joi, martie 28, 2024

Circumscripția 43

Suntem foarte mulți. Aproape un milion de români au reședința sau domiciliul în Italia potrivit datelor oficiale ale autorităților de acolo. În Spania sunt aproximativ opt sute de mii. E foarte probabil ca în celelalte state europene să fie împrăștiați încă pe-atâția. Ori recensământul făcut de Institutul Național de Statistică în 2011 raportează doar 727.500 de persoane plecate în străinătate. Marja de eroare e absurdă, după cum recunoștea însuși președintele INS aici. Cât de greu poate fi să ceri autorităților altor țări europene niște date reale?

Dăm un ban. Cei 3-4 milioane de români de aiurea trimit foarte mulți bani în țară prin canale monitorizabile (Western Union, Moneygram, transferuri bancare). Într-un raport din 2014 al BNR se arată că suma transferurilor directe și monitorizate către România ar fi ajuns la 4,2 miliarde de euro iar investițiile directe la 2,7 miliarde de euro.

În același raport al BNR (p.9) ni se dau „teme de reflecție”. Redau prima temă:  „Având în vedere profilul migranţilor: slab calificaţi în Italia, Spania, ţările mediteraneene; calificaţi în Germania, Marea Britanie, Europa de Vest; ultra-calificaţi în SUA, Canada. Care ar trebui să fie focalizarea firmelor de transferuri de bani? Deja, remiterile din SUA sunt mai mari decât cele din Spania”.

Observația finală are o explicație. Banii „ultra-calificaților” ajung în țară numai prin canalele monitorizabile. „Slab calificații” din țările mediteraneene au însă alte căi, mai mult sau mai puțin legale. Microbuzele care circulă pe ruta România – Italia, de exemplu, transportă sume de ordinul miilor sau chiar zecilor de mii de euro la fiecare retur. Bani care ajung să alimenteze bugetul statului român și economia țării. Sunt bani trimiși în schimbul borcanelor cu murături, afumăturilor, sarmalelor, ai litrilor de țuică încredințați șoferului de încredere pentru rudele din Torino, Madrid, Roma, Alicante. Poate că și domnul Ionescu, ins ultra-calificat stabilit în Washington DC, ar trimite ceva prin nea Costică șoferul dar, din câte știu, nu s-a inventat încă rata-submarin.

Uneori suntem un pic confuzi. Dacă în România domiciliul înseamnă adresa stabilă iar reședința adresa temporară, în Italia e taman invers. Românii din străinătate nu renunță la domiciliul din România așa că rămân cu adresa stabilă în țară și cu un alt document emis în țara gazdă. O fac din mai multe motive printre care se numără lipsa timpului (consulatul nu-i mereu aproape), taxele destul de mari pentru eliberarea unui pașaport cu domiciliul în străinătate și un motiv psihologic (parcă nu îți vine să renunți la buletinul românesc, mai ales că, mai devreme sau mai tărziu,  te vei întoarce, nu-i așa?!).

Trăim, totuși, în România. Diaspora noastră se duce la biserici românești, își face cumpărăturile de la magazine românești, se uită la ProTV, antene, B1, Realitatea, Digi. E la curent cu ce se întâmplă în țară, se implică, protestează când e nevoie, nu se prea amestecă cu gazdele, cu străinii și nu știu cât de bine e, dar se întâmplă.

Unele manifestări ale românului în străinătate sunt discutabile, e adevărat. Vorbim de petreceri cu mult tezaur folcloric, concerte cu manele în discoteci românești, jerbe de coji de semințe, tone de mileuri sau, mă rog, feng-șui de apartament comunist importat în Europa occidentală și altele, câte și mai câte. Sunt și lucruri bune iar impresia generală e că trăiesc în România și că se duc la muncă în străinătate. De cele mai multe ori diasporenii pășesc pe teritoriu străin doar când ies pe ușa caselor din suburbiile Torino-ului, Romei, Madridului, Alicante-ului.

Aproape toți ar vrea să se întoarcă mai devreme sau mai târziu. Poate la pensie, poate imediat ca să lucreze într-o corporație din București, Cluj, Timișoara (noi, ăștia mai tineri). Sau poate e doar un gând pe care nu și-l vor îndeplini niciodată, dar care e acolo.

E tocmeală. Articolul 62 (alineatele 2 și 3) din Constituția României încredințează organizarea alegerilor parlamentare și stabilirea numărului de mandate tot Parlamentului prin legea electorală.

Promulgată în luna iulie, la care se adaugă modificările introduse de legea votului prin corespondeță, aceasta spune că numărul aleșilor trebuie să fie proporțional cu populația fiecărei circumscripții electorale. Populația este „raportată de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen”.

Carevasăzică același institut de statistică, care a raportat de patru ori mai puțin la ultimul recensământ, hotărăște numărul de mandate pentru fiecare circumscripție în parte.

Avem o circumscripție electorală pentru fiecare județ la care se adaugă o circumscripție pentru București și a 43-a pentru diaspora (art. 4). Tot în art. 4 ni se spune că circumscripția pentru diaspora este pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.

Așa-i că sună frumos?! Ei bine să știți că nu-i! Ni se taie imediat elanul la art. 5, al. 4: „Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen”.

Numărul deputaților pentru fiecare circumscripție ar trebui să fie de un deputat la fiecare 73.000 de persoane și de un senator la fiecare 168.000 de persoane (art.5). Rotunjirea se face prin adaos, evident, că doar the more the merrier! Cu excepția circumscripției 43, căreia îi revin doar ȘASE parlamentari: 2 senatori și 4 deputați. Ei reprezintă interesele a câtorva milioane de români.

Cei cu reședința în străinătate, adică majoritatea, pot vota un număr de parlamentari stabilit în funcție de persoanele care au domiciliul în afara țării, în funcție de numărul celor care au renunțat la buletinul românesc, al celor care s-au îndepărat oficial de România. Sunt o minoritate, nu cred că se ajunge la trei sute de mii de persoane. Impresia generală e că s-a încercat împăcarea caprelor din parlament cu cerințele alegătorilor. A ieșit o varză!
Credeți că șase aleși pot reprezenta interesele a trei – patru milioane de români care contribuie anual cu sume ce depășesc substanțial cele patru miliarde de euro raportate de BNR? Credeți că doar șase parlamentari pot reprezenta interesele a unor milioane de oameni care se implică activ atât în viața economică, cât și în cea politică a țării? Și credeți oare că oamenii ăștia chiar nu plătesc taxe în România? Păi dacă ai casă, taxele le plătești oricum. E adevărat că nu contribui la sistemul de pensii sau de sănătate, dar toată marea asta de oameni  injectează niște sume uriașe în economie, în fiecare an. Poate mai mult decât valoarea taxelor pe care nu le plătesc. Și ar mai fi ceva: banii nu provin din circuitul economic românesc, ci i se adaugă.

În locul recunoștinței, statul român îi răsplătește tâmpit cu aroganță, taxe consulare mari și legi scrise pe genunchi sau care se aplică discreționar. În Anexa 1 a mizeriei de lege, avem un tabel cu numărul de mandate pentru fiecare circumscripție. Dacă ar fi să luăm în considerare doar datele raportate greșit de INS, românii din diaspora ar trebui să aibă cel puțin 10 deputați (727.500/73.000) și 4 senatori (727.500/168.000), cât județele Cluj, Dolj sau Suceava.

Paisprezece parlamentari pot face și desface o majoritate parlamentară, pot dărma un guvern. Iar de la 17 senatori și 41 de deputați în sus – câți ar trebui să fie – poate românii din diaspora nu s-ar mai simți discriminați de propria țară.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Cred ca accentul pe miliardele cu care contribuie romanii de peste hotare nu e o idee prea stralucita. PIB-ul Romaniei este azi de ~150mld RON. Privit doar din perspectiva financiara, 4 mld euro sunt 2.7%… E drept ca vin de la un segment de populatie care nu prea consuma resurse bugetare exceptand perioadele de vacanta, dar tot nu cred ca ajuta la conversatie..

    Daca doresc sa fie reprezentati, romanii din diaspora trebuie sa faca exact ceea ce fac si in tarile adoptive – sa respecte legile! De ce numara gresit cei de la INS si MAI romanii aflati peste hotare? Pentru ca majoritatea (inclusiv eu) au o situatie legala neclara. De fapt nu lipsesc la numaratoare in ziua votului, dar daca si-au pastrat domiciliul in Romania e normal sa apara in circumscriptia corespunzatoare domiciliului, deci vor fi reprezentati de parlamentarii alesi in tara.

    • @pehash

      Salut! Am pus accentul și pe miliardele trimise în țară pentru a combate argumentul suprem al celor care se opun dreptului diasporei la vot: cei plecați în străinătate nu plătesc taxe.

      Nu văd ilegalități aici. Dacă legea îți permite o situație ambiguă, ar trebui schimbată. Și nu vor fi reprezentați legitim de parlamentarii aleși în țară din moment ce nu pot vota pentru ei. Poate o soluție ar fi ca votul prin corespondență să îți permită să votezi pentru candidații din circumscripția de domiciliu.

      • Deci de vina sunt aia de la evidenta populatiei ca nu trimit in cele 800.000 de gospodarii la fiecare 3-6 luni un politist sa verifice daca locuiesti la domiciliul declarat in acte si nu ai plecat, eventual sa-ti dea si o amenda?..

        Este clar ca partidele create de fostii comunisti nu si-au dorit niciodata ca romanii din diaspora sa aiba un cuvant de spus la alegeri, dar cati mai sunt astazi interesati de ce se intampla in tara? Vorbim de 3-4 milioane de romani.. o sa vedem la implementarea votului prin corespondenta cati din ei se mai simt romani. Probabil nu mai mult de 4-500.000. Adevarata provocare va fi sa aducem la vot restul..

        • ”(…) Adevarata provocare va fi sa aducem la vot restul.„

          Am impresia că adevărata provocare începe chiar cu votul prin corespondență/electronic, prin urmare cu precizările conținute în articol. Ambiguitatea se rezolvă doar când apare o necesitate, concret expusă de autor, cred eu.
          Conștientizarea problemei la nivel de populație – care în acest caz lipsește – este primul pas către soluție.

          • Eu nu vad nici o ambiguitate. O fi adevarat ca legea a fost din start scrisa cu acel „1 ianuarie din anul anterior” ca sa reduca impactul disaporei ca numar de reprezentanti in parlamen? Ce s-ar fi intamplat daca ar fi acceptat situatia populatiei cu 6 luni inainte de alegeri? Credeti ca s-ar fi inghesuit romanii de prin Italia si Spania sa renunte la domiciliul din Romania!?..
            Dar nu este nevoie!.. Legea spune clar – pot sa voteze prin corespondenta daca fac dovada resedintei in strainatate. Domiciliul in Romania va insemna doar ca votul se duce in circumscriptia din Romania, dar votul ala conteaza! 4 milioane de voturi sunt mai multe voturi decat pot aduce/fura PSD si PNL la un loc la niste alegeri parlamentare. Cati din cei 4 milioane vor vota in aceste conditii?…

      • In ciuda miliardelor trimise in tara, cetatenii romani din strainatate nu prea contribuie – ca si cetateanul din tara – la plata taxelor catre bugetul de stat!. Banii trimisi din strainatate intra in economia tarii si sunt un balon de oxigen extrem de necesar si util, dar nu pot conferi drepturi suplimentare pentru ”diasporeni” ( cum se incearca uneori la discutiile teoretice)!. Plata taxelor pt casa din tara ( devenita in unele cazuri, un mic palat) sau pentru masina inmatriculta in Romania – dar cu care circula prin strainataturi pentru a nu plati asigurari prea mari) intra la bugetele primariilor locale si nu la bugetul de stat. In rest nici plati la sanatate, nici la pensie, nici la somaj, nici..nici. Se pare ca noi romanii incercam sa ne descurcam in orice situatie si sa luam ceea ce este bun din fiecare tara in care ne gasim s care ne este favorabil ( chiar daca la limita legii!). Cred ca este mai bine ca fiecare sa-si traiasca viata acolo unde se gaseste, cu bune si cu rele si sa se implice in viata sociala si politica a locului unde vede rasaritul de soare!

        • Cu toata stima, dar cred ca faceti o mare ciorba in afirmatiile dvs. Taxele pe care le pomeniti nici nu sunt taxe, unele din ele, de pilda contributia la pensii sau asigurarea de sanatate nu sunt taxe si nu au nici un rol in discutie; de asemenea TVA platit la achizitiile cu banii respectivi intra in bugetul de stat.
          Masinile cu care circula si pentru care sunt platite taxe la primarie sunt iarasi un exemplu gresit: taxele la primarie pentru masini sunt pentru a asigura finantarea drumurilor locale pe care circula acele masini, nu sunt un bir arbitrar; tocmai faptul ca se platesc acele taxe fara a beneficia de ele nu e un motiv de critica pentru acei cetateni, ei fac un cadou Romaniei – direct primariei, indirect statului.
          Iar statul suntem noi. Nu stiu de ce dvs. vreti ca un cetatean roman stabilit in SUA sa va plateasca taxe, dar eu nu vreau – nu exista nici un motiv. Daca nu intelegi care e scopul unui stat poate o putem lua incet: statul e o metoda de organizare, iar taxele adunate sunt pentru acoperirea cheltuielilor generate. Care cheltuieli au depasit de mult scopul (de cand ajutoarele sociale sau indemnizatiile au ajuns cheltuieli justificate de functionare a statului?), iar scopul taxarii a fost uitat de mult – in loc ca cetatenii sa contribuie la cheltuielile comune, precum la bloc, au ajuns o sursa de venit prin taxare procentuala. E ca si cum la bloc fiecare locatar ar plati intretinerea in functie de salariu, nu de consum, ca suntem socialisti si cine are mai mult trebuie sa plateasca mai mult. Dupa cum un mare ganditor din Timisoara a declarat acum cativa ani: „pentru ca automobile”.

        • Dante,

          Nici nu stii cat de gresit gandesti.

          Trimit in fiecare luna o suma importanta de bani in Romania.

          Banii astia nu sunt economisiti, ci sunt pusi in consum.

          Rezulta ca mai mult decat o cincime din ce trimit intra in conturile statului roman sub forma de TVA.

          Si nu sunt singurul in situatia asta.

          Cum poti sa spui ca nu platim taxe statului roman?

  2. Problema administrativa exista totusi, dar in directia opusa. Hai sa zicem ca obtinem date reale de la autoritatile straine privind numarul de romani in fiecare tara (desi asta nu e intodeauna posibil. Romanii care au obtinut o a doua cetatenie nu mai sunt deloc numarati de statele in care traiesc ca cetateni straini, si nu mai apar in nici o statistica). Dar hai sa zicem.

    Problema este in directia opusa. Daca il numaram pe Gheorghe la circumscriptia 43, trebuie sa-l scoatem de la numaratoare de la circumscriptia 20, sau de unde a fost ultimul lui domiciliu in Romania. Daca Gheorghe nu isi schimba oficial domicilul, de unde stim de unde sa-l scoatem ? Iar Gheorghe e doar un numar statistic, nu vom obtine niciodata de la autoritatile straine liste cu nume si prenume ale persoanelor cu cetatenie romana care locuiesc in aceste tari, din cauza legilor privind protectia datelor personale din acele tari.

  3. Foarte bun articolul, care ar fi insa solutia propusa de dvoastra pentru a rezolva aceasta problema ?
    Petitie online ?
    Demonstratii ?
    Sa nu mai trimitem bani in tara ?

    • Poate o solutie e sa renuntati la cetatenia romana. Oricum politicienii nu va considera decat cetateni de mana a doua, care exista doar pe hartie ca cetatenie si drepturi, dar cei 3-4 milioane de cetateni de departe sunt doar un motiv de a avea vreo 100-150 de parlamentari in plus si de a numara circumscriptiile electorale cu 2 la primarie si 3 la prefectura. Poate o populatie de 15-16 milioane de romani ar arata o situatie mai clara si ar simplifica mult procesul de vot: una e sa voteze la ambasada dintr-o tara cetatenii romani care sunt acolo pentru ca s-au nimerit sa fie in concediu sau intr-o delegatie de o saptamana, alta e sa ai 1 milion de oameni care locuiesc acolo si sunt romani doar in cele 2-3 saptamani de concediu petrecut in Romania.
      Poate trebuie sa ne gandim mai bine la ceea ce inseamna sa fii roman ca nationalitate si ce inseamna sa fii roman ca cetatenie. Daca locul in care ne facem vacanta ne leaga de cetatenie, atunci in fiecare an sunt cetatean al cate unui stat. Daca cetatenia e locul in care traim, muncim, platim taxe, ducem copiii la scoala, atunci pentru 3-4 milioane de romani ea nu e cetatenia romana.

  4. Cand PNL a propus dublarea reprezentarii pt diaspora, propunerea a cazut la vot. Ghiciti cine s-a pus contra ? Si noi ce facem fratilor ? Cand o sa ne creasca si noua o pereche de …. cum spunea Adrian Rugina, D-zeu sa-l odihneasca ! Libertatile se apara pasnic, dar totusi lasati bata la iesire langa usa pentru ca atunci cand pasnic nu se mai poate sa nu pierdeti timpul sa o cautati. Noua celor din diaspora ni furat un drept, iar presedintele nostru parca face reclama la Colgate cand zambeste si ne anunta cu seninatate ca a promulgat legea. Mai Ioane, mai Vasile, Gheorghe si care mai esti prin Paris, Londra, Milano sau Barceona, astia tocmai v-au furat lana de pe oi si voi inca va bucurati ca dau oile lapte. Ar trebui sa va ganditi mai bine pe unde mergeti la vara, eu unul as planta flori in piata Universitatii prin iulie-august…SA DEVENIM SI NOI O FORTA PUTERNICA CU O INALTA DISCIPLINA CIVICA MUNCITOREASCA. SA FIM SI NOI OAMENI DE NADEJDE SI LA BINE, DAR MAI ALES LA GREU…. cine stie ce droguri o sa gasim la sediul PSD… si valuta si masini de facut bani….ba nu, de aia nu e nevoie ca oricum banii ii trimitem chiar noi ca doar avem si noi tiparnitele noastre. 2,5 VOTURI DE ROMAN EMIGRAT = 1 VOT DE TARAN SEDAT

  5. E foarte posibil ca sa se urzeasca si altele ca sa impiedice diaspora sa voteze.

    Mai zilele trecute, observand ca pasaportul romanesc o sa expire peste vreo patru luni, am incercat sa fac o programare la consulatul romanesc din Los Angeles.

    Supriza! Cea mai apropiata programare pentru un pasaport CRDS (se merge la consulat) e in aprilie anul viitor. Cu timpul necesar primirii unui nou pasaport, alegerile de anul viitor sunt compromise pentru mine.

    Operatiunea oprirea diasporei la vot e in plina desfasurare….

  6. In tara in care se spune ca s-ar fi nascut democratia, adica Grecia, la vot participa doar cetatenii eleni care se gasesc pe teritoriul national. Iar grecii, slava Domnului, au o diaspora mai numeroasa decat populatia ramasa in tara ( ei considera ca de problemele celor din Grecia trebuie sa se ocupe doar locuitorii ei). Este o chestiune de principiu si discutam si noi, fara ranchiuna, asa ca sa ne treaca timpul. Interesant ar fi de vazut cum s-au integrat romanii in strainatate si cum participa la procesele electorale din tarile de adoptie. Si acolo putem avea , din nou, surprize. Nu am date exacte si corecte, dar parca in Italia la alegerile prezidentiale romanesti au fost mai multi votanti decat la alegerile locale italiene. Si oricum cifrele rezultate sunt departe de ceea ce inseamna un profil politic sau civic normal pentru emigrantul nostru la ambele tipuri de alegeri in discutie (nu punem la soscoteala dezastrul organizarii ” de sus” a recentelor alegeri din noiembrie 2014 cu efectele , in timp, cunoscute). E bine ca romanii de afara ar vrea sa se intoarca in tara, dar acest lucru ramane mai mult un deziderat : cine este nebun sa plece de la un salariu de 1-2000 euro la 4-500, in tara? Asta doar politicienii nostri pot s-o gandeasca si poate unii romani de p-afara, prea necajiti si obiditi cu problemele lor. Vor trebui sa treaca minimum 30 -40 de ani pana cand situatia din Romania va deveni tolerabila pentru un roman, cu ”cap”, ca sa se intoarca acasa. Brucan spunea ceva de 20 de ani si s-a inselat amarnic : totusi Romanica este tara noastra si o IUBIM, indiferent de lichelele care ne conduc.

  7. @dante (01/12/2015 la 17:16)

    O legislatie similara cu a Greciei este si in Canada: nu poti vota daca nu ai locuit in ultimii 5 ani si ca atare nu ai platit taxe in Canada; exceptie fac militarii, diplomatii si persoanele trimise in misiune strainatate care evident, platesc taxe statului canadian. In oricare din aceste exceptii votezi in colegiul unde ai resedinta.

    Chiar si in USA sunt prevederi cu privire la exercitarea dreptului de vot in situatia in care lucrezi/ai rezidenta in afara USA.

    Mai sunt si alte tari, chiar si din Europa care prevederi similare cu cele de mai sus, cu privire la votul diasporei.

    Cat priveste faptul ca sunt trimisi in Romania (chiar si lunar, atata vreme cat expeditorul acestor bani nu mai are rezidenta in Romania) si prin cumparaturile care se fac se plateste TVA ………..mi se pare subtire acest argument. Este o situatie similara cu aceea in care locuiesti intr-o tara si esti temporar in alta tara (in concediu/interes de serviciu), ce faci nu platesti TVA (sau taxe similare) pentru cumparaturi/servicii ? Desigur banii de taxe beneficiaza rezidentii din tara vizitata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Purdel
Razvan Purdel
Absolvent al Facultății de Științele comunicării și al Master-ului în Literatură modernă a Universității din Perugia (Italia). A fost traducător și a lucrat la ICR - Centrul Național al Cărții. În prezent e web designer și grafician la un institut de formare profesională în Torino.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro