da cred ca si acolo e ceva putred. (ca in Danemarca).

        Din cate ati spus despre primarul din Brandenburg sau Gerhard Schroeder nici unul din ei n-a facut ceva similar cu proiectul / investitia de la Iesi. Tehnic vorbind acele exemple(proiecte) date despre primarul cu „fumul să coboare pe sub podea, așa cum era prevăzut în proiect,” sau cu „principala realizare a lui Gerhard Schroeder în funcția de cancelar. Curată ecologie, nu altceva! ” (limbaj de lemn, n-ati nominalizat-o!) nu sunt acelasi din acelasi domeniu cu cel de la Iesi.

        Ca de obicei, o dati pe dupa cires si incercati sa schimbati subiectul (recunosc cateodata foarte abil !) si sa va intoarceti la „crastavete” ca celebrul Marius Chicos Rostogan.

        Deci, pe cine sa mai credem ca NU este un „nevolnic(a)” si sa NU-L votam? Aveti un portret robot al celui harazit sa ne conduca / calauzeasca viata noastra pamanteasca ?

        • @Dorin B – ține de o minmă cultură generală povestea cu implicarea personală a cancelarului Gerhard Schroeder în proiectul Nord Stream, destinat să aducă în Germania gaze din Rusia prin Marea Baltică, ocolind astfel Polonia și Ucraina. A aprobat acel proiect în calitate de cancelar, după care s-a dus pe o funcție de director acolo, plătit cu 1 milion de euro pe an. Asta după ce a decis închiderea tuturor centralelor nucleare ale țării, fiindcă altfel n-ar fi fost nevoie de Nord Stream.

          Faptuil că trebuie menționate explicit asemenea detalii e o dovadă despre nivelul la care a ajuns credința în tehnologiile ”verzi”.

          • @ Harald (30/07/2016 la 22:46)

            Iar o iei pe miriste; iti place sa te auzi vorbind plecand de la premise false pe care pedalezi ca sa demonstrezi cat de expert esti.

            Nu sunt ecologist dar am lucrat in domeniul electric / energetic si electric/avionics in aviatie;

            Energiile verzi nu sunt numai in Rusia sau in State ci si in alte tari (chair si arabe);

            „…………….tehnologiile ”verzi” urcă la cote inacceptabile.” ……..inacceptabile pentru cine : State, Rusia, Harald sau pentru cei anti-energie alternativa? Viata va demonstra cat sunt de viabile.

            „Simpla amplasare direct pe stâlpi de iluminat public a panourilor solare e o dovadă de manipulare de cea mai joasă speță. Un parc fotovoltaic cu câteva zeci sau sute de panouri grupate e mult mai eficient economic, dar tot pierderi produce. Însă a pune panourile chiar pe stâlpi e un mod de a păcăli pur și simplu oamenii care văd acei stâlpi.”

            A pune panouri solare direct pe stalpi de iluminat (sau semnalizare rutiera) versus un parc fotovoltaic (care implica si o investie intr-o retea de transport si distributie) este o solutie cu avantaje tehnico / economice depinde de consumatorii alimentati;asemenea solutii pacalesc pe cei care nu au nici un background in domeniu, nefiind capabili sa faca un „electrical load analysis” ci sunt doar simpli privitori de stalpi.

            Altii folosesc panouri solare pentru automatizarii conectarii/deconectarii lampii de mare putere de pe stalpul de iluminat – pe timpul zilei – de la reteaua electrica (deci numai pentru comanda / control).

            In afara de Iesi de care ati pomenit sunt tari unde exista asemena solutii si care functioneaza, dar pe care dvs. nu le-ati vazut nefiind Dumnezeu;
            Zi buna.

      • @Dorin B – mi-ar plăcea să cred că amplasarea panourilor fotovoltaice pe stâlpi de ilumninat public nu are explicații atât de ezoterice încât să scape înțelesului unor oameni cu pregătite tehnică.

        Așadar: panoul nu produce energie noaptea, stâlpul este conectat la rețeaua electrică stradală pentru că trebuie să lumineze noaptea. Ce caută panoul pe stâlp în condițiile astea? Singurul lui scop este să prostească publicul.

        La momentul de față, problema energiilor ”verzi”, în ansamblul ei, poate fi comparată cu problema autostrăzilor: România are mare nevoie de autostrăzi, dar dacă te apuci să construiești câte 1 metru pe zi, vei avea nevoie de 30 de ani pentru un tronson de 10 km, adică nu ajungi nicăieri, acel metru construit pe zi sunt bani aruncați. Pentru că țara va funcționa cumva în timpul ăsta și trebuie să funcționeze.

        În România, capacitățile energetice instalate sunt de vreo 4 ori mai mari decât consumul, deci orice capacitate ”verde” este inutilă dpdv practic. Orice morișcă în plus instalată pe un deal aduce o nouă instabilitate în sistemul național, în condițiile în care costurile instalării ei ar putea fi economisite pur și simplu. Fiecare consumator plătește certificate verzi pe factura de energie electrică ca să ți se umple ție inima de bucurie când vezi moriștile pe dealuri și panourile fotovoltaice pe stâlpi. Dar în realitate sunt bani aruncați.

        • @ Harald (31/07/2016 la 11:12)

          „Așadar: panoul nu produce energie noaptea, stâlpul este conectat la rețeaua electrică stradală pentru că trebuie să lumineze noaptea. Ce caută panoul pe stâlp în condițiile astea? Singurul lui scop este să prostească publicul.”

          Panoul fotovoltaic instalat pe stalp produce energie electrica (din lumina de la soare) pe timpul zilei, energie electrica care nu este consumata in acel moment (al producerii) ci este stocata (inmagazinata) intr-o baterie electrica; energia inmagazinata pe timpul zilei este consumata noaptea de acel bec care lumineaza zona stradala.

          Deci, panoul pe care-l vedeti pe stalp este putin mai complicat decit se vede cu ochiul liber (sau cum ar explica un politician/politruc).

          „În România, capacitățile energetice instalate sunt de vreo 4 ori mai mari decât consumul, deci orice capacitate ”verde” este inutilă dpdv practic…………..”

          Admit cele spuse de dvs. – ca fiind de buna credinta – dar intreb (retoric) cum poate fi conceputa si devenita credibila asa numita „strategie energetica a Romaniei pentru urmatorii nu stiu cati ani” (care probabil include si energii verzi) cand aceasta este lucrare (sau document) este coordonata de un (consilier al Ministrului Energiei) doctor in filozofie si relatii internationale (adevarat ca a absolvit si facultatea de fizica dar nu a profesat vreodata in acest domeniu)). Or fi murit (sau emigrat) toti inginerii si alti specialistii inclusiv profesorii de la politehnicile din Romania?………Si vorbim de un guvern de tehnocrati adica profesionisti? …..NU POLITIC !

          In rest nu comentez cele spuse de dvs. ci doar adaug ca nu trebuie sa amestecam legile electricitatii (ca exemplu celebra lege a lui Ohm – de fapt o teorema derivata din legea conservarii sarcinii electrice) cu „legea” practicata de multa vreme in Romania: fii om cu mine ca sunt (voi fi) si eu om cu tine.

          O zi buna.

          • @Dorin B – dacă panourile de pe stâlpi au și baterii, asta presupune alte câteva sute de euro cheltuite la fiecare 5 ani (roughly) pentru înlocuirea acelor baterii. Nu există niciun beneficiu economic, e pierdere netă să instalezi așa ceva în oraș, pe stâlpi gata conectați la rețeaua electrivă stradală. Iar cine se uită la respectivul stâlp nu va putea vedea decât panoul, chiar dacă acel panou sau bateria aferentă au încetat demult să mai funcționeze, în asta constă păcăleala.

            Chiar fără costurile implicate de baterii, eventuala cantitate de energie livrată de acele panouri în rețea ar fi fost oricum simbolică. Dar adăugând și bateriile, pierderea ajunge probabil la 100-200 de euro pe an pentru fiecare stâlp.

            • @ Harald (01/08/2016 la 11:22)

              Am incercat cateva explicatii tehnice (cat mai detaliate posibil). Despre comentariile (estimarile) economice nu am expertiza sa ma pronunt; puteti le trimiteti celor care sunt celor care le pot analiza si decide (guvern, presedintie etc.)

            • De fapt ce se economiseste este bransamentul si santurile aferente pana la diversii stalpi , care dupa cum stiti nu sunt chiar ieftine . Bateriile daca sunt usor supradimensionate si instalatia asijderea vor tine 10 ani usor important e sa nu fie descarcate adanc . Problema e ca acesti stalpi vor fi acoperiti de zapada iarna si vor da lumina zero . In plus cand intr-o luna de iarna e noros timp de 30 de zile incontinuu , in aceasta perioada productia panoului e de doar 10% fata de normal .Daca ii proiectezi sa faca fata atunci restul anului vei avea o instalatie mult supradimensionata si automat piperata la pret .

  2. Un alt articol publicat recent (5 iulie 2016) consideră extincția formelor de viată din Antarctica la limita K-T prin prisma a două cauze posibiel: erupțiile vulcanice din podișul Deccan (India) și impactul asteroidului via schimbări climatice:

    End-Cretaceous extinction in Antarctica linked to both Deccan volcanism and meteorite impact via climate change

    Autorii consideră că au existat două episoade de încălzire globală: unul (+7,8 grade C) sincron cu începutul vulcanismului în podișul Deccan și altul, mai puțin intens, provocat de impactul asteroidului Chicxulub. Speciile extincte au fost depistate în insula Seymour din Antarctica.

  3. 1. Interesant si scris si pentru nespecialisti.
    2. Lumea va un loc mai bun cind nu va depinde de petrol.
    3. Putem accepta existenta petrolului pentru ca n-avem alta optiune solida, dar trebuie sa actionam in directia eliminarii petrolului din viata noastra – e util acum, dar nu e sanatos sa ne legam viitorul de un produs natural, dar care poate fi otravitor.

    • Cum nu e sanatos? Datorita petrolului a ajuns lumea aici, sa se implice in renewables, lume s-a dezvoltat 100 de ani vertiginos datorita oil-ului.

    • @Liviu – Lumea are nevoie de cantități de energie cât mai mari, la un cost cât mai redus. Când aceste cantități de energie vor fi mai mari decât cele obținute din petrol și la un preț mai mic decât cele obținute din petrol, lumea va fi un loc mai bun.

      Dar a cheltui azi 50 de lei pe energie ”verde” în loc de de 20 de lei pe energie din petrol nu face lumea un loc mai bun. Iar dacă din acei 20 de lei plătiți pentru energia din petrol, 5 lei reprezintă de fapt o subvenție pentru energia ”verde”, asta nu face decât să mistifice realitatea și mai mult.

  4. Excelent, ca-ntotdeauna! As propune o apropiere de teoria finei ajustari, sugerata foarte discret de autor. A trebuit ca un asteroid sa loveasca precis acel loc pentru a produce efectele pe care le traim. In ordinea fireasca a ideii, consumul petrolului curata potentialul catastrofic al planetei. Sint convins ca oamenii vor gasi surse alternative de energie curata, dar in desenul larg al inteligentei care ne controleaza este bine sa ardem otrava mai intii.

  5. OFF-TOPIC

    Fracturarea hidraulică nu contaminează apa potabilă

    Încă o dată – dacă mai era nevoie ! – un nou studiu științific, care a analizat o imensă bază de date din Bazinul Denver-Julesburg (Colorado), constând din 58.000 foraje pentru petrol și gaze și probe de apă din 35.000 fântâni, a găsit că fracturarea hidraulică nu a contaminat apa potabilă.

    Când mi-aduc aminte de isteria (hipsteria) fracktivistă care au înconjurat forajul de la Pungești, mă ia cu frig în spate. Încercați să recitiți comentariile la articolele mele din aprilie – iunie 2014.

    Adevărul în știință nu depinde de consensul uman sau corectitudinea politică.

    Singura mea consolare și explicație am găsit-o într-o scrisoare trimisă de Galileo Galilei în 1626 lui l. Sarsi:

    Mulțimea idioților care nu știu nimic este infinită

    Articolul este acesta:

    Groundwater methane in relation to oil and gas development and shallow coal seams in the
    Denver-Julesburg Basin of Colorado

    http://www.pnas.org/cgi/doi/10.1073/pnas.1523267113 PNAS | July 26, 2016 | vol. 113 | no. 30 | 8391–8396

    • Ati avut dreptate domnule profesor, fracturarea hidraulica nu era chiar asa rea, precum parea. Tabara ecologista poate ca a exagerat. Si atunci, dar si cu alte prilejuri. Insa fracturarea hidraulica, in final, tot gaze poluante exploateaza, chiar daca fantanile si agricultura nu sufera prea mult.

      Dar tabara oil&gas (nu ma refer la dumneavoastra) nu si-a sustinut chiar cu fair-play punctele oneste de vedere. Niste realitati climatice meritau si in trecut, ca si astazi, a fi comentate, nicidecum negate. Pe urma planul investitional al marilor companii oil&gas, nu s-a aratat sensibil la energiile verzi, ci dimpotriva s-a mentinut cu incapatanare in domeniul traditional. Oamenii de profil si-au sustinut iluziile unii altora. Si va spun asta ca inginer, care am castigat binisor din domeniul oil&gas. Dispretul si resentimentele fata de energiile verzi si ecologie, au fost evidente. Si nu stiu daca situatia s-a imbunatatit practic sau doar la nivel declarativ.

      Iar cel mai josnic, dupa parerea mea, a fost atacul asupra intergului edificiu stiintific. In Statele Unite au aparut masiv, din neant, sustinatori, bani si legi in favoarea creationismului, interzicerea in scoli a darwinismului, si explozia contradictiilor, chipurile ireconciliabile, dintre religie si stiinta. Propaganda fundamentalista, explodata fara preludiu in cel mai mare imperiu cultural, SUA, ridica mirari firesti despre naturaletea sociala a unui episod fundamentalist acut. Prima intuitie este de fapt raspunsul corect la intrebarea de unde, cum si de ce au aparut tendintele fundamentaliste, tocmai in SUA. Daca apareau in Romania asemenea episoade, o tara afectata dupa deceniile comuniste, mai gaseam explicatii, circumstante atenuante, intamplari prevestitoare. Dar in state?!

      De aceea cred ca exagerarile si prostiile taberei ecologiste, mai au pana sa ajunga unele josnicii ale taberei oil&gas. Stiu, de oil&gas depindem momentam cu totii. Dar si de succesul tehnologiilor noi, la fel, depindem cu totii. La nivel global, recunostinta fata de beneficiile oil&gas, este total inabusita fata de temerile oil&gas. Daca depasim cu bine perioada asta, memoria colectiva va regasi importanta culturala a perioadei hidrocarburilor.

      • Tabara ecologista „n-a exagerat”, ci a mintit cu buna stiinta. E o diferenta majora. Dumneavoastra obisnuiti sa acceptati cu senintate minciuna groasa?! E foarte adevarat ca hidrocarburile produc poluare. Si vitele produc poluare si emisii de gaze. Cum procedam?! Le casapim in masa? :P

        La ce „realitati climatice” va referiti?! Treaba comaniilor petroliere e sa faca bani pentru actionarii lor. Am si eu actiuni ale unor companii energetice direcrt sau prin participatii la fonduri de investitii. Le tin pentru ca imi aduc dividende bunicele. Daca in loc de dividente mi-ar explica ca au bagat castigurile mele in proiecte verzi, as vinde maine toate actiunile companiei respective. 99% din restul actionarilro ar face la fel. Iar compania in cauza ar da coltul cu proiectele verzi in barte. Si nu in ultimul rand, daca monstruoasele companii petroliere erau preocupate de proiecte verzi in loc de profit, tare ma tem ca dumneavoastra n-ati fi facut nici un banut de pe urma lor ci ati fi stat cu basca in mana pe la coltul strazii :D Apropos, daca petrolistii aia sunt asa de malefici, cum naiba de ati facut „bani buni” in cardasia lor?! Tocmai dumenavoastra, mandira iecologiei romanesti?! Nu pot sa cred… Oare nu sunteti mai vinovat ca ei? Ca ei par a nu fi constienti de prapadul ecologic, pe cand dumneavoastra sunteti. Insa asta nu va oprit desigur sa puneti umarul la el. A dreaqu’ moralitate progresista :-D

        La ce „fundamentalism” va referiti?! Mie mi se pare mai degraba ca darwinistii au apucaturi fundamentaliste. Sustin cu disperare o teorie subreda si raspund cu atacuri isterice la orice intrebari. Daca darwinismul ar fi o teorie stiintifica atunci sustinatorii ei ar trebuie sa fie capabili sa raspunda in mod civilizat si academic la intrebarile civilizate care li se pun.

        Dumneavoastra puteti sa depasiti incepand de maine epoca hidrocarburilor. Dupa ce pretindeti ca ati facut parale din ceva ce urati, oare nu ar fi momentul sa va retrageti intr-o coliba din padure si sa traiti macar acum 100% eco. :P Ce va opreste?!

        • @Josef Svejk

          Domnule Josef, dumneavoastra apreciati energiile regenerabile mai mult decat mine. Eu le sustin pentru ca sunt singura optiune, singura cale de iesire din impasul teribil in care ne gasim. Si tocmai de aceea nu vorbesc despre dezavantajele lor, dezavantaje despre care habar nu aveti. Va inchipuiti ca este vorba doar despre o industrie veche ce se prabuseste pentru o promisiune foarte vaga a unei noi industrii. Oameni care-si pierd afacerile, actiunile, joburile, saracie, somaj, tragedii din astea, oarecum simple.

          Dar tragediile la care va ganditi dumneavoastra sunt improbabile. Revolutia energiilor regenerabile … pana si denumirea suna prevestitor … va aduce mult progres, in special pe termen scurt. Insa la pachet cu toate inventiile noastre, ar trebui sa stiti asta, a venit intotdeauna multa moarte. Nici un progres, nici o etapa nu vine doar cu avantaje. Ci si cu dezavantaje. Iar energiile regenerabile vor aduce multa moarte in valoarea absoluta, pe masura beneficiilor imense. Ma indoiesc ca aveti cea mai vaga idee despre pericolele energiei regenerabile.

          Dar in valori relative, moartea va fi mai redusa decat in prezent. De asta sustinem energia regenerabila, ca forta a progresului. Pentru parametrii relativi ai mortii, nu pentru cei absoluti.

          • Sunteți cofuz și incoerent. Citiți un pic postarea la care v-ați opintit să răsundeți, iar apoi ceea ce ați răspuns. Încercați apoi să o traduceți pentru dumneavoastră :P

            Sigur că energia regenerabilă e viitorul. Însă asta doar atunci când când va fi rentablă economic. În țestele goale ale iecologiștilor se zbenguie ideea conspirației monstruoase a capitaliștilor rapaci care insistă pe utilizarea petrolului. Aberația e evidentă. Doar un singur motiv: Hidrocentralele (în general foarte eficiente economic) sunt una din căile majore de obținere a energiei electrice de mai bine de 100 de ani. Cele mai multe sunt ale capitaliștilor lacomi. Însă cum nici măcar debitele apelor curgătoare nu sunt constante și nici 100% previzibile, mai trebuie să existe și alte căi de generare a energiei electrice casă nu se ajungă ca-n România epocii de aur sau Venezuela contem porană unde curentul se ia cu orele.

            În final vă repet întrebarea la care văd că nu vă țin cozondracii să răspundeți: Dacă lumea asta meschină e lipsită de empatie pentru cauza energiei regenerabile, de ce nu luați problema în mâni mutându-vă în sânul naturii călătorind cu calul, hrânindu-vă de pe taraua eco și încălzindu-vă cu vreascuri?! Tot ceea ce faceți (inclusiv scrisul pe acest forum) consumă din resursele epuizabile ale planetei. Așa ca mare iecologist, cum vă simțiți să puneți umărul în mod conștient și consistent la distrugerea ireversibilă a Terrei?! :-D

            • Ti se amesteca in memorie ceea ce ai citit de la unii si de la altii. Nu mai stii cine ce-a zis, ba inca mai si presupui ce gandesc interlocuitorii. Confuzia e totala. Imi inchipui cum va intelegeti cand va intalniti doi sau trei ca tine. Jale! Nu te supara!

              Mai bine nu mai presupune nimic. Angajeaza-te in discutii strict pe baza a ceea ce au scris interlocuitorii. Si cere de la ei la fel. Fara sa mai presupuneti nimic despre parerile celuilalt, decat strict ceea ce a comentat fiecare. Ai incredere in mine. Vei gandi mult mai clar, organizat, structurat.

            • @Daniel S

              Stimate domn, realizez că sunteți într-o situație aparent fără sperență, dar eu sunt optimist de felul meu și nu cred niciodată că e totul pierdut.

              Vă recomand cu căldură să vă încordați neuronu’ și re-citiți cu maximă atenție răspunsurile dumneavoastră la cele două mesaje ale mele. Sper că asta vă va da o imagine clară asupra gravității situației și vă va convinge să vă programați fără zăbavă o consultație la un specialist. După cum suneam, eu cred cu tărie că nu e niciodată totul pierdut…

    • Asta să le-o spuneți guvernanților români și țăranilor români care își iau informația de la biserică sau de la primărie !
      Și angajaților SVR și FSB care lucrează pentru domnul Putin. …. Ăăăă . Mai bine nu le spuneți ăstora din urmă nimic. Vă pierdeți timpul cu ei.

  6. Total eronata afirmatia lui Darwin care in „Originea speciilor – consideră că și speciile biologice nu apar și dispar (cvasi) instantaneu, ci evoluează gradual, pas cu pas, de la forme timpurii la forme mature, acumulând, pe parcurs, mici variații favorabile prin selecție naturală. Pe cale de consecință, speciile declină și dispar la fel de gradual, datorită competiției cu urmași modificați sau specii mai eficiente în procesul adaptării, supraviețuirii și reproducerii. Pe scurt, dacă Darwin are dreptate, atât creația, cât și extincția speciilor au avut loc prin acțiunea lentă și constantă a trei forțe – reproducerea, moștenirea și competiția.”

    Din tot ce am scris pe aici pe tema speciatiei cei care au citit stiu care este conceptia mea. Nefiind biolog nu mai tineam minte ce sustinea Couvier, dar eu sustin ca speciatia este un salt brusc dar nu fiind doar o problema catastrofica, dovada ca azi in permanenta dispar in natura specii dar nu prea am vazut si aparitii naturale, decat doar prin descoperirea unora inca necunoscute(nedescoperite) ceea ce este altceva.

    Consider ca Darwin daca inlocuieste termenul de specie cu rasa are dreptate in ce scrie mai sus si probabil ca intuia el ceva cand titlul complet dar nefolosit ca atare de mult timp al opusului sau magna este: Darwin, Charles (1859). On the Origin of Species by Means of Natural Selection, or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life

    Intelegerea definitiei data speciei de catre Buffon si ulterior preluarea ei(prin anii 1940 si apoi in 1980) de catre Mayr pornind de la reproducere si desigur valabila pentru grupul de animale cu reproductie heterosexuala adica cu indivizi sexual distincti, fiind necesara perechea (mascul si femela), lamureste acest aspect si l-am prezentat in prea dese randuri ca sa mai insist.

    • Am găsit instructiv un articol publicat luna trecută în Journal of Evolutionary Biology, intitulat

      Severe extinction and rapid recovery of mammals across the Cretaceous–Palaeogene boundary, and the effects of rarity on patterns of extinction and recovery

      Autorii, cercetători la University of Bath, argumentează o idee interesantă: asteroidul Chicxulub a nimicit nu doar dinozaurii, ci și circa 93% din toate mamiferele mari existente atunci. Numai mamiferele mai mici decât o pisică au supraviețuit!!!

      Cu toate acestea, spun cercetătorii, viața și-a reluat misiunea „foarte rapid” (ceea ce nu se găsește în teoria lui Darwin). Practic, în decurs de numai 300.000 ani după impact, au apărut de două ori mai multe specii decât existau înainte!!!

      Cuvier, nu Darwin, a avut dreptate: Există și extincții catastrofale și creații rapide de noi specii!!

      • Dar nici eu nu am spus altceva, numai ca eu am subliniat caracterul brusc de tip salt al trecerii de la o specie la alta spre deosebire de cel lent de acumulare permanenta in cadrul evolutiei raselor pana la acel moment al saltului, nefiind sigur ca doar catastrofa relevata de Cuvier ar fi cea care ar permite aparitia unei noi specii curatind locul si nisele, desi si acesta este un aspect important. Probabil ca apar unele mutatii genetice care separa reproductiv progeniturle de parinti si astfel apare noua specie care nu difera prea mult de cea anterioara(cam cum sunt speciile gemene) dar care datorita acestei separari o poate apuca si pe drumuri evolutive diferite ceea ce conduce la diferente somatice mai importante.
        Ps Stiam de povestea aia cu dimensiunile speciilor disparute. Nu mai stiu de unde. Oricum multumesc pentru orice informate in contextul speciatiei naturale mai ales pentru animalele heterosexuale cu indivzi diferiti pentru cele doua sexe. :)

      • Si exista si extinctie de background si exista si fosile vii . Asadar toata lumea are dreptate si nimeni totodata . In schimb nu e frumos sa atacati metodic un pionier de acum 150 de ani pt ca nu a avut perfecta dreptate , in conditiile in care subiectele unde nu a avut dreptate reprezinta mai degraba exceptia si nu regula .

        Cat despre petrol , e un combustibil competitiv de racheta , normal ca ne place . Daca vreti avioane si nave eco raspunsul e uleiul (care practic e interschimbabil cu motorina/ jet fuel ) . Bineinteles lucrat eco si nu cu tractorul va deveni ridicol de scump si ineficient fata de petrol . Dar perioada asta a omenirii avem parti cu combustibili fosili , ne distram traversand cu milioanele Atlanticul , mai incolo vedem ce facem cu mahmureala .

        • @Gamma – în trecutul geologic al planetei au existat perioade extrem de calde, mult mai calde decât tot ce am putea experimenta noi astăzi. Și tocmai în acele perioade calde viața pe planetă era înfloritoare, nu în perioadele reci. Ar fi bine să păstrăm ideea asta în minte de fiecare dată când ne plângem de încălzirea globală.

  7. Animalele si plantele din perioda Cretacicului erau imense. Nu sunt specialist dar din informatiile existente, un sauropod putea sa ajunga la 18-20 de m inaltime si sa cantareasca pana la 100 de tone (https://en.wikipedia.org/wiki/Dinosaur_size) In mod normal in conditiile actuale , la concentratia actula de oxigen din atmosfera si la gravitatia actuala un astfel de animal sau planta nu ar putea exista. Si probabil nu in densitatea intalnita in perioada respectiva. Ce fel de schelet poate sa sustina o astfel de greutate ?
    Exista posibilitatea ca inainte de impactul cu acest asteroid sau ce o fi fost el gravitatia pamantului sa fi fost alta.Poate Pamantul a mai avut o luna care a fost distrusa de un impact cu un asteroid si ce a cazut pe Pamant sa fi fost un fragment al acestei luni ???/

    • Dacă accesați referința [iii] din articol (se găsește și la liber pe net) veți putea afla unele detalii suplimentare despre posibilele cauze invocate de paleontologi/biologi pentru extincția dinozaurilor înainte de 1980, când ipoteza Alvarez a închis practic subiectul.

      Cele peste 50 ipoteze prezentate, incluzând pe cele sugerate de dvs., au fost împărțite în următoarele categorii:

      1. Ipoteze prezentate drept glume itenționate

      2. Ipoteze pe care autorii lor le-au considerat serioase

      3. Ipoteze adevărat științifice în sensul lui Karl Popper (adică, testabile)

      4. Ipoteze fără speranța de a putea fi testate

      5. Ipoteze speculative, care ar necesita unele prezumții și testări intense

      6. Ipoteze care sunt suportate de unele dovezi și care au fost testate parțial

  8. Pentru mine, concluzia articolului este complet diferită: Nu utilizați armele atomice împotriva țărilor care stau pe zăcăminte de petrol ! Paradoxal, tocmai acolo este tentația maximă …

  9. @Prostu’ satului spune:
    30/07/2016 la 3:10

    Aveți dreptate: am fost tentat să moderez/editez comentariul dvs. Dar apoi l-am acceptat pentru nostima glumă din final.

    Celelalte puncte, destul de dodoloațe, sunt o ilustrare perfectă a ceea ce în logică se numește strawman fallacy.

    După ce v-ați construit omul de paie imaginar, totul decurge simplu: Profesorul Crânganu suferă de un complex de remușcări că a pariat pe o mârțoagă care îți va da duhul curând.

    Ca simplu exercițiu de respingere a falaciei numite mai sus, vă invit să parcurgeți lista lucrărilor mele publicate în ultimul deceniu măcar. Veți găsi acolo multe lucrări din varii domenii: inteligență artificială, hidrogeologie, petrofizică, GIS, hidrați gazoși, sechestrarea dioxidului de carbon etc. Cu alte cuvinte, nu țin toate ouăle într-un singur coș hidrocarburos :-)

    Ca un punct aparte, legat de viitorul energetic al planetei, vă pot destăinui un secret: există mai mult carbon organic sechestrat în hidrații gazoșu decât în toate zăcămintele de petrol și gaze cunoscute astăzi în lume! Iar Japonia a început deja exploatarea gazului metan de pe fundul Oceanului Pacific (vedeți aici).

    Iar „cruciada” solitară pe care am purtat-o în România împotriva fracktiviștilor de tot soiul își are originea în remarca amară făcută de Galileo Galilei cu multe sute de ani în urmă. (vedeți mai sus).

    În final, vă mai spun un secret (dar nu-l mai spuneți nimănui, că d-aia e secret :-)):

    Rugăciunea mea înainte de culcare are un nou paragraf: Ajută-mă, Doamne, să apuc ziua când voi zbura peste Oceanul Atlantic cu un avion alimentat cu energii verzi, când primul cargo-boat transoceanic va funcționa cu baterii solare/eoline, când milioanele de TIR-uri de pe planetă vor folosi numai carburanți verzi!

    Ce credeți, mă va ajuta Atotputernicul să ajung bi-centenar? :-)

    • Un ochi rade, altul plange…

      Pe de o parte ma bucur ca v-ati invins tentatia de a-mi cenzura comentariul (pentru ca despre cenzura vorbim, sa nu ne ascundem dupa termeni mai corecti politic, gen „editare”). Pe de alta parte, imi pare rau ca determinanta a fost de fapt gluma din final.
      Dvs. si cu mine, d-le Profesor, am rupt multe lanci (si sper ca o sa mai rupem si-n continuare) in discutiile pe-acest forum. Regret ca, dupa atata vreme, nici macar acum nu sunteti convins nici de faptul ca disputa nu e personala, si nici de valoarea polemicii/controversei pentru progres.
      Imi dau seama ca eu si alti cativa ca mine va deranjeaza, ca niste tantari pe care ati vrea sa-i striviti pe perete – dar faceti un efort de imaginatie si ganditi-va ca absolut toti comentatorii articolelor dvs, ar fi niste aplaudaci entuziasti. Va garantez ca, dupa o scurta perioada de satisfactie si euforie, v-ati plictisi si ati simti lipsa duelurilor… Asa e bine si asa e normal sa fie. Unanimitatea, consensul absolut sunt periculoase, ar trebui sa stiti asta.
      Mai este aici si chestiunea profesio(nal)ismului. Teza dvs. implicita (si chiar explicita in multe din articole) este ca n-ar trebui sa vorbeasca decat aceia care chiar stiu despre ce vorbesc. Daca asa ar sta lucurile, atunci n-ar trebui sa publicati aici, sau ar trebui sa interziceti TOATE comentariile – ingaduiti-mi sa nu cred ca aceia care sunt de acord cu tot ce scrieti dvs. chiar sunt te miri ce specialisti, spre deosebire de papagalii care va contrazic…
      In ultima instanta, e ca la scoala unde predati – le bagati pumnul in gura studentilor care au ceva de comentat???

      Mai la subiect.
      1. Ati inteles foarte bine ce-am vrut sa spun in prima parte a mesajului meu. Da, poate ca e o chestiune prea personala si n-ar fi trebuit sa ma refer la ea. Imi cer scuze daca v-am ofensat.
      2. Fracking/Pungesti.
      2.1. Nu este valid dpdv metodologic sa folositi dovezi din 2016 ca sa demonstrati ca ati avut dreptate in 2013 sau 2014.
      2.2. La modul mai general (pe care pot sa ma laud ca l-am anticipat in niste comentarii exact la articolele dvs.), opozitia puternica pe care a intampinat-o aceasta tehnologie la inceput s-a dovedit, pana la urma, benefica.
      2.3. Problema principala la Pungesti (si nu numai) a fost modul incalificabil, demn de Evul Mediu timpuriu, in care a inteles sa actioneze statul roman condus la vremea aia de Victor Ponta. Va rog eu frumos sa nu mai sustineti state, partide si guverne care-s in stare sa-si cotonogeasca, terorizeze sau chiar ucida subiectii de dragul nu stiu carei investitii.
      2.4. Ar mai trebui precizat, APASAT, ca Chevron a plecat nu din cauza opozitiei localnicilor (problema rezolvata prin reprimarea bastinasilor, cum am zis, ca-n Evul Mediu), ci pentru motivul banal ca n-a gasit ce spera. Chiar daca pungestenii si hipsterimea bucuresteana ii intampinau cu flori, tot nimic n-ar fi gasit.
      3. Am citit, la vremea publicarii, cu foarte mare interes articolele dvs. despre clatrati. Stiti asta, macar din comentarii.
      4. Petromar… am mai spus-o, moldovenii au mare talent de povestitori, iar dvs, nu faceti exceptie.
      5. Omul bi-centenar… Nu prea-mi vine sa glumesc pe tema asta. Serios vorbind (si bazandu-ma intrucatva pe faptul ca zona „noastra” exista multi cetateni foarte longevivi, gena e buna), cred sa sansele sunt impartite ca rugaciunea dvs. sa aiba succes fara sa fie nevoie sa depasiti suta – nu ca nu v-as dori acest lucru.
      Pe de alta parte, si dvs. ar trebui sa fiti mai modest si sa nu le cereti chiar pe toate. Cred ca sunt sanse bune ca in timpul vietii dvs. un om (nu neaparat dvs. sau eu) sa traverseze Atlanticul in a solar-powered aircraft si chiar ca un cargou propulsat de energii „verzi” sa traverseze oceanul. Cu milioanele de TIR-uri am rezerve…

      • Nu este valid dpdv metodologic sa folositi dovezi din 2016 ca sa demonstrati ca ati avut dreptate in 2013 sau 2014

        Punctul meu de vedere, pe bază de dovezi, conform căruia fracturarea hidraulică nu contaminează apa potabilă a fost publicat începând din aprilie 2014 (în 2013 încă nu mă apucasem de educația maselor de fracktiviști) și a continuat până ieri cu multe alte articole pe aceeași temă. Cu alte cuvinte, după o strawman fallacy, veniți cu o afirmație falsă pe care mă simt obligat s-o dezmint pentru că unii cititori, care nu vă cunosc ce vă poate pielea, v-ar putea crede pe cuvânt.

        Povestea a două sate: Dimock, Pennsylvania și Pungești, Vaslui

        Vedeți, de aia nu-mi plac mie unii țânțari sau tăuni: deși știu bine că ușa principală este asigurată beton, ei tot bâzâie, bâzâie, doar, doar vor găsi vreo crăpătură cât de mică (chiar dacă e murdară rău) pentru a mai înțepa cu puțin venin falacios.

        Cred că ați fost primul comentator care m-a insultat că aș fi plătit de Chevron și v-am amenințat cu un proces de defăimare și mai târziu cu o banare permanentă de la comentarea articolelor mele.

        După aceea am constatat că aveți toate „calitățile” unui postac fracktivist:

        OFF-TOPIC: PORTRETUL UNUI POSTAC

        Cu astfel de „țânțari” nu-mi face nicio plăcere „să rup lănci” și de aceea voi ține ușa bine închisă pe viitor.

  10. @ Constantin Crânganu (30/07/2016 la 13:32)

    „Ce credeți, mă va ajuta Atotputernicul să ajung bi-centenar? ”

    Nu trebuie sa fiti asa pesismist. Spuneti ca v-ati ocupat si de „inteligenta artrificiala” si ca atare puteti face o analiza despre evoluatia acestui domeniui in ultimii 30 de ani si scara la care este folosita astazi (si datorita si eficientei; raportul cost invetitie/profit).

    Eu sunt optimist: asa se va intampla si cu domeniul energiilor verzi.

    • Energia nu are culoare, energia are costuri și rentabilitate. Dacă oamenii ajung să fie mai săraci azi decât ieri pentru că guvernele aruncă bani publici aiurea, asta se datorează inclusiv energiilor ”verzi”. În realitate, verde e doar ideologia, nu energia.

      • @ Harald (30/07/2016 la 20:29)

        Ori n-ai inteles …………ORI N-AI INTELES.

        Am vorbit de optimism; ca exemplu acum o suta de ani cine credea in asa o dezvoltare a aviatiei (trafic si viteza) iar d-l profesor vorbeste de „bi-centenar” (Ce credeți, mă va ajuta Atotputernicul să ajung bi-centenar?).

        Daca asa ti s-a pus pata ca „verde e doar ideologia, nu energia” nimeni nu ti-o va scoate din cap !

        • Evoluția utilizării resurselor energetice nu ține de credință, ar trebui să înțelegi asta și tu și restul ecologiștilor.

          O casă putea fi încâlzită cu lemne sau cu cărbuni, o locomotivă cu abur putea fi alimentată cu lemne sau cu cărbuni, dar un avion nu poate funcțioina alimentat cu lemne sau cu cârbuni. Pentru asta a fost necesară trecerea la alt combustibil, mult mai eficient. Inclusiv în materie de costuri, nu doar ca putere calorică.

          Iar omenirea a progresat în acest mod, astăzi pot traversa Atlanticul un număr imens de oamenii obișnuiți. Tehnologiile voastre ”verzi” nu sunt însă o sursă de progres, sunt o sursă de recesiune economică. Și credința ta nu va putea să schimbe asta.

          Pe vremea când petrolul depășea 100 de dolari barilul, iar acea sută de dolari mergea la ruși sau la saudiți, tehnologiile ”verzi” erau ceva mai competitive. Chiar dacă produceau tot pierderi, măcar acele pierderi erau ceva mai reduse. Cu petrolul la 30-40 de dolari barilul și cu acești 30-40 de dolari rămânând în State, deci în lumea civlizată, pierderile aduse de tehnologiile ”verzi” urcă la cote inacceptabile.

          Așa cum nu construia nimeni în urmă cu 100 de ani aeroporturi cu piste de 4000 de metri, tot așa nu e cazul să umplem azi dealurile cu moriști și nici stâlpii de iluminat cu panouri solare. Simpla amplasare direct pe stâlpi de iluminat public a panourilor solare e o dovadă de manipulare de cea mai joasă speță. Un parc fotovoltaic cu câteva zeci sau sute de panouri grupate e mult mai eficient economic, dar tot pierderi produce. Însă a pune panourile chiar pe stâlpi e un mod de a păcăli pur și simplu oamenii care văd acei stâlpi.

  11. @DanielS spune:
    30/07/2016 la 5:39

    Si va spun asta ca inginer, care am castigat binisor din domeniul oil&gas.

    Vă felicit și … vă invidiez!

    Contrar celor ce s-au scris despre mine aici, din aprilie 2014 și până ieri, eu încă mai aștept să încasez primul dolar de la industria de petrol și gaze americană!!!

    Dar dacă nu am încasat încă primul dolar de la industria americană, merită să povestesc cum am ratat și încasarea primului leu de la industria de profil românească.

    În februarie 1989, după 10 ani de întrerupere, s-a redeschis concursul de admitere la doctorat în geofizică, la Universitatea București, singura din țară care avea și mai are încă o facultate de profil.

    După ce mă ocupasem aproape exclusiv în perioada 1981-89 cu diverse studii despre subsidența Bazinului Transilvaniei, am convenit cu acad. Liviu Constantinescu, prezumtivul meu conducător de doctorat, să mă prezint la concurs cu o temă despre „Modelarea geofizică a subsidenței Bazinului Transilvaniei”. Bazat pe multiplele mele activitățile anterioare – didactice, de cercetare, de scriere de cursuri și caiete de laborator, de participare la multe simpozioane și conferințe naționale de specialitate, conduceri de lucrări de licență, practici de teren cu studenții etc., etc., – eram sigur că admiterea mea la doctorat, necesară pentru a putea promova ca lector – va fi o formalitate.

    Dar când s-au anunțat rezultatele concursului, am rămas șocat, stupefiat, împietrit: un oarecare tânăr inginer geofizician, Adrian Vlad, un anonim absolut în lumea academică și științifică din România, m-a învins cu 0,1 puncte.

    Misterul s-a dezlegat repede: Adrian Vlad era el anonimul diletant prin excelență, dar tăticul lui era Gen. Iulian Vlad, șeful Direcției Securității Statului. No more comments.

    Înfuriat, dezamăgit, fierbând de mânie (ne-proletară) m-am întors la Iași și am decis să renunț la studiile de subsidență și să mă apuc să fac un ban din cercetările mele. Așa că, împreună cu un coleg de facultate, am propus companiei Petromar din Constanța un proiect ambițios de detectare a locațiilor și magnitudinilor zonele supra-presurizate de pe șelful continental al Mării Negre ÎNAINTE de începerea operațiilor de forare. Un astfel de proiect ar fi permis Petromarului să reducă considerabil riscurile de erupție produse de deschiderea inadvertentă a unei zone cu suprapresiune.

    Conducerea Petromar a fost foarte receptivă, am semnat un contract pe o durată mai lungă, urmând ca prima parte a proiectului să fie predată beneficiarului pe 21 decembrie 1989.

    Am ajuns la Constanța în după-amiaza zilei de 21 decembrie, am prezentat rezultatele noastre colegilor geologi și geofizicieni de acolo, care au semnat de primire a raportului de etapă și ne-au invitat a doua zi, la ora 10 dimineața, să ne întâlnim cu tov. director pentru finalizarea transferului bancar corespunzător primei tranșe a proiectului.

    Când am ajuns în dimineața de vineri, 22 decembrie 1989, în port, unde era sediul Petromar, atmosfera era una de prin filmele lui Tarkovski (The Stalker): grupuri-grupuri de milițieni, gărzi patriotice și soldați bântuia în neștire în toate direcțiile. Am intrat în biroul directorului, am așteptat o vreme, după care domnia sa a năvălit tulburat și ne-a spus că la București, generalul Milea se sinucisese și că Ceaușescu a decretat starea de urgență. „Dați-mi imediat delegațiile să vi le semnez și vă trimit urgent cu o mașină la gară. Banii îi veți primi puțin mai târziu”.

    Acel „puțin mai târziu” a devenit „niciodată” – și-așa am ratat eu și încasarea primului leu din partea industriei românești de petrol și gaze. Istoria e circulară!

    Sper că aceste informații – pe care le fac publice pentru prima dată după aproape 27 ani – vor stabili niște coordonate pe care aștept să le respecte viitorii comentatori ai articolelor mele.

    • Ei vedeți? După afișarea rezultatelor ați înțeles cum de li s-a năzărit să o pună de un concurs de doctorat așa dintr-o dată, după 10 ani :P Oricum mă gândesc că odrasla lui securilă Vlad nu era complet idioată, așa cum e presonajul din povestioara mea de mai jos.

      Iată un caz și mai grotesc ca cel relatat de dumneavoastră: în anul I de facultate, în toamna lui 1989, l-am avut „profesor” la metalografie pe toa’șu Coman. Care ne-a onorat cu un singur curs. Primul. Pe restul le-au ținut asistenții lui. Nu pot uita nici acum primele lui cuvinte după ce a intrat în amfiteatru: „Bă! Io sunt toa’șu profesor doctor injinier Coman, văr cu toa’șu Coman ăla din CPEEX băăă! ‘Rea-ți ai drequ’, că dracii vă halește dacă vă mânâncă-n cur să vă dați talente cu mine! Clar?! Clar, băăăă țăranilor?!” Tipul era cvasi analfabet, agramat, dislectic și senil. În pauză cineva i-a întors foile iar Coman a desenat diagrama fier-carbon cu capul în jos. În Ianuarie 1990 am aflat că avea ca studii, 6 clase elementare, școala de fochiști CFR și facultatea muncitorească de 9 luni. Ăsta era doctor comunist cu doctorat legal get-beget. :-D Cu aceeași cazie a zburat din facultate. La propriu. Pe geamul biroului său de la etajul 1. Credeam că pleznește la cât de gras era, da’ n-a avut nici pe dracu’. S-a ridicat vioi din noroi și a ajuns cu viteza fulgerului la Dacia sa tunzând-o cu viteza fulgerului.

      Cum în România de azi doctortul e o frecție „pe care numai fraierii nu-l au” (ca să citez din clasici :P) s-a ajuns la etapa următoare: Bursele consistente de stat la universități mari americane. Cu câțiva ani în urmă apăruse la biserica noastră un student român de la univeritatea locală. Nu era deloc sngurul, însă ăsta era primul care ajunsese aici cu o bursă a statului român. Era probabil de Paști (oricum o sărbătoare de primăvară sau vară, că erau mesele afară). Cineva l-a întrebat cum naiba se obține o bursă a statului român?! Studintele a replicat franc că babacu’ (exact așa a zis!) e șef de catedră a Craiova la nu știu ce. Și că altceva nu i-a trebuit :P Tipul n-o fi fost neapărt prost, că până la urmă și-a luat BS-ul. Evident că spre deosebire de ceilalți studenți români, care își găsesc rapid un un rost pe aici după școală, ăsta s-a întors imediat în patrie, la Craiova unde „babacu’ ” sigur i-a găsit un os mare și zemos de ros, că de acum avea pedigree americănesc :-D

  12. „…să le respecte viitorii comentatori ai articolelor mele.”
    Nicio speranta! Ce, sinteti mai destept ca „noi”?
    (S-ar putea ca unii dintre comentatori sa fi batut pet-urile de caldarim in Bucuresti, un gest de solidaritate cu taranii de la Pungesti :P )

  13. @DanielS spune:
    30/07/2016 la 22:17

    credeti ca ar trebui sa avem si grija hidrogenului provenit din aceste hidrocarburi?

    Mă surprinde această întrebare și veau să cred că nu ați fost nici malițios, nici sarcastic.

    Consider că doar ați lipsit de la ora de chimie, unde vi s-a spus (probabil) ce se întîmplă când ardem o hidrocarbură, de exemplu, gazul metan:

    CH4 + 2xO2 = CO2 + 2H2O

    Adică nu rezultă nici carbon pur, ci dioxid de carbon, nici hidrogen pur, ci apă.

    Producerea de hidrogen pentru așa-numitele celule cu hidrogen – un tip de carburant verde – necesită electroliza apei pentru ruperea puternicelor legături polare dintre oxigen și hidrogen. Iarăși, dacă nu ați lipsit la ora respectivă, vă aduceți aminte probabil că profesorul v-a spus că trebuie consumată ceva electricitate pentru ca reacția de electroliză (separea celor două gaze) să aibă loc. Iar electricitatea aceea venea de la priza din perete, alimentată de termocentrale pe cărbuni, gaze sau păcură.

    Unele cercetări sugerează că hidrogenul ar putea fi produs prin reformarea metanului sau metanolului – trebuie să considerați costurile reformării.

    Deci… producem energii verzi pe seama energiilor fosile – cum vi se pare această situație? Un pic ipocrită, nu?

    • Electricitatea care vine de la priza din perete se consideră dată, nu contează de unde vine. Este piatra de temelie a oricărui hipster :P

    • Intrebarea mea a fost onesta domnule profesor. Si nici reactia scrisa de dumneavoastra, nu ma depaseste, caci este elementara. Insa mai exista si alte reactii decat arderea simpla a carbonului, hidrogenului, sulfului, azotului. Cum ar fi gazeificarea, piroliza, si altele poate, pe care nu le stapanesc. Si cu siguranta n-am posibilitatea teoretica de a inspecta efectele integrale ale depozitarii terestre a carbonului din hidrocarburi, si inca in diverse variante. Evident numerice.

      Din cele prezentate de dumneavoastra, tot n-am inteles daca arderea hidrogenului din hidrocarburi afecteaza semnificativ nivelul oceanului planetar. Dar ma rog, curiozitatea mea nu este singulara, vine la pachet cu alte intrebari grele din punctul meu de vedere, ca nespecialist al chimiei.

      ***********

      Experienta dumneavoastra in Romania este nu tocmai de succes. Ceea ce vi s-a intamplat, … nici nu mai vreau sa spun cuvinte grele despre Romania si locuitorii ei. Sper ca norocul v-a suras, macar dupa ce ati parasit tara.

      Dar citesc cu multa placere articolele dumneavoastra. De fapt pana la dumneavoastra, nici n-am citit articole serioase in favoarea energeticii hidrocarburilor. Nici nu m-am straduit sa gasesc, pentru ca ma pasioneaza celalalt domeniu, al energiilor regenerabile.

      Pe de alta parte, nu prea inteleg de ce nu va expediati oponentii prin fereastra obligatorie de timp pe care trebuie s-o mai acordam hidrocarburilor. Este evident ca nu putem inlocui brusc o industrie si o resursa cu ceva care, eventual, ar putea-o inlocui numai pe parcurs, treptat. Pe de alta parte, nici dumneavoastra nu spuneti o vorba incurajatoare despre energiile regenerabile. Caci stiri proaste avem de peste tot. Si nu doar din directia energetica si climatica. Chiar avem nevoie de sperante.

      Cu respect, abia astept articolul urmator!

      • tot n-am inteles daca arderea hidrogenului din hidrocarburi afecteaza semnificativ nivelul oceanului planetar?

        Nu direct.

        Creșterea nivelului oceanic se produce, în principal, pe două căi: expansiunea termică a apei și topirea gheții de pe continente (nu cea din Oceanul Arctic!!!, aceea, pe bază de Arhimede, nu contribuie prin topire la modificarea nivelului marin). Ambele fenomene sunt direct corelabile cu creșterea temperaturii. Dacă considerați că creșterea temperaturii este datorată arderii hidrocarburilor, este o altă discuție, care depășeste cadrul acestui articol.

        Pe de altă parte, există și situații inverse, care reduc nivelul oceanic: de exemplu, expansiunea fundurilor oceanice prin tectonica globală mărește volumul bazinelor oceanice, deci nivelul apei vă scădea.

        Un alt mecanism care controlează scăderea nivelului oceanic este re-ajustarea izostatică a crustei terestre după ultima glaciațiune. Pentru că nu mai suferă presiunea ghețarilor, crusta din Peninsula Scandinavă și Finlanda se ridică constant, astfel că distanțele de la porturi la mare cresc continuu. Rata de ridicare isostatică post-glacială in Fennoscandia este de 1-3 mm/an. Dacă înmulțiți cu 10.000 ani scurși de la dispariția ultimei calote glaciare de acolo, obțineți o ridicare crustală de 10-30 m, adică o scădere relativă a nivelului apei marine din zona respectivă. Problema este însă mai complicată din cauza acțiunii curenților crustali, care modifică aceste valori.

      • Pe de alta parte, nici dumneavoastra nu spuneti o vorba incurajatoare despre energiile regenerabile. Caci stiri proaste avem de peste tot. Si nu doar din directia energetica si climatica. Chiar avem nevoie de sperante.

        Hope is in on the way!…

        Dacă veți avea răbdare să citiți articolele și comentariile mele anterioare, veți găsi și „vorbe încurajatoare despre energiile regenerabile”. Contrar precepției greșite (cu intenție sau nu) pe care o au unii comentatori (vedeți mai sus ce scrie Prostu’ Satului) eu nu sunt „încremenit în proiectul” hidrocarburilor lichide și gazoase.

        Am scris de mai multe ori că exploatarea și folosirea gazelor de argilă, de exemplu, reprezintă doar „un pod de tranziție” către malul pe care ne vom bucura de energii regenerabile mult visate. Numai că, în opinia mea, podul respectiv arată, momentan, destul de lung, pentru că ajungerea pe tărâmul făgăduințelor implică rezolvarea a multor probleme, dintre care patru probleme mi se par esențiale:

        1. prețul energiilor verzi, fără subvenții guvernamentale, este prea mare;

        2. lipsa unor suporturi/tehnologii eficiente de stocare a energiilor eoliene și solare creează un sentiment de nesiguranță energetică;

        3. intermitența (nu bate vântul sau soarele nu apare pe cer o săptâmână – problema #2 trebuie rezolvată înainte)

        4. scalabilitatea – vânturile și energia solară sunt disponibile numai în anumite locații geografice. Transportul energiilor regenerabile către zonele fără acces la energii solare/eoliene trebuie inclus în problema #1.

        Mai sunt însă și alte probleme tehnice (de ex., încă nu există motoare cu energie verde capabile să miște un pachebot sau avion cu 300 pasageri din China până în California) și sociale (de ex., multă lume nu iubește morile de vânt pentru zgomotul pe care-l fac, pentru că ucid păsările migratoare sau pentru că urâțesc peisajele naturale).

        Vă invit să citiți și un comentariu de-al meu mai vechi:

        http://www.contributors.ro/cultura/pamantul-%e2%80%93-spa%c8%9biul-cosmic-o-baterie-chimica-in-curs-de-descarcare-rapida-cauze-%c8%99i-consecin%c8%9be/#comment-251264

    • Nu vreau să fiu chițibușar, dar englezescul „fuel cells” se traduce corect în românește ca și „pile de combustie” și cu ca „celule cu hidrogen”.

      Pe scurt: pilele de combustie sunt niște reactoare în care se produce reacția controlată de combustie a hidrogenului cu oxigenul. Energia exotermă e trnsformată în curent electric. Produsul rezultant al racșiei chimice e apa. Ele sunt de câteva ori mai eficinte ca și un automobil obișnuit. Descoperirea lor a fost esențială pentru programul american de aselenizare din anii ’60-’70.

      Pe la mijlocul anilor 2000 GM oferise în lease peste 1000 de Chevy Equinox pe pile de combustie ce se alimentau cu hidrogen. Sunt eficiente, însă extrem de scumpe. Infastructura aliment[rii cu hidrogen e de asemenea extrem de scump[. Iar viitorul e fără îndoială al hidrogenului. Numai că e vorba de un viitor îndepărtat…

  14. Trebuie sa recunosc ca intre atatea incertitudini geopolitice, economice, o intrebare la care putem spera macar la o dezbatere intr-o oarecare cunostinta de cauza nu poate fi decat imbucuratoare si am putea spune chiar presanta … avand in vedere perspectivele incerte ale speciei … umane de aceasta data. Pana la urma urmei in momentele de cumpana putem vedea cum s-au descurcat alte specii mai putin norocoase si sa rasuflam usurati ca orice disparitie are si beneficiile ei existentiale … Asa ca putem rasufla usurati, in locul lui Homo Sapiens Sapiens existenta va primi o bine meritata liniste … Cel putin pentru o vreme …

  15. O stire recenta:
    http://www.agerpres.ro/sci-tech/2016/08/01/nasa-pregateste-lansarea-unei-misiuni-pentru-studierea-unui-asteroid-care-ar-putea-sa-se-ciocneasca-cu-terra-20-32-02

    Cred ca dupa dimensiuni acest asteroid Bennu este mai putin periculos decat a fost asteroidul Chicxulub dar ors`cat este bine de avut in vedere si cred ca avem timp sa ne pregatim (adica NASA) si pentru o astfel de probabilitate nefericita.
    Se vor cauta pe Bennu si urme de viata organica.

  16. OFF TOPIC

    Producția de gaze naturale a Pennylvaniei a atins un nivel record în 2015

    Departamentul de Protecția Mediului Pennsylvania a publicat Raportul Anual 2015.

    În condițiile actuale, când companiile de exploatare a hidrocarburilor lichide și gazoase se confruntă cu scăderea pronunțată a prețurilor (după cum am scris detaliat, într-o serie de articole, începând din ianuarie 2015), producătorii de gaze naturale din Pennsylvania demonstrează o reziliență surprinzătoare: anul trecut au produs o cantitate record de gaze naturale – peste 130 miliarde m^3 – o producție care este aproape de 5 ori mai mare decât cea din 2011! (Pentru comparație, România a produs în același an 10,7 miliarde m^3, de peste 12 ori mai puțin decât Pennsylvania.)

    Ceea ce face și mai remarcabil acest record de producție este faptul că a fost obținut folosind mai puține foraje decât în 2011. Cum a fost posibil? Așa cum iarăși am scris aici de mai multe ori, inginerii, tenhnicienii și cercetătorii americani care lucrează în domeniul hidrocarburilor au dat și dau în continuare dovezi admirabile de geniu și inventivitate tehnică, îmbunătățind continuu tehnicile de foraj și exploatare (fracturarea hidraulică, forajul orizontal dirijat) a gazelor neconvenționale, în primul rând, cele aflate în argila Marcellus.

    Raportul conține și alte informații revelatoare:

    Începând din 2008, producția de gaze naturale a Pennsylvaniei a crescut dramatic, rezultând în creșterea securității energetice datorită unei dependențe mai reduse de combustibilii fosili din ale părți ale lumii.

    Raportul continuă astfel:

    Creșterea prodcuției de gaze de argilă a produs un număr semnificativ de beneficii, incluzând costuri mai mici ale energiei și creșterea calității aerului din Pennsylvania ca rezultat al utilizării crescute a gazului natural, mai curat decât alți combustibili fosili.

    După cum menționează raportul, numărul total al inspecțiilor locațiilor de foraj, convenționale și neconvenționale, au crescut de la 14.650, în 2009, la 34.600 în 2015 (mai mult decât dublu).

    Conform raportului, numărul de violări ale regulilor stabilite de Departamentul de Protecția Mediului din Pennsylvania au scăzut semnificativ. În cazul forajelor neconvenționale (cele care folosesc fracturarea hidraulică), numărul amenzilor a scăzut cu 67% din 2010 până în 2015, iar în cazul forajelor convenționale, raportul a constatat o reducere cu 51% a amenzilor aplicate pentru aceeași perioadă.

    În plus, raportul a găsit ZERO cazuri confirmate de migrare a gazului metan din foraje și ZERO cazuri confirmate de contaminare a apei fântânilor cu gaze naturale.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro