sâmbătă, mai 8, 2021

Ciprian Vîntdevară şi Steaua-fără-nume

Ȋn Univers există trei sute de mii de miliarde de miliarde – 3x(10 la puterea 23) – de stele, marea majoritate solitare, ca Soarele nostru; extrem de puţine sunt duble sau triple, mişcându-se în jurul centrului de masă comun; în sfârşit, un numar infim, cam o duzină, sunt stele formate prin comasarea sistemului de stele duble sau triple, într-o singură stea. Aceste stele rarisime, una din 23×(10 la puterea 22), se numesc nove roşii luminoase. Ȋn februarie 2015, Ciprian Vîntdevară a descoperit o astfel de stea.

Ciprian este coordonatorul observatorului astronomic şi al planetariului din Bârlad, şi totodată îndrumătorul astroclubului Perseus, aşadar un astronom amator dintr-un oraş lipsit de tradiţii ştiinţifice, fără acces la vreo aparatură pretenţioasă. Observatorul funcţionează în centrul oraşului, într-o zonă puternic poluată luminos, cu totul nefavorabilă observaţiilor astronomice. Sediul său este impropriu – o încăpere într-o clădire destinată iniţial unei bănci (donată ulterior muzeului „Vasile Pârvan” din oraş, instutuţie în cadrul căreia funcţionează observatorul). Ȋn această încăpere, care se deschide către o terasă, sunt ţinute aproape toate aparatele. Ȋn serile senine, Ciprian mută aparatele pe terasă, le montează numeroasele accesorii şi le reglează folosind un soft destul de complicat, iar în zori le demontează accesoriile şi le aduce din nou înăuntru. Evident, într-un observator cât de cât normal, aparatele nu trebuie mutate manual de două ori pe noapte, accesoriile nu trebuie montate şi demontate la fiecare mutare, nici reglajul reluat de la zero. Roiurile de ţânţari din nopţile de vară şi gerul din cele de iarnă sunt ingrediente care nu îl fac pe Ciprian să-şi reducă timpul dedicat observaţiilor. Deşi în lumea întreagă astronomii – amatori sau profesionişti – stau într-un spaţiu confortabil şi privesc imaginea cerului pe un laptop instalat pe masa de lucru, Ciprian este obligat să lucreze în aer liber, aşa cum lucrau antecesorii săi medievali – Copernic, Tycho Brahe sau Kepler.

Ȋn noaptea de 10 spre 11 februarie 2015, Ciprian a observat apariţia unei stele noi pe unul din braţele galaxiei M101, situată în zona Carului Mare. Observaţia a fost transmisă comunităţii astronomilor, şi pe 13 februarie, neozeelandezul Stu Parker, care a folosit un telescop din Spania, a confirmat că Ciprian are dreptate. Iniţial s-a presupus că este vorba de o supernovă – ipoteză discutată în publicaţia italiană Coelum [1]. Ulterior, studii spectroscopice – adică analiza detaliată a luminii emise de stea – făcute folosind imagini date de cel mai mare telescop din Rusia (situat în Caucaz), cu diametrul oglinzii de 6 metri, au dus la concluzia că steaua este o nova roşie luminoasă. Spre comparaţie, menţionăm că oglinda telescopului folosit de Ciprian are diametrul de 20 de cm, dimensiune ce aminteşte de performanţele secolului XVII: apertura telescopului construit de Huygens pentru Societatea Regala din Londra, în 1691, era de 19 cm [2].

Acum, steaua este studiata intens de mai multe mari observatoare din lume, întrucat formarea şi evoluţia acestor nove sunt fenomene astrofizice puţin înţelese. Paternitatea descoperirii este formulată explicit; într-un studiu complex, semnat de 11 specialişti de marcă ai observatoarelor din Moscova, Caucaz, Kazan şi Michigan, apărut recent [3], putem citi: „The red nova in M 101 was discovered by Ciprian Dumitru Vîntdevara on the Bârlad Astronomical Observatory in Romania, on February 10, 2015.”

Desigur că descoperirea lui Ciprian este, într-o măsură oarecare, şi o chestiune de şansă – ca orice altă descoperire. Dar este şi răsplata intuiţiei, abnegaţiei şi hărniciei unui tânăr, absolvent al Facultăţii de Geografie a Universităţii din Galaţi, încadrat nu ca cercetator într-unul din observatoarele Academiei Române, ci ca muzeograf, plătit cu un salariu apropiat de salariul minim pe economie, într-un oraş de provincie. Un muzeograf care a făcut cea mai valoroasă descoperire din astronomia românească.

Acum, steaua lui Ciprian nu are un nume, ci un indicativ: PSN J14021678+5426205 din galaxia M101. Numele, care poate fi dat doar printr-o decizie a Uniunii Astronomice Internaţionale, ar putea fi Regina Maria, sau Iulia Haşdeu, sau Bârlad… sau unul propus de cititori.

Referinţe

[1] Coelum, http://www.coelum.com/news/unaltra-supernova-in-m101-no-ma-controllate-i-vostri-archivi.

[2] https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_largest_optical_telescopes_in_the_18th_century

[3] www.vgoranskij.net/lrn2015-in-m101.pdf

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. domnule, toata presa „mainstream” (inclusiv / mai ales cea a lui jack care a scris despre gaina nascatoare de pui vii), toate televiziunile „quality” analizeaza inmormintarea fastuoasa a marelui fane (zis si spoitoru) cel care a retezat mina unui militian dintr o singura lovitura de sabie, si dvs veniti cu steaua lui Ciprian ?

  2. Respect.
    Dupa titlu as fi crezut ca e ceva din politica, am inceput sa citesc plictisit, dar s-a dovedit de 100 de ori mai interesant.
    Aia din Chile se plang ca au investit un miliard de dolari si nu vad stelele suficient de bine pentru ca e prea multa lumina pe o autostrada din apropiere… Iata ca totusi se poate

  3. Multe felicitări și toată stime mea d-lui Vindevara! Am avut întotdeauna un respect deosebit pentru oamenii pasionați. Mai ales atunci când și izbutesc!!!

  4. Da, felicitari d-lui Ciprian.
    Mai ales pentru mijloacele modeste prin care a facut descoperirea.

    Si cand te gandesti ca aici in Canada un telescop dobsonian de 8″ (20 cm) costa sub 450 $, deci e f. abordabil. 8″ a fost considerat preferatul astronomilor amatori pana de curand, cand telescoapele de 10″ (25 cm) au inceput sa se impuna, urmate de cele de 12″, iar cele de 8″ sunt considerate „entry-level”.

    Dar nu apertura conteaza ci pasiunea si perseverenta. Felicitari inca o data – si „clear sky”. (din partea unui astonom amator.)

  5. Ȋn Univers există trei sute de mii de miliarde de miliarde de stele, însă există numai o Planetă-Ou, pe care am descoperit-o chiar „eu”, alou… :) Dacă nu crezi, du-te și vezi (apasă pe numele meu, now:))

    Asta e o știre superuragan, nu vânt de vară, n-așa ? :P

  6. Mulțumesc și eu autorului și il felicit pe Dl. Vîntdevară!
    (Nimeni nu vorbeşte de săracul FS, Dumnezeu să îl ierte. Doar presa şi cei de nivelul lui se preocupă de acest subiect.)

  7. Nu stiu ce inseamna „sansa”…cred ca face parte din regulile inerente, desi indescifrabile, ale „jocului” pe care-l numim viata.
    Ceea ce stiu cu certitudine insa, este ca pasiunea reprezinta o calitate din ce in ce mai rara (probabil ca oamenii se inhiba printr-o inexplicabila autocenzura?), in ciuda enormelor beneficii pe care umanitatea le-a avut, de-a lungul timpului, numai datorita oamenilor pasionati si a pasiunilor lor devorante!
    Sa mai adaug ca, intr-o societate lipsita de modele si repere de valoare, ca cea româneasca, „discretia” fata de asemenea realizare exceptionala si autorul ei, este de-a dreptul prosteasca si iresponsabila? Nu mai adaug nimic, ca se stie…
    Culmea e ca, daca ascult ce spun românii, nimic nu-i mai surprinde, le stiu deja pe toate in detaliu, toate neajunsurile fusesera anticipate de careva, viitorul insasi e stiut ca nu va fi decat intr-un fel:trist, vinovatii sunt arhi-cunoscuti, etc., etc…Multa vorbarie sterila, adica : degeaba :(

    Ce nume as propune”?
    Vîntdevara!
    Mi se pare predestinat sa fie purtat de o stea…

  8. Felicitări pentru articol.
    Felicitări Dlui Ciprian Vântdevară pentru perseverența și pasiunea care îi dovedesc vâna de cercetător autentic. Această descoperire este răsplata binemeritată care ar trebui să-i poarte numele. Îndrăznesc să-i sugerez (1) crearea unui blog personal bilingv în care să relateze episodic despre munca sa (cred că l-ar face cunoscut și publicului nespecializat al cărui suport este important, afectiv și financiar) și (2) contactarea altor pasionați, eventual și ONG-uri din țară (explicații în ”Sfatul unui laureat Nobel pentru cercetarea stiintifica romaneasca”, articol publicat de Dna Corina Ionel tot pe HotNews în acest an).

  9. E frumoasa aceasta fereastra către univers de oriunde ar fi ea deschisa. Felicitări dlui. Vintdevara. Așa cum a propus deja cineva aici, Summer wind pare un nume potrivit, dar scris intr-un cuvânt, exact ca numele lui Ciprian: Summerwind / Red Summerwind sau, daca tot a amintit cineva de ” Steaua fara nume” (piesa lui Mihail Sebastian), i s-ar putea spune Mona.

  10. Si, tot din piesa lui Sebastian, parca Alcor era numele pe care profesorul l-a dat stelei descoperite de el. In amintirea lui Sebastian, i s-ar putea zice stelei Alcor.

  11. Vantdevara ar fi prea dificil pentru alte natii sa pronunte. Ori Summerwind or Ciprian.

    Felicitari lui Ciprian!

    Si poate contributors face o cheta sa ii cumparam lui Ciprian un telescop 12″ iar primaria Barlad (orasul are o veche traditie culturala, contacti-l pe marele om de cultura C.D. Zeletin si va va spune mai mult) ii va da astronomului un spatiu adecvat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Victor Barsan
Victor Barsanhttp://contributors
Victor Bârsan, născut în 1950, la Focşani. Absolvent al Facultăţii de Fizică şi al Facultăţii de Matematică-Mecanică ale Universităţii din Bucureşti; doctorat în fizică. Cercetător în domeniul fizicii teoretice; experienţă profesională în jurnalism, istorie recentă, drepturile omului, diplomaţie, instituţii internaţionale. Ultima carte publicată: Mineriada din iunie, Editura Tracus Arte, 2015.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Voi, treziți-vă!

Cezar Victor Năstase este convins că: ”Dacă s-ar reintroduce pedeapsa capitală aceasta ar trebui aplicată în primul rând cozilor de topor și...

PNRR: Eșecul din spatele unui succes cosmetizat

Pe măsură ce se devoalează noi informații din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), se poate observa că acest plan este...

Și în România este confirmat începutul declinului pandemiei Covid-19 (Actualizat)

După o așteptare nu agreabilă, evoluțiile de după 20 aprilie au început să devină pozitive și la nivelul ratelor de mortalitate iar cele două curbe și-au armonizat mișcările descendente. Armonizarea nu a survenit după două săptămâni, cum era de așteptat din evoluțiile anterioare şi din alte ţări, ci după trei săptămâni, cea de a treia consemnând o surprinzătoare recrudescență a mortalității.

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Paștele – Anul II al pandemiei

          După suferința Vinerii Mari, înfricoșați de chinul și moartea lui Isus, apostolii au căzut sub povara descurajării și a fricii. Timp...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro