Mă uit cu nedezmințită regularitate la programele postului de televiziune Digi 24. În oferta din ce în ce mai viciată de interese de tot felul ale televiziunilor din România, programele de știri ale respectivei stații mi se par a fi dintre cele mai apropiate de standardele jurnalismului adevărat. Corecte, clare, echilibrate, sobre. Cu un vizibil respect acordat limbii române.
Nici dezbaterile nu sunt defel neinteresante, deși aici este mult loc pentru rezerve. Și îmbunătățiri. S-a insinuat în vrenea din urmă nn anume partizanat, sunt la mare căutare invitați cu opinii mai mult decât bizare, un mult prea ridicat grad de încrîncenare parazitează acuitatea și necesara echidistanță. Slavă Domnului că am scăpat de atoateștiutorul Selly pentru care dl. Claudiu Pîndaru dădea, la un moment dat, semne că făcuse o primejdioasă fixație (între timp, noul Makarenko a avut grijă să încalce cu o petrecere cu maneliști normele sanitare în vigoare), mai trebuie însă, din păcate, să înghițim pe mai departe alegațiile teribiliste ale profesoarei Cristina Tunegaru, despre care eu, cel puțin, nu am uitat că s-a insinuat fraudulos în media cu o minciună mare cât casa. Acreditând prin mărturie mincinoasă ideea că ar fi fost persecutată de fosta primăriță generală a Capitalei, d-na Gabriela Firea, sau din ordinele acesteia. Nu a fost. Nu agreez defel încrâncenarea anti-bugetari probată aproape zilnic de domnii Cosmin Prelipceanu, Florin Negruțiu și de același Claudiu Pândaru .Dl. Negruțiu înainte de a fi devenit jurnalist a fost profesor, iar dacă sunt atâtea privilegii pentru salariații din Educație, așa cum susține domnia sa, și o face precum secretarii de partid de odinioară cu ochii injectați de ură, nu pot să nu mă întreb de ce nu a rămas acolo. Încrâncenarea aceasta împotriva unei categorii sociale din care doar o mică și aleasă pe sprânceană parte beneficiază de sporuri abracabrante este însă specifică pentru mai toată media. În marea ei majoritate privată. Chiar și pentru aceea care s-a situat în primele rânduri în operațiunea de dobândire a tot felul de ajutoare din fonduri guvernamentale pentru promovarea campaniei anti-covid, care a difuzat publicitatea mincinoasă despre investitițiile doar pe hârtie ăn spitale ale Gabrielei Firea (ale cărei afaceri păguboase le-a tratat cu delicatețe interesată) ori care își plătește angajații prin nenumărate subterfugii ce evită impozitarea reală a veniturilor.
Sigur, o bună, o consistentă parte dintre sporurile de care beneficiază anumite categorii de viețași la Stat (există și aici o super-clasă, o nouă nomenclatură consolidată prin ani, perfect blindată și politic, și administrativ și cred că tocmai ea a pus stavilă elanurilor reformatoare ce clocoteau până mai zilele trecute îi ieșirile publice ale premierului Florin Cîțu ori în cele ale doamnelor Raluca Turcan și Violeta Alexandru) nu se justifică. Altele sunt de-a dreptul scandaloase, numai că și aici socotesc că ar fi nevoie de o privire, de o abordare mult mai nuanțate. Îndeosebi cred că s-ar impune eliminarea reminiscențelor specifice luptei de clasă ori din putredul, mizerabilul discurs băsescian de care mai suferă în mod vizibil jurnaliștii în cauză. Care foarte adesea lasă impresia că, dacă le-ar sta în putință, ar lua furci, ar lua topoare și ar pune ei ordine în lucruri. Numai că nu acesta le este rostul. Din fericire și deocamdată.
Slavă domnului însă, postul are în portofoliu atât de echilibratele și interesantele Ediții speciale duminicale girate de profesionalismul și eleganța lui Marius Pancu (al cărui interviu antologic cu ministrul Educației, dl. Sorin Câmpeanu ar merita să fie studiat în școlile de jurnalism), emisiunile economice ale Ligiei Munteanu, Iancu Guda sau Stelian Muscalu, programele de politică externă alcătuite de Cristina Cileacu și, în fine, reportajele bine făcute și, desigur, atât de incisivul serial Statul la stat, marca Toma Petcu.
De fapt, de la respectivul program, de la Statul la stat, pornesc însemnările mele de azi. Am văzut și eu zilele trecute ediția consacrată bătăii de joc în regulă la adresa medicilor pe care și-o permite o ceată întreagă de amploaiați care pierd zilnic vremea la Centrul de Resurse Umane al Ministerului Sănătății. Noian de personaje care nu fac decât să bea cafele după cafele. Inșii de acolo își mai folosesc pesemne prețioasa gură doar spre a spune că nu, treaba cutare încă nu e gata, mai vino sau mai dă tu un telefon mâine sau, mai bine, săptămână viitoare, că mai e nevoie de niște semnături și mai e necesară încă o ștampilă. Totul culminând cu o brută care l-a agresat pe reporter, pretinzând că el, bruta, ar fi plătit să facă asta. Sau și asta. Să dea afară neaveniții ce le deranjează celor care își fac veacul la respectivul Centru somnul dulce.
Bugetarii mărunți care nu făceau decât să ardă gazul și să le ridice piedici medicilor ce, în absența unui atestat, nu puteau să își facă meseria erau favorizați să îi arate și nevrerea, și nesimțirea din cauza dezorganizării de care, ne spune dl. ministru Vlad Voiculescu, ar suferi Centrul în cauză de ani de zile. Iar criza, ne spune dl. Voiculescu, s-a acutizat începând cu luna noiembrie a anului 2020, atunci când a intervenit o reorganizare a dezorganizării operată de predecesorul său în funcție, dl. Nelu Tătaru. De la respectiva reorganizare nedusă pasămite până la capăt au trecut câteva luni. Destule ca să fie numit un nou director pe criterii de competență și nu politic (de ce nu a fost numit respectivul director dl. Vlad Voiculescu nu ne mai spune), și suficiente pentru a fi confecționată și o nouă ștampilă. Pe care noul guvern o tot scoate din uz, însă nu știu cum se face că ea revine.
S-a scurs și un noian de zile de când ministrul trebuia să își pună prețioasa semnătură pe certificatele de care aveau nevoie medicii în cauză. De ce nu a făcut-o? Nu am aflat lucrul acesta nici din reportaj și nici din intervenția telefonică de a doua zi a d-lui ministru. Dl. Cosmin Prelipceanu nu a catadicsit să pună întrebarea cheie. Oare de ce? Să fie oare acesta semnu că pentru el, pentru d. Vlad Voiculescu, se poate. Să fie oare semnul că dl. Vlad Voiculescu are dreptul, ca și alte persoane cu zise funcții de răspundere, de altfel, de un cu totul alt regim. De, vorba lui Moș Teacă, nemuritorul personaj al lui Bacalbașa, o tocană mai particoleră.
Numai că de astfel de tratamente speciale se bucură și alți înalți demnitari ai României. Iată, sunt puși la zid, tot felul de foști colaboratori, cu sau fără simbrie, ai fostei Securități, numai că băiețeilor nevrotici și fetițelor cu fițe din USR-PLUS (alții mai tineri, indivizi din rezerva de cadre a respectivei alianțe, au găsit ieri de cuviință să găsească scuze celor vreo 45 de studenți de la Facultatea de Drept a Universității din București) nu li se pare nimic în neregulă în a-i propune pe favoriții lui colaboratori dovediți ai respectivei instituții pentru felurite funcții bine plătite în guvern, în aparatele ministerelor și în fruntea feluritelor agenții guvernamentale. Noroc cu presa care mai pune stavilă unor asemenea elanuri și l-a mai adus cu picioarele pe pământ pe dl. ministru Claudiu Năsui.
Dl. Cîțu, d-na Turcan și d-na Violeta Alexandru au tunat și fulgerat până mai zilele trecute împotriva acelor bugetari de lux care s-au slujit de tot felul de legi cu dedicație, au ieșit prematur la pensie și pe urmă s-au reangajat la stat. Iată însă că același domn premier Florin Vasile Cîțu nu are nici cea mai mică obiecție atunci când același USR-PLUS o propune în postul de secretar de Stat la Ministerul de Interne pe o doamnă retrasă din activitate la doar 42 de ani. Și 12000 de lei pe lună pensie. Că doar nu o să se contreze chiar pentru orice cu dl. Dan Barna&co? Așa că dl. Cîțu i-a semnat tacticos numirea respectivei doamne, și a făcut-o ca primarul, iar nici un fel de Père Justice de la Digi 24 nu a catadicsit să zică mai nimic. Guvernul taie, pe bună dreptate, călătoriile gratuite pe calea ferată ale studenților, însă nu le retrage și parlamentarilor dreptul de a zburda liberi în trenuri. Coaliția PNL-USR-PLUS- UDMR pune gând rău alocațiilor de hrană de 200-300 de lei pe lună ale profesorilor (și împotriva acestora tună și fulgeră dl. Negruțiu), însă nu scoate o vorbă despre faptul că aleșii neamului mânâncă aproape pe gratis la Restaurantul Parlamentului. Indicii clare că și cei aflați acum în fruntea bucatelor vor egalitate, dar nu pentru căței.
Și nu cumva, Doamne ferește!, ca egalitatea cu pricina să le afecteze lor, aleșilor de toate felurile, privilegiile. Și toate acestea nu provoacă bulbucarea ochilor și crizele de dreptate ale unora dintre angajații de la Digi 24.
Da, Digi24 este un post mai profesionist, dar nu este un post independent. Nici nu se poate alfel, in toata lumea posturile private reflecta interesele proprietarului.
N-am observat pe Digi nici o emisiune culturala, chiar si amputata Cool-tura de pe TVR1 face mai mult decat orice alta televiziune.
Da, în contextul tabloidizării știriștilor, Digi24 rămâne cam singurul care se apropie asimptotic de standardul BBC (deși mai e cale lungă..)
Au și ei, desigur, excesele lor.
CTP-ul spre exemplu (care încearcă, destul de stângaci, să continue excelenta prestație a lui Emil Hurezeanu) are dese ieșiri în decor.
Pe fond are în general dreptate, dar stilul ăsta scrâșnind din dinți războinic, alte ori îmbufnat și țâfnos, deranjează.
Manipularea nu-și atinge scopul dacă nu e făcută cu artă, cu finețe..
Nu poți pescui dacă dai cu undița-n baltă. Sperii peștișorii..
În rest, e limpede că trageți spuza pe turta bugetarilor, bieții de ei..
„Luni-marți-miercuri-joi, trag în jug ca niște boi..”, ca să citez din Zdob și Zdub :))
Am înțeles, sunteți parte a întregului, ca să zic așa..
Dar expresii de genul „bulbucarea ochilor”, „băiețeilor nevrotici și fetițelor cu fițe”, „putredul, mizerabilul discurs băsescian”, se apropie periculos de mult de limbajul CTP-ist.
Nu de alta dar, ca să vă citez, „..un mult prea ridicat grad de încrâncenare parazitează acuitatea și necesara echidistanță”, nu credeți ..?
Ca bine zici, standardul BBC.
https://biasedbbc.org
Daca bugetraul scrisnete din dinti ( fie cind il iau la intrebari pentru opacitate si obtuzitate in gindire si actiune , fie cind se victimizeaza ca nu primeste cit vrea el pentru tilhariile si minciunile savirsite / emanate ) eu , care il platesc , de ce sa nu scrisnesc din dinti ?! Mai ales ca fac aceasta pe banii mei , pe munca mea ?!
Manipulare cu arta si cu finete face autorul articolului comentat de noi . Trebuie sa recunosc faptul ca poate da dovada de mai multa arta si mai multa finete .
Ati inteles gresit . Autorul nu este parte a intregului ci a ….hoardei .
..încercați să tratați realitatea în stilul mecanicii cuantice (e la modă),
care nu face referire la un exemplar izolat al sistemului studiat,
ci la colectivul statistic rezultat din exemplarele aranjate după un model anume, pentru că altfel riscați acea încrâncenare care parazitează acuitatea.. :)
Altfel, economistul șef al Raiffeisen Bank spune că avem în administrația publică din România cel mai mare salariu din Europa Centrală și de Est,
și că (mai important) este ce anume livrează în schimbul acelor salarii.
Iar punguța cu doi bani e ruptă și petecită .. :)
Digi mi se pare un CNN de Romania, dacă nu chiar un Guardian: activisti deghizati in jurnalisti, falanga imperialismului cultural occidental. Le urez succesul CNNului.
„…Marius Pancu (al cărui interviu antologic cu ministrul Educației, dl. Sorin Câmpeanu ar merita să fie studiat în școlile de jurnalism)”
Da, dar eu cred că altul este interviul realizat de dl M Pancu ce ar merita studiat la școală, anume cel cu doamna Ramona Ioana Bruynseels.
D-na Bruynseels, candidată la președinție cu susținerea unui partid care are mulți membri „rezerviști”, a spus cu seninătate și convingere că Federația Rusă este membră NATO și participă alături de România la exerciții militare. De fapt a răspuns la o întrebare despre partenerii noștri estici pe care, se pare din felul în care a primit răspunsul, nici moderatorul nu-i cunoaște. Moderator care a primit fără să clipească informația cu privire la apartenența Rusiei la NATO și fericita ei colaborare militară cu România…
De fapt, „jurnaliștii” la care se referă articolul sunt în general cititori de teleprompter, care pun invitaților întrebări gândite de alții și pe ale căror răspunsuri sunt incapabili să le evalueze. Mă interesează foarte mult dacă toate acordurile lor după gen sunt corecte?! Nu știu sigur… Poate mai important ar fi ca mesajul pe care îl transmit jurnaliștii să fie corect. Pentru care parte din meserie este mai important profesionalismul? Pentru cea formală? Sau pentru onestitatea cu care este practicată?
Dacă un jurnalist este o „conservă” cu misiunea de a manipula în campania electorală telespectatorii, chiar nu mai contează cât de bine se exprimă în limba română. Din punctul meu de vedere, este la fel de puțin credibil și schimb postul TV de cum apare pe ecran. Acum mai este încă un jurnalist pe care nu îl urmăresc, Marius Pancu de la Digi 24.
@ Care sunt efectele la durate de peste 5-10-15 ani ani, la modul de acţiune al vaccinurilor şi la ceea ce organismul „păstrează”din ceea ce produc vaccinurile, ?
& Dacă vaccinarea la braţe contribuie la „înmulţirea braţelor de muncă”, ?
Efectele secundare intarziate dupa 10-15 ani le evident, le vom afla cand se va scurge intrevalul de timp. exact ca si in cazul oricarui alt medicament, aliment, supliment alimentar, etc
Cand oamenii se sufoca din lipsa de oxigen la ATI, internatii cu miile si alte mii sunt acasa astepatand un loc la ATI, e cam greu sa le soliciti sa astepte 10-15 ani ca sa verifici daca exista si alte efecte secundare.
Toate vaccinurile si mediamentele au efecte secundare, unele chiar foarte grave (chimioterapia si radioterapia oncologica) pacientul isi poate asuma reiscurile tratamentului sau sa refuze tratamentul, imunizarea in cazul nostru.
Cei care sunt prudenti (ca dvs), pot astepta cu relaxare cei 15 ani si se vor vaccina dupa ce s-au convins ca nu exista efecte secundare intarziate, poate pana atunci se descopera si un tratament eficient.
Bizar ca in cazul suplimentelelor alimentare nu sunt atat de multi conspirationisti in Romania. Si, ca si vaccinurile, nu sunt obligatorii.
De la armata sovietica s-a introdus si la armata populara di RPR/RSR asa numita „alocațiilor de hrană” legendarul Ordin 50 care era in suma fixa de 150 de lei pana in 1989.
Vad ca acum s-a extins si la alte categorii profesionale.
Se pare ca nomenklatura s-a multiplicat in democratia originala (apud I.Iliescu) rezultand nomenklaturi de grup.
In tarile democratice din Vest nu exista sporuri ci doar salariu si impozitare progresiva. Elitele din Romanesti sunt tot timpul „in gura” cu orice exemplu din aceste tari mai putin orice lege care le-ar afecta veniturile.
Oare dl. Constanti Cranganu – profesor universiatr in SUA o avea alocatie de hrana sau ceva sporuri?
Prin bunavointa d-lui prof. dr. Constantin Cranganu (profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York.) gasiti raspunsul aici:
https://www.contributors.ro/de-ce-mor-cei-mai-batrani-baobabi-din-africa-ati-ghicit-din-cauza-schimbarilor-climatice-cu-o-explicatie-partial-romaneasca/#respond
Sper sa fie publicat.
Eu n-am prea inteles de ce le trebuie profesorilor „alocatii de hrana” – sunt mai fomisti, ashaaa (decat noi, toti ceilalti, care ne cumparam ca orice om normal mancarea, uneori din cei doar vreo 1400 lei / luna)…? sau ridica greutati? sau lucreaza in mediu radioactiv? sau care-i chichirezu?
Dumneavoastră nu înțelegeți multe. Scrieți aici doar ca să vă vedeți publicat numele .Să păreți deșteaptă și interesantă. Nu sunteți. Chichirezul e că de azi înainte nici dvs, nici dl. Popescu, personaje care promovați lupta de clasă, nu mai sunteți bineveniți în chip de comentatori ai textelor mele. Veți av
ea astfel mai mult timp de meditație și pentru a vă face mai bine datoria la locul de muncă.
Haida-de! Digi 24 este mai ticăloasă ca A3, RoTV, TVR, etc. De ce? Fiindcă este anti-naţională.
Am mari rezerve fata de un post de TV care il are drept vedeta pe aplaudacul din ’90 al minerilor – CTP.
Si nu numai atat, pentru atitudinea DIgi24 de servitudine fata de putere.
Cat priveste usile batante (intre jurnalism, prost si partinitor de prea multe ori) si putere (oricare ar fi ea) sunt jenante. Luati exemplele adversarilor politici si ai jurnalistilor promovati si este usor de inteles.
Incerc sa fac distinctia intre politici si decizii pe de o parte si mesagerii pe care se prea poate sa nu ii agreez,
Sporuri care nu se dau in SUA (partenerul strategic)
https://www.contributors.ro/de-ce-mor-cei-mai-batrani-baobabi-din-africa-ati-ghicit-din-cauza-schimbarilor-climatice-cu-o-explicatie-partial-romaneasca/#respond