miercuri, decembrie 1, 2021

“Ciocănitoarea rusească” la Cinepolitica 2015

“Ucraina e o țară plină de fantome”, spune Fedor Alexandrovici, protagonistul remarcabilului documentar The Russian Woodpecker/Ciocănitoarea rusească, Marele Premiu al Juriului secțiunii World Cinema la Sundance 2015, proiectat în prezența regizorului Chad Gracia la Cinepolitica 2015. Și cine e mai în măsură decât Fedor să facă această afirmație?  Supraviețuitor al dezastrului nuclear de la Cernobîl, proteicul și excentricul artist ucrainian caută obsesiv răspunsuri la întrebările ridicate de cauzele accidentului, degrabă clasate și mușamalizate de URSS.

Pentru că ce s-a întâmplat e o tragedie, “și orice tragedie trebuie să aibă un motiv”, Fedor ajunge la concluzia că de vină e un radiotransmițător militar mamut aflat la câțva kilometri de centrala nucleară, care a început din 1976 să emită un semnal ce i-a adus surpanumele de “ciocănitoarea rusească” – o structură megalitică sinistră, care ar fi costat de două ori mai mult decât centrala din apropiere (șapte miliarde de ruble!) și ar fi fost o gafă epocală ce trebuia definitiv îngropată de oficialii de la Moscova.

Ca orice teorie a conspirației care se respectă, a lui Fedor e seducător de plauzibilă și de lipsită de probe concrete. Însuși Fedor are din nebunia de găsit la mulți dintre promotorii unor astfel de scenarii – fascinant ca personaj și potrivit ca ghid prin suprarealismul dezastrului post-nuclear, are o alură de geniu neînțeles/idiot al satului care aruncă îndoială asupra validității concluziilor pe care le trage. Dar ansamblul informațiilor oferite de numeroșii foști demnitari, angajați ai centralei sau simpli locatari ai Cernobîlului pictează o frescă mult mai amplă decât cea a presupusei mușamalizări – una în care afli că Cernobîlul avea trandafiri și ketchup, iar străzile sale erau curate.

Fedor, care avea patru ani la 26 aprilie 1986, nu vede o mare diferență între URSS-ul în care Gorbaciov aștepta optsprezece zile înainte să informeze populația de pericolul reprezentat de radiații (timp în care populația se aduna pe un pod din apropiere să privească frumosul fum roșu care ieșea din reactor) și Ucraina de azi, în care mentalitatea sovietică s-a perpetuat și e pururea verde: mărturia unui intervievat care laudă calitățile de om ale lui Stalin ar fi comică dacă nu ar fi și de-a dreptul înfricoșătoare.

Gracia are în Fedor și cameramanul Artem Rîzhikov (ținta unui lunetist, care l-a ratat, dar i-a distrus camera în timpul filmărilor!) niște mine de aur. Pe lângă interviuri (pentru care are o reală înclinație) și monoloagele colorate, Fedor găsește prilejul de a pune în scenă niște performance art de mare efect vizual – vezi în special reprezentația din școala primară dezafectată plină de măști de gaze făcute grămadă. Artem nu numai că găsește modalități inventive de a filma – inclusiv cu camere ascunse, cu obiectiv superangular tip „ochi de pește” – dar și vorbește în cameră despre Fedor în calitate de cel mai bun prieten, oferind perspectiva externă asupra protagonistului.

Începute în timpul filmărilor, protestele din piața Maidan (documentate și de Sergei Loznitsa în filmul său) îi prilejuiesc ocazia lui Gracia de a a-și ancora și mai bine în prezent povestea și te scot, ca spectator, din senzația de irealitate pe care ți-o provoacă investigația – pe Fedor ajunge să îl consume o paranoia tipică Războiului Rece, ce-l face să vrea să renunțe la demersul său, iar discursul final, rostit la microfon, e mai puternic și direct decât orice ar fi putut să scoată Gracia din scenariu.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. „Ciocănitoarea rusească” era o instalație radar cu o putere imensă de emisie, oricine a ascultat Europa Liberă pe unde scurte n-o să uite niciodată sunetul acela sinistru. Se auzea în toate benzile de unde scurte, complet impredictibil, la orice oră din zi sau din noapte. E cel mai bun mod de a ne aduce aminte ce însemna Uniunea Sovietică pe vremea lui Brejnev.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Dragos Marin
Incepând din noiembrie 2011, scrie cronici de film la Filmreporter.ro. Ultima şcoală absolvită este Masteratul de Studii Hispanice din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

O nouă mutare pe tabla de șah a spațiului post-sovietic: Organizația Statelor Turcice. Erdogan mută, Putin evaluează.

Rusia și Turcia promovează în prezent o relație tranzacționistă.             Perspectiva geoistorică a relațiilor ruso-turce evidențiază o dimensiune...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro