vineri, martie 29, 2024

Cine va câștiga, ceapa de Pericei a lui Cioloș sau ceapa de Makó a lui Orbán?

Țara arde și ceapa se scutură! Deși nu pare, acesta este un subiect care are rădăcini în Politica Agricolă Comună, care include și politica de calitate privind produsele agro-alimentare. Iar celor ce nu sunt interesați de argumentația mea cu privire la războiul cepelor, cei care citesc rapid titlurile, le răspund rapid și fără echivoc: niciuna din cepe nu va învinge. Poate chiar amândouă. Recunosc, am vrut inițial să pun în antiteză ceapa de Pericei cu florile de mușețel sălbatic din Alföld (DOP), mușețelul unguresc. Dar pentru că și românii și ungurii au fiecare o ceapă lor, cu care merg la luptă, am optat pentru această oportunitate culturală.

O recentă știre, determinată de Festivalul Cepei de la Pericei, ceapa de notorietate locală dar și națională, ne readuce în atenție leguma. De data asta fiind pusă în relație mitica ceapă cu localitatea Pericei, a copilăriei premierului Dacian Cioloș. Spre deosebire de pepenele de Dăbuleni care a atins notorietatea națională dar nu și consacrarea europeană, ceapa de Pericei, este un subiect promițător. Dar nu de ieri, de azi, mai vechi. Ceapa de Pericei a apărut în public, dacă ne folosim conștiincios de Google sau de Bing sau de Yahoo, prin anul 2007. Pentru că în acel an, prim-european, autoritățile locale din Pericei, județul Sălaj, au dedicat cepei locale, un monument, unicul și singurul din lume de acest fel.

Să abordăm cronologic. Cu puțin mai devreme, ceapa de Turda a fost prima ceapă cu indicație geografică românească, la modul informal, un avant la lettre dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Un personaj important pentru câțiva ani în cadrul evenimentului anual Turda Fest, ceapa de Turda a fost un proiect al Slow Food Turda, al Fundației Rațiu, fiind gestionat cu îndărătnicie pentru un timp de harnica și energica Marta Poszonyi. În jurul acestei cepe au fost reunite tot felul de ceremonii, au fost create evenimente culinare, s-a vorbit la superlativ și s-au creat legende alimentare. Sper că ați înțeles, nu este o ceapă vindecătoare, cu proprietăți miraculoase, ci o ceapă cu rol de pivot cultural. Dacă Turda avea și are câteva valori patrimoniale, din acelea palpabile și vizitabile, ceapa de Turda avea valența de a poziționa din punct de vedere alimentar Turda, pe harta destinațiilor culturale. Pentru că dincolo de banalitatea aparentă a unei legume, nu în ea constă, ca simplu obiect vegetal, puterea unei comunități locale. Ci în conștientizarea faptului că nu numai o clădire cu valoarea culturală este patrimoniu, ci și o ceapă poate fi patrimonializată. Și conștientizarea faptului că un loc, o comunitate, pot fi caracterizate și de orice înseamnă hrană ca un marker al destinație.

Dar ce este Pericei? Pericei (în maghiară: Szilágyperecsen) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bădăcin, Pericei (reședința), Periceiu Mic și Sici. Conform recensământului efectuat în 2011 populația comunei Pericei se ridică la 3.768 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.002 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (56,5%). Principalele minorități sunt cele de români (34,87%) și romi (6,37%). Diferența este fără apartenență etnică.

De Bădăcin ne leagă istoria, este satul natal al lui Iuliu Maniu. Și aici, o notă pentru malițioșii care poate s-au împiedicat de structura etnică a localității Pericei: certificarea unui produs agro-alimentar prin schema de calitate este în portofoliul unei țări, în cazul nostru al României. Când campionul urcă pe podium, este ridicat steagul tricolor.

Ca să ne fie clar, ce este un DOP conform politicii de calitate a Uniunii Europene? Pentru cei care deși au auzit de magiunul de prune de Topoloveni (IGP), salamul de Sibiu (IGP) și brânza telemea de Ibănești (DOP) dar nu au reținut ce este un DOP, introduc aici definiția produsului cu Denumire de Origine Protejată, pentru a ne fi clar la ce referim. Conform CERTIND S.A., Produsul trebuie să fie originar din acea regiune, loc specific sau țară; calitatea sau caracteristicile sunt datorate mediului geografic cu factorii săi naturali și umani; materiile prime folosite trebuie să provina numai din aria geografică definită; producerea, procesarea și prepararea trebuie să aiba loc numai în aria geografică definită.”

Cum îl recunoaștem la piață, la raft? Pe eticheta ambalajului produsului este aplicat un semn grafic special, ca urmare a unui proces administrativ îndelungat și riguros prin care un organism de certificare a verificat că toate elementele care definesc un D.O.P. sunt reunite.

Iată cum este descrisă ceapa de Makó (oficial fiind numită Makói vöröshagyma sau Makói hagyma): Ceapa are un bulb sferic, ușor alungit de-a lungul axei longitudinale, iar diametrul său este cuprins între 35 și 80 mm. Foile exterioare sunt de culoarea bronzului, strălucitoare, în mai multe straturi strânse și protejează perfect foile interioare. Interiorul cepei este de culoarea fildeșului, tare și compact. Datorită tehnologiei de cultivare specifice regiunii Makó și climei uscate de la sfârșitul verii, ceapa are un conținut ridicat de substanță uscată, de peste 16 %, depășind cu mult media. Se păstrează bine un timp îndelungat, încolțește târziu și își păstrează valorile nutritive de-a lungul întregii ierni. Umiditatea sa redusă o protejează de stricare. Gustul pișcăcios caracteristic se datorează conținutului mare de sulfură de alil.”

Care este aria geografică din care trebuie să provină ceapa de Makó? „Denumirea de origine „Makói vöröshagyma” sau „Makói hagyma” poate fi utilizată doar în cazul cepei provenind din zona corespunzând regiunilor administrative ale localităților următoare, care încorporează terenurile limitrofe a două județe, Csongrád și Békés. Localitățile regiunii Makó:  județul Csongrád (Makó, Királyhegyes, Apátfalva, Kövegy, Pitvaros, Magyarcsanád, Csanádpalota, Csanádalberti, Ambrózfalva, Nagyér, Földeák, Maroslele, Klárafalva, Ferencszállás, Kiszombor, Nagylak; județul Békés ( Tótkomlós, Békéssámson).”

Dovada originii cepei de Makó? „Denumirea de origine „Makói vöröshagyma” sau „Makói hagyma” poate fi utilizată doar pentru ceapa a cărei cultivare și trasabilitate sunt documentate în Registrul denumirilor de origine protejată autentificat de Hagyma Terméktanács (organismul competent pentru ceapă).”

Factorii naturali? Dă-ne Doamne, nouă, ceapa aia nouă! „Ceapa roșie originară din Asia centrală s-a adaptat foarte bine la caracteristicile regiunii Makó. Solul regiunii s-a format din aluviunile râului Mureș, care își schimbă cursul în mod constant. Este un sol de tip loes și aluvionar, bogat în substanțe nutritive și oligoelemente, semi-compact, sfărmicios, plat, bine aerat și drenat, caracteristici care au un impact favorabil asupra calității cepei.

Oamenii au făcut diferența. „Profitând de conjunctura favorabilă de pe piață și de caracteristicile geografice locale de la sfârșitul secolului trecut, cultivatorii de ceapă din regiunea Makó au obținut, prin muncă asiduă, cu multă grijă și prin selecție individuală, o varietate de ceapă de bună calitate, specifică regiunii. În acest scop au pus la punct o tehnologie unică ținând seama de biologia cepei, tehnologie care există doar în această regiune (metoda de cultivare în doi ani), iar comercializarea cepei pe piețe îndepărtate este caracteristică spiritului antreprenorial al cultivatorilor de ceapă din regiune și capacității lor de a-și asuma riscuri.”

Acestea sunt doar o parte din elementele definitorii, conform regulamentului european, pentru ca o ceapă anume să fie considerată ceapă de Makó (DOP). După aplicarea DOP pe sacul cu ceapă, începe bătălia în piață și lupta pentru consumatori, pentru că marketingul și comunicarea vor trebui să pună temelia pentru recunoașterea valorii adăugate ce trebuie plătită pentru, în cazul nostru, ceapa de Pericei.

O ceapă poate căpăta personalitate. O ceapă DOP poate valora mai mult decât o ceapă degerată. Sunt studii care au arătat că, poate fi folosită inteligent schema de calitate pe care a pus-o la cale Uniunea Europeană (și cu noi, România, ca stat membru, în cursul reformei PAC). În fapt schema de calitate prevăzută în regulamentul european este un instrument de marketing susținut de autoritățile naționale. Ce s-ar câștiga prin certificarea și recunoașterea Denumirii de Origine Protejate pentru ceapa de la Pericei? În lumea în care trăim, notorietatea este subiect de tranzacții comerciale și de practici înșelătoare de marketing.  Un DOP te diferențiază la raft. Un DOP te apără de profitori, de trail-blazer-i. Se poate obține valoare economică din valoarea culturală.  Contează locul în care este cultivată o plantă, geografia, solul, apa din sol, sezonalitatea, tehnologia de cultură. Precum și practicile sociale și culturale asociate. Un produs DOP aduce notorietate pozitivă pentru comunitatea locală. Cei care se pricep la marketing local și marketingul destinației turistice știu ce important este să ai măcar un pivot promoțional.

Ceapa de Pericei nu este a lui Dacian Cioloș, este a urmașilor, urmașilor celor din Pericei. Iar ceapa de Makó nu este a lui Orbán Viktor, ci a urmașilor urmașilor celor din Makó.  Ceapa, atunci când este într-o situație deplorabilă, adică degerată, este pe treapta cea mai de jos a comparativității valorilor economice. Ceea ce nu este drept! Fără ironie, dar cu mândrie, ceapa cu monument este a sălăjenilor din Pericei! Așadar, luptați pentru ceapa asta minunată! Avem de ce, avem cu ce, nu este decât o singură cale, certificarea cepei de Pericei (DOP). Ce, numai unii să aibă ceapă DOP (de Makó)?

Bibliografie

Pericei, Wikipedia, LINK https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pericei,_S%C4%83laj

Ceapa cu monument se prăbușește sub presiunea crizei și a supermaketului” de Ruxandra Hurezean, miercuri 11 februarie 2009, Hotnews.ro, LINK http://bit.ly/2c4G4XJ

Cultivarea cepei de Pericei, o tradiţie de sute de ani” de Adrian Lungu, Radio România Actualități,  7 septembrie 2014, LINK http://bit.ly/2chfRIE

Flori de mușețel sălbatic din Alföld (DOP), REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 165/2012 AL COMISIEI din 24 februarie 2012 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate, Alföldi kamillavirágzat (DOP), LINK http://bit.ly/2clacji

Ceapa de Makó (DOP), REGULAMENTUL (CE) NR. 1052/2009 AL COMISIEI din 5 noiembrie 2009 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate, Makói vöröshagyma sau Makói hagyma (DOP), LINK http://bit.ly/2bVkFmg

Ceapa de Makó (DOP), Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2009/C 70/09), LINK http://bit.ly/2cac6nU

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Iar la Bruxelles, la fel ca în toate țările membre UE, există niște funcționari plătiți din bani publici care se ocupă cu toată partea birocratică a întregii povești, right? Iar asta pentru fiecare produs cu denumire de origine protejată, care în total sunt probabil cu miile.

    Iar în timpul ăsta, Uniunea Europeană e ferm hotărâtă să atingă o competitivitate economică de nivel mondial. Există și programe pentru asta, tot cu funcționari plătiți din bani publici, special destinați pentru așa ceva.

    • Si ce competitva vor deveni cepele astea, alaturi de virslii de Salas, branza de Ibanesti si caii verzi pe pereti de Bruxelles, fiind cautate cu indaratnicie pe rafturile Walmart-urilor din intreaga lume. Si ce impozite serioase vor incasa tarile de provenienta, conform tuturor reglementarilor europene (si astea formulate de o alta armata de functionari europeni), nu ca fraierii aia de irlandezi, tepuiti de vreo 30 de ani de ticalosii aia de americani cu merele lor

  2. De ceapä va arde cind N-AM pic de tuica-n casa? Zilele trecute am descoprit un nou Magazin romanesc la Duisburg, un ora vecin. M-am du glont si-n loc de buna-ziua am întrebat das au tuica-n. Spre dezamagirea mea mi s-a explizit ca sunt nustiu ce norme europene contra tuicii

    De atunci am devenit antieuropean.

    • iertare de greseli, am scris dupa telefon si era setat la lb. germana, l-am trecut pe romana.

      P.S nu am rezolvat problema tuicii!

  3. Eu as fi curios ce-o fi acea „tehnologie care există doar în această regiune (metoda de cultivare în doi ani)” si cum de e atat de unica.

    Eu am invatat la scoala ca exact asta e ciclul natural al cepei, de doi ani: in primul an de la insamantare planta nu face seminte ci se propaga mai departe prin bulb, din care creste iar anul viitor cand produce seminte. Apoi ciclul se reia.

    Or fi reinventat ungurii natura?… Descrierea aceea a DOP seamana putin a proiect european facut asa, de forma, cum se mai face pe ici, pe colo,, cu elemente puse putin din burta si unicate pe care le au si altii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tiberiu Cazacioc
Tiberiu Cazacioc
Tiberiu Cazacioc este activist Slow Food, blogger, expert în politici privind agricultura sustenabilă și schemele europene de calitate privind hrana, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea durabilă în Delta Dunării, ecoturism și Natura 2000, marketingul produselor locale. A participat la consultări, proiecte și activități privind politicile naționale relevante acestor domenii din anul 2004 până în prezent.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro