vineri, ianuarie 27, 2023

Clar. Foarte clar

Lipsa de transparență a instituțiilor publice și a deciziei este un inamic permanent al jurnalismului bun. Cu toate că există încă din 2001 un instrument legislativ operant, și anume Legea 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, iar integrarea europeană obligă România să adopte standarde concrete de transparență în achiziții publice, în procesul de decizie locală și națională, totuși guvernele și autoritățile șmechere izbutesc să producă fum și ceață. ”Clar. Foarte clar” obișnuiește să spună Victor Ponta, un adevărat tic de exprimare, în contradicție cu minciunile zilnice și cu guvernarea opacă a cabinetului său. Ce supărați au fost aleșii când a apărut Agenția Națională de Integritate care îi obligă să își facă publice averile, sau când s-a constituit Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității care dezvăluie trecutul obscur din biografii, s-a văzut în hărnicia cu care au modificat legile pentru a slăbi aceste instituții. Atacurile neîncetate la Direcția Națională Anticorupție arată că puternicii de la butoane nu pot accepta că nu (mai) sunt intangibili, iar faptele lor de corupție îi pot duce la închisoare.

Legea 544/2001 a fost importantă pentru cetățeni fiindcă a obligat instituțiile să respecte un sistem de informare periodică. Pentru presă a fost mană cerească. Art. 19 (3) prevede că ”Autorităţile publice care sunt obligate să permită accesul presei la acele activităţi, în difuzarea materialelor obţinute de ziarişti urmând să se ţină seama doar de deontologia profesională”. Sunt prevăzute termene scurte de obținere a informației pentru mass-media, iar măsurile de protecție concordă cu cele europene:”Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea”. Și totuși, se întâmplă: reporterii de la EpochTimes acreditați la Guvern au fost împiedicați să participle în 25 septembrie la vizita delegației chineze conduse de vicepremierul Zhang Gaoli. Asociația Ziariștilor Independenți din România-AZIR, filiala românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni, a transmis un protest împotriva practicilor de cenzură ale guvernului. Trebuie recunoscut că legea accesului a creat facilități pentru jurnaliști. Le-au fost puse la dispoziție comunicate, news letter, s-au organizat conferințe de presă etc., ceea ce le-a mărit confortul pe măsură ce redacțiile s-au subțiat. Dar și cheful de investigare a informațiilor escamotate sau ascunse a scăzut. Totuși, Legea 544/2001 conține limitări serioase în privința accesului. Autodemascarea ca pretins ofițer acoperit a jurnalistului Robert Turcescu a adus în discuție diversele restricții în publicarea unor informații. Cetățenii au aflat cu această ocazie că un ofițer acoperit nu poate fi dat în vileag nici viu, nici mort, conform Codului Penal nou, art. 303 și 304. Legea 544 conține și ea un întreg pomelnic de excepții la art.12: ”(1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informaţii:
a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor”.

Descurcă-se cine poate în hățiș! De aici încolo nimic nu mai e clar. O ieșire sugerează art.13 unde se stipulează că informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public. Descurajați sau ignoranți, jurnaliștii încetează să scormonească și astfel jurnalismul de investigație rămâne în suferință.

Articol apărut și în revista ”22”

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Ma voi opri doar asupra punctului b):
    „informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii”.

    Ei bine, recunosc ca n-am inteles: aceste informatii privesc deliberarile (si implicit pozitia) autoritatilor in probleme care privesc – citez – interesele economice si politice ale Romaniei, adica ale tuturor cetatenilor romani, domiciliati atat in tara cat si in strainatate, si totusi autoritatile doresc sa le tina sub obroc? Pai cine altcineva decat cetatenii romani are interesul (si dreptul) de a cunoaste si a se pronunta asupra unor masuri care privesc economia si politica tarii? Sau este cazul sa aflam post factum ca politicienii nostri ne-au afiliat la ISIL si/sau au incheiat contracte-cadru „reciproc avantajoase” cu Rusia lui Putin?

    Ca veni vorba, Ponta a incheiat oaresce contracte-cadru cu China. Oare nu era normal ca inaintea vizitei sa se faca publica agenda premierului, ca sa stim si noi ce intentioneaza sa faca acolo? Ca doar nu Ponta suporta eventualele pierderi financiare (sau presiuni politice), ci tot noi astia, palmasii care-i finantam guvernul!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro