Încerc să aduc niște lămuriri în chestiunea ‘autostrăzilor fără autorizație de construire’ care a fost recent în atenția publică. Este un subiect destul de tehnic, sper să reușesc să îl explic.
Ajung la problemă. Autostrăzile unde s-au început lucrările fără autorizație de construire. E vorba de lucrări începute în 2014, respectiv Sebeș-Turda loturile 3 și 4 și Lugoj-Deva lotul 4. De ce? Nu pot să știu cu precizie, dar pot să bănuiesc cîteva motive. Între cele pozitive, s-ar număra absorbția fondurilor europene, s-a dorit
pornirea cît mai rapidă a proiectelor ca să mai salveze din fonduri. Între cele negative, sunt probabil presiunile politice și subestimarea timpului necesar pentru a obține avizele care mai lipseau. “Dați drumul la lucrări că vine și autorizația într-o lună” s-a transformat în “a trecut un an și n-a mai venit autorizația”.
Ce e de reținut este că documentele care mai lipseau pentru autorizație, în mare, nu erau cele fundamentale, ci cele mai degrabă de natură birocratică precum “scoaterea terenurilor extravilane din circuitul agricol”. Adică aceste autostrăzi aveau studii de fezabilitate, HG de aprobare a investiției, exproprieri, proiect tehnic verificat conform legii și aprobat de autorităti, acord de mediu. Mai pe românește, nu s-a apucat cineva să construiască o autostradă (chiar) de capul lui.
Cînd am venit în toamnă am găsit aceste mari proiecte într-o situație de blocaj. În teren, există lucrări de sute de milioane de lei, spre exemplu lotul 3 din autostrada Sebeș-Turda este executat pe jumătate. Între timp, la un anumit punct, au intervenit autoritățile de control (Inspectoratul de Stat în Construcții) și au sistat lucrările. Iar autorizația nu putea fi emisă pentru că nu exista o procedură pentru autorizarea unor lucrări deja (sau parțial) executate. Așadar asta e situația la zi, avem două autostrăzi esențiale pe marile coridoare de transport, Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, cu lucrări executate într-o mare proporție, avem vreme bună afară, dar avem șantiere sistate și stăm și ne uităm la ele. (Și riscăm să pierdem și banii europeni și discutăm despre sute de milioane de lei).
În mod normal, o situație ca asta în administrația românească se rezolvă… de fapt, NU se rezolvă. Nu se “bagă” nimeni. E cu “scandal”. N-are rost să te complici. Mai bine, se abandonează proiectele, se pierd banii europeni, se reziliază contractele și se fac reclamații la DNA și DLAF, ca să fie cercul complet. În timpul ăsta noi pe autostrăzi tot nu mergem, politicienii (care au creat problema) deplîng incompetența tehnocraților, găștile din CNADNR în permanentul lor război servesc mici șopîrle presei care devin știri de can-can (“albirea dințilorȚ) și viața merge înainte.
Sau nu. Sau încerci să faci ceva și să livrezi rezultate. În cazul de față, după ce am analizat situația, am introdus în martie în prevederile OUG 7/2016 o procedură pentru autorizarea unor lucrări deja executate, pentru a reglementa cazul excepțional pe care îl avem. Pe ce bază se face? Pe aceleași documente care sunt și în mod normal cerute pentru autorizare și în plus, pe baza unei expertize care să certifice că lucrările executate sunt cele din proiectul tehnic aprobat și sunt în conformitate cu acordul de mediu. E de subliniat că autorizația de construire nu reprezintă sub nicio formă un certificat de calitate pentru lucrările deja executate. Nu reprezintă un document în baza căruia se pot face plăți constructorului. Calitatea lucrărilor se certifică și plățile se fac conform legii și contractului (există un mecanism în ale cărui detalii nu mai intru). Autorizația de construire nu crează niciun drept suplimentar constructorului și nu exonerează niciuna din părți (constructor, proiectant, consultant, beneficiar) de răspunderea pe care o are pentru lucrări.
După adoptarea ordonanței, s-a creionat și un calendar care trebuia să rezulte în deblocarea contractelor Sebeș-Turda lot 3 și 4 pînă la sfîrșitul lunii mai. Asta ar însemna că contractele ar putea fi aproape finalizate la sfîrșitul anului (probabil date în circulație înprimăvara viitoare). În momentul de față aceste expertize sunt gata și trebuie trecute prin procesul prevăzut în ordonanță.
Am vrut să dau aceste lămuriri într-o chestiune mai degrabă tehnică pentru că în spațiul public circulă diverse dezinformări și mă aștept să mai apară. Acum știți de ce nu se lucrează la autostrada Sebeș-Turda și cum s-ar putea debloca situația. Să sperăm că va fi respectat calendarul menționat.
Așa funcționează birocrația ajunsă la apogeu, o Hydra cu atât de multe capete încât ajung să se strângă de gât unele pe altele.
Sigur că acum problema trebuie rezolvată, dar asta va crea o procedură standard și pentru viitor: când venim la putere abandonăm toate lucrările și proiectele precedentei guvernări și ne apucăm de Sebeș-Turda. Ca să ne facem propriile noastre șmenuri, că pentru cele deja existente s-au încasat deja șpăgile și nu mai e loc de altele. Iar guvernul următor va găsi el niște soluții.
Nu mai bine lăsați PSD-ul să se spele pe cap cu ele după alegerile din toamnă?
Catalin Drula a fost numit prin noiembrie 2015; toate contractele pentru Sebes-Turda erau semnate si teoretic in derulare (doar ca nu se miscau mai deloc), unele avand termen de finalizare 2016. Credeti ca s-a apucat Catalin sa faca ceva aranjamente? Eu sunt ferm convins ca nu; nu il cunosc personal, dar il cunosc de vreo 20 de ani pe unul din oamenii din echipa lui, in care am incredere si care mai povesteste, cand are ocazia, cu exemple concrete cum e cu birocratia si incompetenta generalizata din institutiile politizate ale statului roman.
Nu s-a apucat el să facă aranjamente, el încearcă să adune gunoaiele guvernării Ponta, ceea ce va permite ca la toamnă o nouă guvernare PSD să o ia de la capăt cu mizeriile. Este greșit să faci curat după altcineva, acel cineva va fi încurajat să se comporte iresponsabil în continuare.
Eu as zice ca o institutie a statului la orice nivel, este un fel de mare a sargaselor (algele acelea supradimensionate care stau sub suprafata apelor calde la adancime mica dar care pot impiedica chiar navigatia unor vapoare uriase, desi fiecare tulpina nu-i cine stie ce groasa).
Se schimba ministri, primari, nu are importanta de ce culoare politica, ei sunt acolo (nu fac politica :)) si stiu regulile.
Nimeni nu-i perfect, nimeni nu-i atat de curat ca sa reziste! Poate fi oricine, cu dorinte de justitiar sau cu planuri de imbogatire, masinaria lucreaza si-l prinde mai devreme sau mai tarziu. Fie il tenteaza, fie il forteaza.
Altfel, trebuie sa dispara ei -TOTI. Un functionar oarecare lucreaza non stop pe spagi mici, aproape anonim, aproape indetectabil cu mijloace obisnuite, trebuie doar sa-si asigure postul in timp ce un ministru/primar (fie orice demintar de rang inalt) trebuie sa profite de ocazie intr-un termen relative scurt.
Pentru cei mari, cu vizibilitate, riscul este mai mare deci si potul trebuie sa fie mai mare.
Si daca vin intr-adevar cu intentia sa curate locul vor fi legati de maini si de picioare si trasi la fund in timp util. Pentru acestia timpul este intotdeauna prea scurt.
Salve Catalin,
Multumim pt tot ce faci, te urmarim si de sustinem de la distanta.
Spor in toate!
Autorizația de construcție ar trebui să respecte certificate de urbanism. Acestea, în mod normal, ar trebui să prevadă că trebuie întrebați și vecinii ce pretenții au ( și nu numai cei direcți ). Or, la noi, luarea terenului s-a făcut cu japca, și întreținerea (semnelor) vecinătății fiind principial sarcină comună, o să se trezească vecinii că va trebui să contribuie și la realizarea și întreținerea gardului după ce au fost deposedați de terenul lor.
Daca vorbiti de exproprieri, se fac cu justa plata, nu cu japca. Daca despagubirile nu va acopera complet pagubele mergeti in instanta si rezolvati problema.
Terenurile au fost luate in baza legii 255. Desi legea e aspra si poate fi interpretata si cum spuneti, in caz contrar am fi stat ani de zile la negocieri cu proprietarii unor terenuri si ar fi durat si mai mult ca in prezent…intretinerea gardului nu inteleg de unde pana unde sa o faca proprietarul…
Bafta.
la cum se vad lucrurile mai ai doar jumate de an de stat acolo. pentru ca noi votam pe cine ne da ulei si faina….
ai o mare responsabilitate, enorma, dar sa sti ca ai sprijunul a mii de pasionati de infrastructura.
mai ai si sprijinul a sutelor de mii de soferi care injura zilnic pe drumuri
Felicitari dle. Drula. Urmaresc de ani buni forumurile de infrastructura (peundemerg.ro, skyscrapercity) si v-am mai urmarit postarile si pe facebook. Faceti o treaba excelenta incercand sa deblocati si sa miscati proiectele de infrastructura; problema e ca dureaza pana sa se vada rezultatele – tot ce sper e sa nu ajungem iarasi dupa alegeri cum a fost in 2012 cand proiectele pornite cu multa munca de Anca Boagiu au fost facute praf de Dan Sova.
dnul Drula, intr-o tara normala presa n-are cum sa scrie stiri de cancan (albirea dintilor, lucrari fara autorizatii de construire etc) caci astfel de lucruri nu se intampla. Doar intr-o tara condusa (de ani buni) de incompetenti astfel de stiri de cancan sunt posibile.
Intr-o tara normala nu ar trebui ca anumite cazuri izolate sa duca la schimbarea legislatiei. Bineinteles ca si exceptiile trebuie reglementate, insa nu exceptiile ar trebui sa creeze regula, ci cazurile normale. Maine este posibil ca in alte 2-3 contracte sa se intample altceva, o alta situatie si atunci ce facem? Schimbam iar legea dupa noua situatie? Motive se pot gasi in orice situatie, insa atata timp cat regulile se modifica dupa situatiile aparute in diferite ocazii, rezultatele nu pot fi bune pe termen lung. De fapt, asta este diferenta intre noi si tarile „civilizate”, adica reguli clare si corecte si care se respecta in orice situatie.
Eu cred ca este foarte posibil ca aceste autorizatii de constructie sa nu poate fi eliberate si din cauza faptului (sau, poate, mai ales din cauza faptului) ca majoritatea retrocedarilor din Romania au fost facute fraudulos, iar titlurile de proprietate sint, ca atare, pur si simplu, false ! Aceasta este ora decontului, la care probabil initiatorii si executantii marii falsificari nationale nu s-au gindit.
avand in vedere specificul de faramitare si dificultatile de delimitare a proprietatilor, inclin sa cred ca ar fi mai operativa o legislatie care sa nu urmareasca cu tot dinadinsul exproprierea, ci dreptul statului de a construi strategic pe teren privat; odata determinat acest drept, stabilirea compensatiilor pentru proprietari poate sa decurga ulterior, eventual fara expropriere, daca acestora li se rezerva si posibile avantaje de optiune pentru incasarea unor rente de concesiune, iar avizele pentru relocarea utilitatilor n-ar mai fi conditionate de incheierea procedurilor de expropriere; mai mult decat atat, procedurile si solutiile ulterioare n-ar mai fi conditionate de limitele exproprierilor deja stabilite, fiind garantata flexibilitatea necesara rezolvarii multiplelor neconcordante din cadrul proiectului, mai ales in raport cu retelele de utilitati, neconcordante foarte probabile si extrem de greu de identificat din start in sistemului cu nenumarate variabile ce trebuie gestionat in cadrul unui proiect complex in continua evolutie si perfectionare.