vineri, martie 29, 2024

Cine e principalul beneficiar al atentatului care a provocat moartea Dariei Dugina?

Dacă ne uităm în trecut, la o serie de atentate atribuite unor teroriști ceceni dar puse la cale cu bună probabilitate de către serviciile secrete rusesti, episod care i-a adus lui Putin primul său mandat prezidențial, si la costurile si beneficiile comparative pentru Kiev si Kremlin, ipoteza unei diversiuni de tip “steag-fals” marca FSB trebuie luată serios în considerație

Cine e responsabil pentru asasinarea fiicei lui Alexandr Dugin? Există o explicație oficială a autorităților de la Moscova, care ridică însă serioase semne de întrebare, și o mulțime de scenarii, între care unele sunt de-a dreptul fanteziste. Și care va fi impactul acesteia, în economia războiului din Ucraina dar și înteriorul Federației Ruse?

Organele de anchetă și serviciile secrete de la Moscova, care în alte cazuri, precum asasinarea lui Boris Nemțov, ucis în 2015 pe un pod din aproprierea Kremlinului, sau cea a jurnalistei Alina Politkovskaya, ucisă în 2006, nu au reușit nici pînă astăzi să-i găsească pe cei care au ordonat execuțiile, au fost de data asta extrem de prompte: atentatul a fost opera Nataliei Vovk aflată în slujba serviciilor secrete ucrainene.

Mulți nu doar din afara Rusiei dar și din interior cred că este mai degrabă vorba de o așa numită operațiune de „steag-fals” („false-flag”) pusă la cale de către FSB. Indrek Kannik, șeful unui think-tank estonian, merge și el pe această ipoteză, crede că asasinatul poate fi imputat, convenabil, Kievului și, mai mult, că și țara sa poate fi și tîrîtă în această dispută. Estonia, despre care fostul președinte și premier rus, Dmitri Medvedev, spunea că regretă enorm că au „lăsat-o liberă”, a suferit recent cel mai mare atac cibernetic din ultimii 15 ani, după îndepărtarea unui memorial de tancuri din epoca sovietică din orașul Narva, din estul țării, aproape de granița cu Rusia. Despre acest atac Urmas Reinsalu, ministrul de externe al Estoniei, spune că face parte din operațiunile tipice de presiune și intimidare ale Moscovei asupra Tallin-ului care oferă un sprijin substanțial Ucrainei (mai mare, per capita, decît toate celelalte țări).

Într-un articol din The Moscow Times, publicație interzisă de cîțiva ani în Rusia care acum apare la Amsterdam, este citată Liubov Sobol, ea face parte alături de Alexei Navalnîi din Fundația Anticorupție, care a scris la rîndul ei pe Twitter: „în primul moment crima părea să nu aibă niciun sens – nimănui nu-i păsa de Dughin și mai ales de fiica sa. Dar acum este clar că a fost un fel de operațiune primitivă a FSB de tipsteag fals.” În afară de asta publicația mai scoate în evidență o serie întreagă de detalii care ar putea confirma această ipoteză. De pildă circulă pe rețelele sociale o fotografie în care Natalia Vovk apare alături de soțul ei, Alexandr, unul dintre organizatorii „referendumului” din 2014 pentru separarea regiunii Donețk de Ucraina.

Evident, se poate obiecta că astfel de opinii sunt exprimate de adversari ai lui Putin. După cum, trebuie privite cu rezerve și declarațiile guvernului de la Kiev care neagă că ar fi responsabil pentru atac. Însă în același fel ar trebui interpretat și scenariul avansat de către FSB considerat credibil într-o lungă postare de pe Facebook a lui George Damian, intens re-distribuită. Unul dintre motive, ni se spune, fiind acela că anchetatorii ruși au acces nemijlocit la toate detaliile legate de caz. Numai că dacă este o operațiune de tip „steag fals” acest argument nu are nici o relevanță.

Dincolo de argumentele și de contra-argumentele în favoarea unuia sau altuia dintre aceste scenarii ar trebui să privim asasinatul de la Moscova prin prisma a două aspecte importante: 1. cui îi este cel mai util, în contextul războiului din ucraina, atentatul căruia i-a căzut victimă Daria Dugina? 2. există întîmplări similare din trecut relevante din acest punct de vedere? În afară de asta mai trebuie precizat și faptul deși Alexandr Dugin este un personaj cunoscut prin vederile sale ultra-naționaliste influența sa asupra lui Vladimir Putin (unii îl descriu drept un nou Rasputin, drept “creierul lui Putin”) și a politicii externe a Federației Ruse este adesea supralicitată în Occident. Faptul că opiniile sale coincid cu viziunea ideologică a unor cercuri influente de la Moscova care visează la o refacere a vechiului Imperiu Țarist și privesc Rusia cu un rol civilizațional special, ca contrapondere la un Occident corupt și decadent, nu înseamnă nicidecum că el este cel care le-a impus ci doar că este în sincronism cu ele.

În fapt Dugin nu a adus nimic original din acest punct de vedere, chiar dacă idei ca aceea a unei Rusii care să se întindă de la Vladivostok la Dublin au făcut, previzibil, destulă vîlvă în Vest. Nici ideea de a încuraja prin toate mijloacele decuplarea Statelor Unite și Marii Britanii de restul Europei ca un element esențial în acest demers nu este neapărat una originală. Era destul de clară încă din 2007 cînd la Conferința anuală de Securitate de la Munchen Vladimir Putin a vorbit explicit despre o nouă ordine mondială, chiar dacă prin Occident mai nimeni nu l-a luat atunci în serios. Cît despre rolul spiritual excepțional pe care trebuie să-l joace Rusia în arealul Euro-asiatic, este o idee formulată cu destulă vreme în urmă, cu diferite, nuanțe, de filosofii creștini ortodocsi ruși Berdiaev, Soloviov și mai ales Ivan Ilin. Ultimul, un anti-bolșevic fervent care a murit în exil în Elveția în 1954, era adeptul unei forme de regim autoritar creștin pe care o regăsim în bună măsură în ceea ce vedem astăzi la Moscova. Liderul de la Kremlin s-a ocupat personal în 2014 de aducerea în țară a osemintelor lui Ilin iar ulterior a recomandat opera sa, alături de scrierile lui Berdiaev și Soloviov, drept lecturi obligatorii guvernatorilor din provinciile Federației Ruse.

Dugin nu a fost niciodată cu adevărat influent și nici nu a avut o conexiune directă la Putin scrie si Mark Galeotti în The Spectator. S-a bucurat la un moment dat de o perioadă de glorie, cînd cartea sa “Bazele Geopoliticii” a fost introdusă ca lectură de studiu la Academia Militară, a predat la Universitatea de Stat de la Moscova si a fost invitat adesea la televiziune. Însă în 2014 a intrat în dizgrație, fiind demis de la universitate în urma unei petiții. E adevărat el prezintă o oarecare valoare ca agent de influență al Moscovei în cercurile de extremă dreapta din Vest și în țările ortodoxe din Est, mai ales în rîndul unui segment al clerului ortodox.

De pildă în România s-a întîlnit cu călugării de la Mănăstirea Neamț iar în 2013 și 2014 a fost la București, unde s-a întîlnit cu o serie de personaje politice proeminente, între care se Adrian Năstase (la sediul Fundației Titulescu), cu caricaturistul Eugen Mihăescu, fost ambasador UNESCO, sau Călin Georgescu, vehiculat o vreme ca propunere de premier de către AUR (de care însă între timp George Simion s-a dezis). În 2017 și-a lansat o carte la Bucuresti, tradusă de fostul vicepremier de la Chișinău, Iurie Roșca. Însă atît în Vest cît si la noi atitudinea relativ favorabilă față de Dugin, precum într-o parte a clerului ortodox, venea pe fondul antipatiei față de derapajele progresiste din Europa de Vest și Statele Unite, promovate activ și la Bruxelles, mai degrabă decît ca o expresie a simpatiei față de proiectul expansiunii în regiune a unei Rusii imperiale. Aici se află, cu bună probabilitate, si explicația pentru procentul surprinzător de ridicat, 21 de procente, al românilor care atribuie vina pentru izbucnirea războiului din Ucraina trioului UE, Statele Unite, Ucraina – după cum relevă un un studiu de piață întreprins recent de YouGov, o cunoscută casă de sondaje din Marea Britanie, la comanda European Council on Foreign Relations (ECFR) în condițiile în care doar 5 procente dintre britanici si 10 procente dintre polonezi si suedezi, vedeau în mod similar responsabilitățile.

Toate aceste amănunte sunt importante atunci cînd încercăm să înțelegem motivele care ar putea sta la baza deciziei de a-l asasina pe Alexandr Dugin (teoria este că nu Daria ar fi fost ținta ci tatăl ei care a decis în ultimul moment să meargă cu o altă mașină). O primă concluzie find aceea că Dugin, si cu atît mai mult fiica sa, erau în realitate un personaje de care Kremlinul nu avea probleme să se dispenseze dacă în joc erau interese considerate superioare, dar și suficient de notorii pentru ca moartea lor să provoace emoții în țară si resentimente anti-ucrainene în exterior, mai ales printre cei care simpatizau cu unele dintre ideile vehiculate de Alexandr Dugin.

În acest context, eventualul semnal simbolic, faptul că ar fi demonstrat că pot lovi chiar în Moscova, o posibilă rațiune pentru care Kievul ar fi putut să ia o astfel de decizie, venea la pachet cu destule consecințe negative, între care percepția negativă în exterior (din acest punct de vedere uciderea Dariei, o femeie de 29 de ani, cîntăreste emoțional mai greu decît o ucidere a tatălui ei) si o creștere a suportului intern pentru Vladimir Putin si războiul din Ucraina, care începuse să se diminueze (cotidianul britanic Telegraph relatează că un sondaj recent releva o scădere semnificativă, de peste 20 procente, a audienței pentru televiziunea de stat din Rusia, principalul vector mediatic pro-război al Moscovei). Adică exact ce încearcă acum să exploateze mașina de propagandă a Kremlinului. În postarea de pe Facebook menționată anterior se spunea că din moment ce Kievul si-a asumat responsabilitatea pentru atentate cu aruncarea în aer a autovehiculelor în care se aflau membri ai autorităților din zone din Ucraina ocupate de armata rusă de ce nu am putea vedea în mod similar si atentatul căruia i-a căzut victimă Daria Dugina? Numai că e greu de presupus ca guvernul de la Kiev, care s-a dovedit destul de sofisticat si creativ în campania de comunicare, să nu fi realizat diferența considerabilă dintre cele două situații în planul percepțiilor din Rusia și din afara acesteia.

De partea cealaltă, pe lîngă beneficiul unei resuscitări a sprijinului intern printre ruși pentru război, asasinatul oferă o bună ocazie pentru intensificarea represiunii împotriva criticilor lui Putin si oponenților intervenției militare din Ucraina. La doar cîteva ore după atac, notează The Moscow Times, au fost declanșate atacuri virulente împotriva celor descriși drept “Inteligentsia pro-Ucraina„. Într-o postare pe o rețea socială Margarita Simonian, directorul canalului RT, a scris că “toți acești membri ai consiliilor municipale, blogeri, activiști trebuie arestați. Trebuie să scăpăm de tot acest gunoi”. În timp ce Maria Zaharova, purtătoare de cuvînt a Ministerului Rus de Externe s-a pronunțat pentru extinderea normelor legale care vizează “violența informațională”, ceea ce în traducere înseamnă înăsprirea sancțiunilor împotriva tuturor celor care nu aderă la punctul de vedere oficial al autorităților față de “operațiunea militară specială” din Ucraina. Ceea ce o face pe jurnalista Iulia Latînina să se întrebe dacă nu asistăm cumva la ceva asemănător episodului asasinării lui Serghei Kirov, care a fost utilizat de Stalin în 1934 pentru declanșarea regimului său de teroare.

Pe de altă parte maniera în care este gestionată propagandistic asasinarea Dariei Dugina aduce aminte de cele întîmplate cu aproape 23 de ani în urmă cînd, în septembrie 1999, a avut loc o serie de atentate, aruncarea în aer a unor blocuri de locuințe cărora le-au căzut victime sute de persoane, de care au fost oficial acuzați teroriști ceceni dar care au fost inițiate, cu bună probabilitate de către FSB. Este interesant de subliniat faptul că mai toți cei care în baza unor investigații paralele au adus argumente solide în favoarea acestei teorii au sfîrsit în închisoare sau au fost asasinați, precum Litvinenko, un fost membru FSB, aflat în Marea Britanie. În mod firesc, pe valul unui imens val emoțional popular, Vladimir Putin, care fusese desemnat de către Boris Elțîn succesorul său, a ordonat atacuri de o violență rar întîlnită, distrugînd complet orasul Groznîi, capitala Ceceniei, iar în februarie anul următor, a cîstigat clar în alegeri primul său mandat prezidențial.

Astfel de incursiuni în istorie alături de semnalele transmise de reacțiile de la Moscova de după asasinarea Dariei Dugina chiar dacă nu pot fi dovezi absolute care să probeze scenariul unei operațiuni de diversiune marca FSB oferă destule elemente care să dea credibilitate unei astfel de teorii.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Dughina a fost asasinată de Rusia/ FSB ca casus beli contra Ucrainei și Estoniei (se pare următoarea țintă a Rusiei).

  2. Un subiect inchis fara prea mare relevanta politica sau miltara aparut de niciunde ca posibila actiune de acoperire a ceea ce se intimpla in teatrul de razboi .Moartea unei fiinte umane este regretabila dar efectul scontat prin care armata Rusiei sa isi recredibilizeze actiunile nu a fost obtinut .Nimeni nu mai pomeneste despre acest fapt mediocru daca ne gindim la posibilitatile Serviciilor (indiferent de care parte )Secrete de a creea situatii paralele ce pot emotiona cetateanul cititor si privitor de Media .Evenimentele militare se desfasoara in ritm alert si intimplarea, presupus condamnabila, nu mai este de actualitate .

  3. Foarte bun si complet comentariul dlui. Lazescu, cu datele si informatiile pe care la avem la indemana pana acum. Felicitari!

  4. Din punct de vedere informativ articolul de fata, ca si cel precedent pe tema Dughin, e zero. Nu stiu ce ii impinge pe unii sa-si dea cu parerea in presa cu privire la evenimente despre care nu exista niciun fel de informatii in afara de negatiile partii ucrainene si povestile FSBiste tesute de partea rusa. Uite-ma si citindu-l pe Wittgenstein: “Wovon man nicht sprechen kann, darüber muß man schweigen.”

  5. Daca te amesteci in troaca, te mananca porcii. Cine-s porcii si de partea cui sunt, nici nu mai conteaza – faptul e implinit, fiica lui Dughin e moarta.
    Parca tov putin vorbea despre „jertfa eroica” a fetei. Daca moartea ei e in beneficiul rusiei lui putin, se cheama ca s-a jertfit (sau a fost jertfita) eroic. Pentru patrie, pentru imperiu…
    Pe de alta parte, daca Ucraina vrea si are capacitatea tehnica sa infaptuiasca asemenea atentate, ma gandesc ca s-ar orienta catre tinte mai importante…
    Nu in ultimul rand, cred ca Ucraina e foarte atenta la cum comunica si la ce imagine isi proiecteaza in exterior; un astfel de atentat scoate Ucraina din imaginea de stat agresat si frizeaza terorismul. Nu-i, nicicum, in beneficiul Ucrainei.

  6. Nu știu cum a murit domnișoara asta.
    1- exista un filmat unde mașină arde in draci după explozie.
    2- in imaginile de la înmormântare , sicriul este deschis și fața răposatei e perfect integră.

    Nu poate exista legătură științifică între cele două filmări.

    -După ce o mașină arde in draci , din ocupanți se mai găsește scheletul cu ceva rămășițe de carne. Dovedit de atentatele asemănătoare din Irak, Afganistan, cele realizate de mafie in Italia.

    – Imposibil ca focul sa fi evitat fata domnișoarei. Și nu exista specialist pe planeta care să reconstruiască un astfel de chip pentru a putea fi „văzut”.

    Iar o explozie sub scaunul șoferului ar fi distrus (dezintegrat) corpul victimei.

    Posibil ca respectiva sa fi murit în afara mașinii.
    De aici și integritatea corporală.
    Posibil. Nu am probe.

    Prea multe chestii tehnice care nu se leagă între ele.

  7. Pai daca nu au facut-o rusii (asasinarea) cel putin au stiut sa traga maxim de foloase din operatie ceea ce stiau si ukrainenii ca daca o asasineaza ei raman cu oprobiul asasinarii unei femei (odioase dar totusi femeie) iar Kremlinul ramane cu partea folositoare. Asadar nu Ukraina a comandat operatia chiar daca duduia aia Vovk pare ca are ceva legatura cu armata.

  8. Moscova cauta permanent motive pentru a menține viu acest război, iar printre acestea sunt și acțiunile sub steag fals, o metoda inventata tot în laboratoarele KGB. Ma întreb ce mai poate inventa Putin pentru a lansa atacuri și mai mari. Problema lui pana acum a fost subestimarea totala a ucrainenilor și rezistentei lor, lucru uluitor pentru o putere militara ca Rusia. Personal nu cred în mărețele victorii ale ucrainenilor sau alungarea rușilor din teritoriile ocupate. S-ar putea interpreta ca un atac asupra URSS, urmat de ce este mai rău.

    • Americanii si britanicii i-au pregatit pe ukraineni inca dinainte de 2014, sa nu se repete Barbarossa, de data asta invers. Cateva milioane de mujici pot lesne progresa catre Atlantic. Insa mai usor debilizezi occidentul apoi il anexezi caci cere el asta. Cred ca si pe asta (in special) se bazeaza serviciile ruse. Sunt o gramada de lucruri care nu sunt clare in occident, lucruri care nu se pot intampla fara atâtare muscaleasca.

  9. Olexij Kowaljow, fost parlamentar ucrainean, a fugit din Ucraina si a colaborat cu rusii. Azi a fost gasit mort, impuscat in casa si el si sotia.

    • Unde a fugit din Ucraina?! Era ministrul agriculturii în teritoriile ocupate de ruși, deci era de partea rușilor, dar în Ucraina ocupată. În 2019 fusese ales în Parlament din partea partidului prezidențial, deci a schimbat taberele, deși electoratul îi încredințase alt mandat, nu unul pro-Rusia.

    • Metoda ruseasca, dupa ce colaborezi esti bun de glont.
      Sa omori sotia, la fel, traditie muscaleasca.
      Umbla ei ca acasa in UK, DE, si USA, darami-te in fostii sateliti ?

  10. Implicarea FSB , posibila , putin probabila.Pana la urma Dughin este un aliat al regimului Putin, un ultranationalist care il face pe Putin sa apara moderat. E greu de crezut ca Putin ar fi aprobat o astfel de operatiune. Asasinarea lui Kirov acum 88 de ani , intr-un context politic total diferit , e greu sa fie luata in seama . Kirov era un rival a lui Stalin , un posibil inlocuitor, Dughin este doar n clovn manevrat de Kremlin sa sperie Occidentul. BTW Nu exista nic o dovada directa a implicarii OGPU in asasinarea lui Kirov.
    Implicarea SBU, posibila, probabila. Multiplele asasinate ale prorusilor din Ukraina si din teritoriile ocupate din Donbass si Kherson sunt dovezi destul de clare ale modului de operare ale ukrainienilor. Totusi e greu de inteles ce ar fi castigat Ukraina de pe urma disparitiei lui Dughin. Poate sa fie ceva emotional cum a fost asasinarea lui Heidrich
    Oricum peste ani si ani vom afla cine-i vinovatul, cand se vor deschide arhivele secrete.

  11. e intr-adevăr posibil ca fsb să fi pus la cale asasinarea Dariei. Există insă și un argument impotrivă: atentatul s-a soldat cu o singură victimă, ceva neobișnuit de bine țintit pentru o înscenare kaghebistă. In general, când serviciile rusești organizau lichidări ele priveau „trădători” sau „scormonitori”, erau publice și aproape semnate (glonț in ceafă, noviciok, defenestrare etc), pentru că erau in același timp și un avertisment pt cei ce încălcau omerta. De data asta victima era o drept-credincioasă a regimului, făcută pulbere. Nu știu cum poate asta folosi lui Putin personal (căci slujitorii lui se vor simți amenințați de acum incolo, oriunde s-ar afla). De-acum slugile regimului vor încerca să-și scape cumva pielea lor și a rudelor, fiind isterizați și încâlciți in propriile ițe paranoice.

    e pe de altă parte foarte posibil să fie vorba de un alt serviciu secret, nu tocmai european, cu o mână de maestru și un plan de disimulare foarte bine chibzuit. Este chiar o lovitură puternică dată regimului fascist putinist aruncat intr-o spirală a terorii și conspirației (probabil că nu e rus la ora asta care să nu-și bea creierii de groază că nu poate desluși cine a omorât-o pe dughina).

    • Dughina nu era importanta pentru Ucraina. Nu era importanta nici pentru tov. putin. Era, probabil, importanta pentru tatal ei. Moartea ei poate fi un mesaj pentru taticu. Care vine si cu un bonus – culpabilizarea Ucrainei. Dupa parerea mea, e plauzibil ca „mesajul” sa fie in limba rusa, nu in ucraineana si sa aiba de-a face cu lupte interne, nu externe, ale rusiei.

  12. Este evident ca tinta principala ara tatal. Fiica a fost urmarita ca sa duca spre tata (era mai riscant sa fileze direct tatal). Cu acea ocazie atentatul a fost in afara ariei urbane (deci un minim de victime colaterale) si ar fi avut simultan si o victima secundara (fiica, ziarista Daria Platonova) implicata in sustinerea politicii ruse antiucrainiene. Deci cu mare probabilitate un atac defensiv ucrainean, posibil cu sprijin tehnic occidental prin Estonia. KGB cand lichideaza ca pedeapsa face sa se chinuiasca victima pentru a constientiza greseala (ricin, plutoniu, novicioc etc.). Aici a fost o moarte curata, instantanee, umanitate de tip occidental. Desi crima nu este niciodata scuzabila.

  13. Intrebare : Asa cum intrebau latinii : Cui prodest ? Cine profita ?
    Raspuns CLAR : Putin si haita lui Putin !
    In rest – vorb, vorb, vorbe….

    • Haita putinista e mica, max. 10 oameni de completa incredere, si aia suspectati. Lupii tineri sunt indepartati la primul semn de ridicare a cozii.
      In rusia, daca crezi ce spune puterea, esti un mare bou. La fel si daca nu crezi.

  14. Aleksandr Dughin nu este nici un ideolog, ci un filozof autodidact, care nu a absolvit nici o facultate, este un analfabet functional, fara nici o functie in statul rus. https://en.wikipedia.org/wiki/Aleksandr_Dugin.
    Duce Putin lipsa de idei sau guvernul rus ca sa aiba nevoie de un ideolog? Fiica sa, Daria, era insa jurnalista, iar uciderea unui jurnalist, o femeie, arata cat de criminali sunt cei care au comandat asasinatul. Sa ucizi pentru ca nu iti plac ideile altuia te face fascist. Foarte grav este ca nici o organizatie profesionala a ziaristilor nu a condamnant crima.
    Nu va mai lasati spalati pe creier, spalati-va mai mult pe corp si scapati de covid-19,de razboi si manipulare nu scapati.

  15. In cazul unei revoluții, lacheii conduși de ideologi ca Dughin pot fi cei mai agresivi si curajosi.

    Putin nu e dispus să riște.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Lazescu
Alexandru Lazescu
Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fost expert media pentru proiecte europene. A coordonat proiecte europene dedicate mass-media, a fost membru fondator si membru in conducerea unor organisme profesionale precum BRAT sau ARCA A fost membru in CA al SRTv in perioada 2002-2005. In prealabil, a ocupat un post de director executiv in cadrul Televiziunii publice si a fost membru in CA al SRTv (1999-2000). A fost presedinte-director general al SRTv

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro