vineri, octombrie 15, 2021

Cine va câștiga, ceapa de Pericei a lui Cioloș sau ceapa de Makó a lui Orbán?

Țara arde și ceapa se scutură! Deși nu pare, acesta este un subiect care are rădăcini în Politica Agricolă Comună, care include și politica de calitate privind produsele agro-alimentare. Iar celor ce nu sunt interesați de argumentația mea cu privire la războiul cepelor, cei care citesc rapid titlurile, le răspund rapid și fără echivoc: niciuna din cepe nu va învinge. Poate chiar amândouă. Recunosc, am vrut inițial să pun în antiteză ceapa de Pericei cu florile de mușețel sălbatic din Alföld (DOP), mușețelul unguresc. Dar pentru că și românii și ungurii au fiecare o ceapă lor, cu care merg la luptă, am optat pentru această oportunitate culturală.

O recentă știre, determinată de Festivalul Cepei de la Pericei, ceapa de notorietate locală dar și națională, ne readuce în atenție leguma. De data asta fiind pusă în relație mitica ceapă cu localitatea Pericei, a copilăriei premierului Dacian Cioloș. Spre deosebire de pepenele de Dăbuleni care a atins notorietatea națională dar nu și consacrarea europeană, ceapa de Pericei, este un subiect promițător. Dar nu de ieri, de azi, mai vechi. Ceapa de Pericei a apărut în public, dacă ne folosim conștiincios de Google sau de Bing sau de Yahoo, prin anul 2007. Pentru că în acel an, prim-european, autoritățile locale din Pericei, județul Sălaj, au dedicat cepei locale, un monument, unicul și singurul din lume de acest fel.

Să abordăm cronologic. Cu puțin mai devreme, ceapa de Turda a fost prima ceapă cu indicație geografică românească, la modul informal, un avant la lettre dinaintea aderării la Uniunea Europeană. Un personaj important pentru câțiva ani în cadrul evenimentului anual Turda Fest, ceapa de Turda a fost un proiect al Slow Food Turda, al Fundației Rațiu, fiind gestionat cu îndărătnicie pentru un timp de harnica și energica Marta Poszonyi. În jurul acestei cepe au fost reunite tot felul de ceremonii, au fost create evenimente culinare, s-a vorbit la superlativ și s-au creat legende alimentare. Sper că ați înțeles, nu este o ceapă vindecătoare, cu proprietăți miraculoase, ci o ceapă cu rol de pivot cultural. Dacă Turda avea și are câteva valori patrimoniale, din acelea palpabile și vizitabile, ceapa de Turda avea valența de a poziționa din punct de vedere alimentar Turda, pe harta destinațiilor culturale. Pentru că dincolo de banalitatea aparentă a unei legume, nu în ea constă, ca simplu obiect vegetal, puterea unei comunități locale. Ci în conștientizarea faptului că nu numai o clădire cu valoarea culturală este patrimoniu, ci și o ceapă poate fi patrimonializată. Și conștientizarea faptului că un loc, o comunitate, pot fi caracterizate și de orice înseamnă hrană ca un marker al destinație.

Dar ce este Pericei? Pericei (în maghiară: Szilágyperecsen) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bădăcin, Pericei (reședința), Periceiu Mic și Sici. Conform recensământului efectuat în 2011 populația comunei Pericei se ridică la 3.768 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.002 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (56,5%). Principalele minorități sunt cele de români (34,87%) și romi (6,37%). Diferența este fără apartenență etnică.

De Bădăcin ne leagă istoria, este satul natal al lui Iuliu Maniu. Și aici, o notă pentru malițioșii care poate s-au împiedicat de structura etnică a localității Pericei: certificarea unui produs agro-alimentar prin schema de calitate este în portofoliul unei țări, în cazul nostru al României. Când campionul urcă pe podium, este ridicat steagul tricolor.

Ca să ne fie clar, ce este un DOP conform politicii de calitate a Uniunii Europene? Pentru cei care deși au auzit de magiunul de prune de Topoloveni (IGP), salamul de Sibiu (IGP) și brânza telemea de Ibănești (DOP) dar nu au reținut ce este un DOP, introduc aici definiția produsului cu Denumire de Origine Protejată, pentru a ne fi clar la ce referim. Conform CERTIND S.A., Produsul trebuie să fie originar din acea regiune, loc specific sau țară; calitatea sau caracteristicile sunt datorate mediului geografic cu factorii săi naturali și umani; materiile prime folosite trebuie să provina numai din aria geografică definită; producerea, procesarea și prepararea trebuie să aiba loc numai în aria geografică definită.”

Cum îl recunoaștem la piață, la raft? Pe eticheta ambalajului produsului este aplicat un semn grafic special, ca urmare a unui proces administrativ îndelungat și riguros prin care un organism de certificare a verificat că toate elementele care definesc un D.O.P. sunt reunite.

Iată cum este descrisă ceapa de Makó (oficial fiind numită Makói vöröshagyma sau Makói hagyma): Ceapa are un bulb sferic, ușor alungit de-a lungul axei longitudinale, iar diametrul său este cuprins între 35 și 80 mm. Foile exterioare sunt de culoarea bronzului, strălucitoare, în mai multe straturi strânse și protejează perfect foile interioare. Interiorul cepei este de culoarea fildeșului, tare și compact. Datorită tehnologiei de cultivare specifice regiunii Makó și climei uscate de la sfârșitul verii, ceapa are un conținut ridicat de substanță uscată, de peste 16 %, depășind cu mult media. Se păstrează bine un timp îndelungat, încolțește târziu și își păstrează valorile nutritive de-a lungul întregii ierni. Umiditatea sa redusă o protejează de stricare. Gustul pișcăcios caracteristic se datorează conținutului mare de sulfură de alil.”

Care este aria geografică din care trebuie să provină ceapa de Makó? „Denumirea de origine „Makói vöröshagyma” sau „Makói hagyma” poate fi utilizată doar în cazul cepei provenind din zona corespunzând regiunilor administrative ale localităților următoare, care încorporează terenurile limitrofe a două județe, Csongrád și Békés. Localitățile regiunii Makó:  județul Csongrád (Makó, Királyhegyes, Apátfalva, Kövegy, Pitvaros, Magyarcsanád, Csanádpalota, Csanádalberti, Ambrózfalva, Nagyér, Földeák, Maroslele, Klárafalva, Ferencszállás, Kiszombor, Nagylak; județul Békés ( Tótkomlós, Békéssámson).”

Dovada originii cepei de Makó? „Denumirea de origine „Makói vöröshagyma” sau „Makói hagyma” poate fi utilizată doar pentru ceapa a cărei cultivare și trasabilitate sunt documentate în Registrul denumirilor de origine protejată autentificat de Hagyma Terméktanács (organismul competent pentru ceapă).”

Factorii naturali? Dă-ne Doamne, nouă, ceapa aia nouă! „Ceapa roșie originară din Asia centrală s-a adaptat foarte bine la caracteristicile regiunii Makó. Solul regiunii s-a format din aluviunile râului Mureș, care își schimbă cursul în mod constant. Este un sol de tip loes și aluvionar, bogat în substanțe nutritive și oligoelemente, semi-compact, sfărmicios, plat, bine aerat și drenat, caracteristici care au un impact favorabil asupra calității cepei.

Oamenii au făcut diferența. „Profitând de conjunctura favorabilă de pe piață și de caracteristicile geografice locale de la sfârșitul secolului trecut, cultivatorii de ceapă din regiunea Makó au obținut, prin muncă asiduă, cu multă grijă și prin selecție individuală, o varietate de ceapă de bună calitate, specifică regiunii. În acest scop au pus la punct o tehnologie unică ținând seama de biologia cepei, tehnologie care există doar în această regiune (metoda de cultivare în doi ani), iar comercializarea cepei pe piețe îndepărtate este caracteristică spiritului antreprenorial al cultivatorilor de ceapă din regiune și capacității lor de a-și asuma riscuri.”

Acestea sunt doar o parte din elementele definitorii, conform regulamentului european, pentru ca o ceapă anume să fie considerată ceapă de Makó (DOP). După aplicarea DOP pe sacul cu ceapă, începe bătălia în piață și lupta pentru consumatori, pentru că marketingul și comunicarea vor trebui să pună temelia pentru recunoașterea valorii adăugate ce trebuie plătită pentru, în cazul nostru, ceapa de Pericei.

O ceapă poate căpăta personalitate. O ceapă DOP poate valora mai mult decât o ceapă degerată. Sunt studii care au arătat că, poate fi folosită inteligent schema de calitate pe care a pus-o la cale Uniunea Europeană (și cu noi, România, ca stat membru, în cursul reformei PAC). În fapt schema de calitate prevăzută în regulamentul european este un instrument de marketing susținut de autoritățile naționale. Ce s-ar câștiga prin certificarea și recunoașterea Denumirii de Origine Protejate pentru ceapa de la Pericei? În lumea în care trăim, notorietatea este subiect de tranzacții comerciale și de practici înșelătoare de marketing.  Un DOP te diferențiază la raft. Un DOP te apără de profitori, de trail-blazer-i. Se poate obține valoare economică din valoarea culturală.  Contează locul în care este cultivată o plantă, geografia, solul, apa din sol, sezonalitatea, tehnologia de cultură. Precum și practicile sociale și culturale asociate. Un produs DOP aduce notorietate pozitivă pentru comunitatea locală. Cei care se pricep la marketing local și marketingul destinației turistice știu ce important este să ai măcar un pivot promoțional.

Ceapa de Pericei nu este a lui Dacian Cioloș, este a urmașilor, urmașilor celor din Pericei. Iar ceapa de Makó nu este a lui Orbán Viktor, ci a urmașilor urmașilor celor din Makó.  Ceapa, atunci când este într-o situație deplorabilă, adică degerată, este pe treapta cea mai de jos a comparativității valorilor economice. Ceea ce nu este drept! Fără ironie, dar cu mândrie, ceapa cu monument este a sălăjenilor din Pericei! Așadar, luptați pentru ceapa asta minunată! Avem de ce, avem cu ce, nu este decât o singură cale, certificarea cepei de Pericei (DOP). Ce, numai unii să aibă ceapă DOP (de Makó)?

Bibliografie

Pericei, Wikipedia, LINK https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Pericei,_S%C4%83laj

Ceapa cu monument se prăbușește sub presiunea crizei și a supermaketului” de Ruxandra Hurezean, miercuri 11 februarie 2009, Hotnews.ro, LINK http://bit.ly/2c4G4XJ

Cultivarea cepei de Pericei, o tradiţie de sute de ani” de Adrian Lungu, Radio România Actualități,  7 septembrie 2014, LINK http://bit.ly/2chfRIE

Flori de mușețel sălbatic din Alföld (DOP), REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 165/2012 AL COMISIEI din 24 februarie 2012 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate, Alföldi kamillavirágzat (DOP), LINK http://bit.ly/2clacji

Ceapa de Makó (DOP), REGULAMENTUL (CE) NR. 1052/2009 AL COMISIEI din 5 noiembrie 2009 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate, Makói vöröshagyma sau Makói hagyma (DOP), LINK http://bit.ly/2bVkFmg

Ceapa de Makó (DOP), Publicarea unei cereri în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2009/C 70/09), LINK http://bit.ly/2cac6nU

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Iar la Bruxelles, la fel ca în toate țările membre UE, există niște funcționari plătiți din bani publici care se ocupă cu toată partea birocratică a întregii povești, right? Iar asta pentru fiecare produs cu denumire de origine protejată, care în total sunt probabil cu miile.

    Iar în timpul ăsta, Uniunea Europeană e ferm hotărâtă să atingă o competitivitate economică de nivel mondial. Există și programe pentru asta, tot cu funcționari plătiți din bani publici, special destinați pentru așa ceva.

    • Si ce competitva vor deveni cepele astea, alaturi de virslii de Salas, branza de Ibanesti si caii verzi pe pereti de Bruxelles, fiind cautate cu indaratnicie pe rafturile Walmart-urilor din intreaga lume. Si ce impozite serioase vor incasa tarile de provenienta, conform tuturor reglementarilor europene (si astea formulate de o alta armata de functionari europeni), nu ca fraierii aia de irlandezi, tepuiti de vreo 30 de ani de ticalosii aia de americani cu merele lor

  2. De ceapä va arde cind N-AM pic de tuica-n casa? Zilele trecute am descoprit un nou Magazin romanesc la Duisburg, un ora vecin. M-am du glont si-n loc de buna-ziua am întrebat das au tuica-n. Spre dezamagirea mea mi s-a explizit ca sunt nustiu ce norme europene contra tuicii

    De atunci am devenit antieuropean.

    • iertare de greseli, am scris dupa telefon si era setat la lb. germana, l-am trecut pe romana.

      P.S nu am rezolvat problema tuicii!

  3. Eu as fi curios ce-o fi acea „tehnologie care există doar în această regiune (metoda de cultivare în doi ani)” si cum de e atat de unica.

    Eu am invatat la scoala ca exact asta e ciclul natural al cepei, de doi ani: in primul an de la insamantare planta nu face seminte ci se propaga mai departe prin bulb, din care creste iar anul viitor cand produce seminte. Apoi ciclul se reia.

    Or fi reinventat ungurii natura?… Descrierea aceea a DOP seamana putin a proiect european facut asa, de forma, cum se mai face pe ici, pe colo,, cu elemente puse putin din burta si unicate pe care le au si altii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Tiberiu Cazacioc
Tiberiu Cazacioc este activist Slow Food, blogger, expert în politici privind agricultura sustenabilă și schemele europene de calitate privind hrana, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea durabilă în Delta Dunării, ecoturism și Natura 2000, marketingul produselor locale. A participat la consultări, proiecte și activități privind politicile naționale relevante acestor domenii din anul 2004 până în prezent.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Va ieși sau nu Polonia din Uniunea Europeană? Ultima decizie a Tribunalul Constituțional din Polonia reanimă această dezbatere

,,Nu există o tiranie mai crudă decât cea care se exercită la umbra legilor și cu culorile dreptății” Montesquieu

Cum tac universitățile din România despre vaccinare

Vaccinarea anti-COVID reduce de ~5 ori riscul de a transmite boala și de ~10 ori riscul de simptome grave sau de deces....

Interviu cu soprana Angela Gheorghiu. „În România am învățat o falsă istorie a muzicii, fabricată și comandată.”

Angela Gheorghiu este acum cel mai cunoscut artist român din lume. Notorietate cuantificabilă, clară, neîndoielnică. Prestigiul ei...

Ce înseamnă AUKUS?

Pentru a înţelege contextul semnării pactului AUKUS, este necesar a înţelege contextul relaţiilor dintre Australia şi China. În 2020 relaţiile dintre cele...

Pseudodemocraţie locală, iliberalism şi feudalism politic. Raport anual dintr-un fief PSD

Cu puţin mai bine de un an mă hotăram să fac pasul în politică (într-un micuţ partid local, PACT pentru Galaţi) după...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.